BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Ce a spus Ponta după întâlnirea cu delegaţia FMI-CE-BM

    Dacă discuţiile se vor finaliza într-un proiect al scrisorii de intenţie, atunci în prima şedinţă a noului guvern, prevăzută pentru 8 mai, “urmează să aprobăm această scrisoare de intenţie pentru a intra în următoarea şedinţă a board-ului FMI, probabil în iunie”, a spus Victor Ponta.

    Ponta a precizat că va face publică lista noului guvern la 1 mai, în cursul serii, urmând ca votul de învestitură să aibă loc la 7 mai.

    El a spus că, din cifrele economice din acest moment, există premise pentru revenirea salariilor la nivelul din 2010, dar acest lucru ar presupune o schimbare a ţintei de deficit. În ce priveşte restul măsurilor economice pe care USL s-a angajat să le introducă şi care au fost vehiculate de presă în aceste zile (crearea unui milion de locuri de muncă, introducerea impozitului progresiv cu cotă maximă 16% etc.), acestea vor face obiectul proiectului de buget pe 2013 pe care USL îl va prezenta în luna septembrie.

    De asemenea, Ponta a promis că în cel mult o lună de zile de la învestire, noul guvern USL va prezenta un audit asupra realităţii situaţiei bugetului. “Nu suntem într-o situaţie atât de fericită. Am văzut semnale că ‘noi plecăm, dar vă lăsăm cămările pline’. Ştiţi că sunt pline de datorii”, a afirmat premierul desemnat.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Strategia PDL: au combătut mogulii, acum combat extremiştii care vor distruge ţara

    Declanşatorul a fost ameninţarea deputatului PSD Adrian Solomon că dacă premierul Ungureanu va veni la Bârlad fără să anunţe primăria, ar putea avea soarta lui Aldo Moro. Pornind de aici, au fost rememorate apelativul “camarad” adresat de Crin Antonescu şi Victor Ponta participanţilor la mitingul USL din 7 aprilie, gafa lui Dan Şova cum că românii n-au participat la pogromurile contra evreilor, de apariţia lui Radu Mazăre în uniformă nazistă, remarca de pe Facebook a Olguţei Vasilescu despre Mihai-Răzvan Ungureanu că “oamenii ca el erau împuşcaţi pentru înaltă trădare, în alte vremuri”, dar şi insistenţa USL de a critica programul de vânzări ale companiilor de stat către firme străine, insistenţă taxată de PR-ul puterii drept naţionalism comunist şi xenofobie.

    Interesant e că opoziţia nu numai că n-a observat tactica, dar a continuat, nonşalant şi grosolan, să-i ofere muniţie proaspătă: Victor Ponta a spus despre guvernanţi că “nici dacă-i împuşti nu e suficient”, cu referire la tergiversarea intenţionată de către putere a rezolvării greşelii prin care 2,2 milioane de pensionari au fost puşi să plătească CASS.

    În aceste condiţii, ascensiunea USL în urma moţiunii de cenzură le-a prilejuit comentatorilor fostei puteri, cel puţin pe internet, un tur de forţă remarcabil, cu avertismente mecanic-disperate că useliştii vor trece la un program de răzbunări în stilul anilor ’50 faţă de pedelişti şi de susţinătorii lor, care vor fi prigoniţi, expropriaţi, judecaţi sau pur şi simplu vânaţi pe stradă şi omorâţi. La aceasta se adaugă şi prezicerile că economia va cădea, leul se va prăbuşi, investitorii vor fugi ca potârnichile, ţara va fi dată afară din UE şi NATO şi se va institui teroarea comunistă, precum şi concluzia standard care îi îndeamnă pe cititori să emigreze ca să-şi scape pielea.

  • Ce se poate întâmpla după desemnarea lui Ponta ca premier

    Plecarea anticipată a guvernului Ungureanu-PDL era exact momentul de care strategii “adevăratei drepte”, grupaţi în jurul lui Traian Băsescu, aveau nevoie pentru a feri imaginea lui Ungureanu de o erodare rapidă şi a-l prepara pe ex-premier spre a prelua cârma noii formaţiuni politice ce ar urma să înlocuiască PDL-ul “dinozaurilor”.

    Cu un PDL care trece în opoziţie şi lasă USL să guverneze singură, PDL ar putea reduce decalajul din sondaje faţă de USL, iar Ungureanu şi noua sa formaţiune politică să capete vânt în pânze, profitând de costurile electorale ale programului cu FMI şi de perioada proastă a economiei europene. Şi chiar dacă tot Ungureanu ar fi desemnat prim-ministru de preşedintele Băsescu (variantă care nu e exclusă, dacă guvernul Ponta nu e aprobat de Parlament), pentru orice eşec de guvernare ar putea arunca vina pe USL, pe motiv că aceasta a dovedit deja că sabotează stabilitatea puterii.

    O variantă care ar fi produs mai puţine daune opoziţiei (de aceea a şi preferat-o Ion Iliescu), dar şi mai puţină vâlvă politică (motiv pentru care majoritatea scenariilor de luptă politică au şi exclus-o) ar fi fost cea a unui guvern interimar neutru politic, acceptat de toate partidele, însărcinat să gestioneze economia şi eventual să-şi asume fără riscuri politice câteva măsuri nepopulare din programul cu FMI până la alegerile din toamnă. În continuare, varianta nu e exclusă, dacă guvernul Ponta ratează învestitura, însă e mai puţin probabilă. În fine, rămâne varianta alegerilor anticipate, care cel puţin pentru moment a fost cerută numai de UDMR.

    Ce probabilitate ar fi însă ca guvernul Ponta să nu fie votat? Reorientarea bruscă şi spectaculoasă a UNPR în favoarea USL şi “lepădarea de satana” (Onţanu despre PDL) şi dorinţa PDL de a lăsa USL să-şi frângă gâtul la guvernare par premise solide pentru a asigura majoritatea necesară în Parlament. Singurele riscuri ar putea veni de la conflictele posibile între PSD şi PNL (generate de faptul că PSD îşi doreşte coabitarea cu Traian Băsescu la Cotroceni, pe când PNL îşi doreşte plecare rapidă a lui Băsescu, spre a-i face loc lui Crin Antonescu), USL-UDMR (pe marginea legii educaţiei, ţinând cont că introducerea limbii maghiare la UMF Târgu-Mureş a fost chiar temeiul de bază al moţiunii de cenzură), precum şi luptele pentru putere între gărzile vechi din USL şi traseiştii sau aliaţii de toate culorile care au ajutat la căderea guvernului PDL şi acum îşi cer răsplata, chiar în dauna şi peste capul fidelilor din PSD şi PNL. Aceste riscuri, chiar dacă nu se vor materializa acum la votarea guvernului, vor rămâne însă ca viitoare pericole ce vor submina relaţiile din jurul guvernării USL.

  • Băsescu: L-am desemnat pe Victor Ponta să formeze noul guvern. Nu există niciun motiv de panică pe pieţe

    “Îi încredinţez lui Victor Ponta misiunea de a forma noul cabinet şi l-am chemat la Cotroceni”, a spus Băsescu.

    “Ţin să precizez că astăzi nu s-a întâmplat nimic dramatic pentru România, ci doar un procs democratic prin care s-a văzut că guvernul Ungureanu nu mai avea majoritate parlamentară”, a adăugat preşedintele, comentând rezultatul moţiunii de cenzură de vineri.

    Misiunea FMI rămâne aici la nivel tehnic şi-şi continuă activitatea, iar după validarea noului guvern vor începe discuţiile pe marginea scrisorii de intenţie a autorităţilor, a mai precizat Băsescu. “Nu exisă motive de panică pe pieţe, cu atât mai mult cu cât se ştie că România are o rezervă consistentă la Ministerul de Finanţe, de 5 mld. euro, cu care poate face faţă oricăror evenimente.” În plus, România este în curs de negociere cu Banca Mondială privind un program de împrumut de 1 mld. euro.

    “Sper ca ceea ce eu am rugat în Parlament, revenirea la salariile din 2010, să se producă în timp util. Nu fac niciun secret că a fost unul din principalele puncte discutate cu delegaţia FMI şi a Băncii Mondiale”, a adăugat preşedintele.

    Legea prevede ca în situaţiile în care moţiunea de cenzură duce la demiterea unui guvern, preşedintele să desemneze un premier, iar dacă propunerea/propunerile sale sunt respinse de Parlament de trei ori consecutiv, atunci Parlamentul este dizolvat şi se declanşează procedura alegerilor anticipate.

    “Sper să duc la îndeplinire acest mandat până la momentul alegerilor”, a declarat Victor Ponta, afirmând că se bazează în acest efort pe USL şi pe toate partidele care vor înţelege să susţină guvernul în acest interval. “care să redea românilor speranţa că în România lucrurile se îndreaptă în direcţia bună”, a spus Ponta, precizând că în cel mai scurt timp va prezenta componenţa guvernului şi programul de guvernare.

    Soluţia convocării alegerilor anticipate organizate în septembrie a fost vehiculată, vineri, de Kelemen Hunor, liderul UDMR, “dacă e consens în clasa politică”, apreciind că numai aşa va fi asigurată stabilitatea guvernamentală. PDL, prin liderul Emil Boc, a anunţat că oricum nu va desemna niciun candidat pentru funcţia de premier, spre a lăsa USL să-şi asume singură dificultăţile de guvernare din următoarele luni.

    Minorităţile au spus că vor susţine orice prim-ministru desemnat, iar UNPR nu a avut nici ea o propunere de premier.

  • Ce urmează în relaţia cu FMI după căderea guvernului Ungureanu

    USL “nu vinde pielea ursului din pădure, am anunţat deja că vom respecta toate angajamentele internaţionale ale României”, a spus vineri liderul PSD, Victor Ponta, imediat după ce s-a anunţat rezultatul moţiunii de cenzură care a dat jos guvernul Ungureanu. A fost prima asigurare dată de Ponta pentru uzul pieţelor financiare şi al investitorilor, câţi vor mai fi rămas la această oră tentaţi să pună la îndoială fidelitatea tuturor marilor partide din România faţă de programul cu FMI. Cert e că negocierile între misiunea FMI şi autorităţi, care tocmai aveau loc la Bucureşti când guvernul Ungureanu a căzut, au fost întrerupte, rămânând ca discuţiile tehnice să continue cu experţii.

    Dacă nu se pune problema unei cotituri de politică economică, pe care niciun guvern nu şi-o permite, iar criza şi austeritatea au demolat până acum prea multe guverne în Europa încât căderea celui din România să mai impresioneze pe cineva (cabinetul de coaliţie din Olanda tocmai a picat, guvernul ceh încerca şi el vineri să facă faţă unui vot de încredere, la câteva zile după demonstraţii care au scos în stradă peste 100.000 de oameni), rămân însă efectele de moment. În primul rând, căderea guvernului a crescut presiunea speculaţiilor pe leu – ducând cursul puţin peste 4,4 lei/euro – şi e văzută de analiştii băncilor drept un factor de reducere a şanselor ca BNR să procedeze la o nouă reducere de dobândă, în şedinţa din 2 mai a consiliului de politică monetară. “Nu sunt excluse presiuni suplimentare de depreciere în perioada următoare, depinzând însă de evoluţiile de pe scena politică”, apreciază analiştii Raiffeisen Bank România.

    În privinţa urmărilor pe plan politic, “componenţa noului guvern este incertă, cu cel puţin două opţiuni pentru preşedintele Băsescu”, comentează Eugen Şinca, analist al BCR. “Una ar fi un guvern de tehnocraţi susţinut de toate partidele, cu dezavantajul că ar avea capacitate limitată să adopte, până la alegerile din noiembrie, decizii importante pentru dezvoltarea României. Cealaltă ar fi a unui guvern condus de Victor Ponta, liderul PSD, sprijinit de PNL; cum cele două partide au prima şansă de a câştiga alegerile parlamentare, aceasta ar putea fi o variantă mai bună pentru stabilitatea politică pe termen lung.”

    Vizita misiunii FMI ar fi urmat să fie centrată pe măsurile de relansare a economiei, în condiţiile în care Fondul îşi bazează estimarea de creştere a PIB cu 1,5% în 2012 pe “o sporire treptată a cererii interne private şi pe creşterea absorbţiei fondurilor UE”, ţinând cont că anul nu mai e considerat prielnic pentru cererea de export şi pentru cererea bazată pe credite bancare. Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, considera chiar că autorităţile vor sacrifica ţinta de deficit de 1,8% din PIB (cash), care va fi deplasată la 2,5%, din cauza cheltuielilor specifice anului electoral, mai ales pe fondul rezultatelor proaste în sondaje ale PDL. Măsurile de largheţe bugetară (o majorare a salariilor înainte de alegerile locale din iunie şi/sau reducerea CAS pentru angajaţi şi poate şi pentru angajatori) ar fi putut fi anunţate chiar după încheierea misiunii FMI-CE-Banca Mondială, prevăzută oficial să se încheie la 7 mai.

    Tot Muscalu adăuga însă că “din moment ce procesul de ajustare fiscală doar va încetini, nu se va opri, o astfel de depăşire a ţintei de deficit n-ar trebui să îngrijoreze prea tare pieţele; cu toate acestea, poziţia în sondaje a PDL sugerează că există riscul unor cheltuieli şi mai mari”. În ceea ce îl priveşte, Victor Ponta a explicat recent, într-o scrisoare către ex-premierul Ungureanu, că susţine majorarea salariilor în paralel cu reducerea CAS, ca metodă de stimulare a economiei astfel încât “să susţinem şi pensiile, şi plata salariilor, şi plata datoriilor câtre FMI”.

    Cu o guvernare USL, diferenţe notabile faţă de abordarea PDL ar putea apărea însă la două capitole chiar neplăcute ale negocierilor cu FMI: angajamentul fostului guvern că va proceda până la jumătatea anului la o majorare cu 5% a preţului energiei pentru toţi consumatorii şi angajamentele încă neîndeplinite privind procesul de privatizare totală sau parţială pentru Oltchim, Cupru Min, Transgaz, Poşta Română, Nuclearelectrica, filiale ale Electrica şi CFR Marfă. Fostul ministru al economiei, Lucian Bode, a promis că va rediscuta cu FMI lista companiilor, însă între timp a venit moţiunea, aşa încât toate acestea vor cădea în sarcina noului guvern.

  • Ponta: Sunt gata să-mi asum chiar de mâine răspunderea conducerii ţării

    Alte stiri pe mediafax.ro

  • Guvernul Ungureanu, pe muchie de cuţit. Ce va face Victor Ponta, dacă Traian Băsescu îl desemnează premier?

    “Ne mai trebuie cinci-şase voturi”, spune Mircea Duşa, liderul deputaţilor PSD. Dacă Guvernul este demis în urma adoptării moţiunii de cenzură, “Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.” (Art. 103 din Constituţie).

    PSD ar vrea, după căderea Guvernului, instalarea unui cabinet “tehnic” care să pregătească alegerile şi să gestioneze doar treburile curente până vom avea un nou parlament şi o nouă majoritate parlamentară ieşită din alegeri. Ce se va întâmpla dacă, totuşi, în ipoteza căderii Guvernului, preşedintele Traian Băsescu îl va desemna pe Victor Ponta să formeze viitorul Cabinet?

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Demiterea cu schepsis a lui Blejnar de la ANAF

    Efectul benefic al schimbării lui Blejnar pentru imaginea premierului e însă discutabil, ţinând cont că ex-şeful Fiscului a fost înscăunat în fruntea departamentului ANAF de control al marilor averi – proaspăt înfiinţat şi de mare efect în an electoral – chiar după ce premierul a criticat atât ineficienţa din stilul de lucru al ANAF, cât şi incapacitatea instituţiei de a îndeplini sarcina de a aduce la buget în două luni venituri echivalente cu 1,5% din PIB.

    Ulterior, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, Sorin Blejnar a susţinut că iniţial nu era vorba de două luni, ci de tot anul 2012, iar că vina pentru neînţelegere ar avea-o de fapt cei care s-au ocupat de comunicare la Guvern, în ciuda faptului că termenul de două luni nu a fost niciodată infirmat de premier, nici înainte de încheierea celor două luni, nici după demiterea lui Blejnar. Fostul şef al ANAF a spus însă că ţinta de a aduce la buget venituri echivalente cu 1,5% din PIB în două luni era oricum nerealizabilă, astfel încât premierul i-a propus noul şef, Şerban Pop, ca în termen de o săptămână să vină cu propria evaluare legată de ce înseamnă îmbunătăţirea activităţii ANAF, dacă apreciază că ţinta de 1,5% pentru două luni nu este realistă.

    Liderul PSD, Victor Ponta, n-a ratat ocazia să comenteze că trecerea lui Blejnar la departamentul de control al marilor averi denotă că premierul Ungureanu şi PDL “nu au curajul să ducă o măsură până la capăt” şi să promită că atunci când opoziţia va veni la putere, “vom avea grijă ca domnul Blejnar să ajungă în faţa justiţiei şi să explice câţi bani a dat şi cui a dat din banii obţinuţi în această perioadă din contrabandă fiscală şi trafic”.

    Din punctul de vedere al Guvernului însă, exprimat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu, “premierul a spus de multe ori că domnia sa nu urmăreşte să schimbe o persoană cu o altă persoană de dragul schimbării” şi că “s-a făcut această schimbare evident ţinând cont de asumarea unor ţinte şi nerespectarea lor, dar în acelaşi timp de deficienţe manageriale pe care noua conducere are datoria să le implementeze sau să le revizuiască şi să implementeze noi standarde manageriale la acest nivel”. Potrivit lui Suciu, “evident că este un semn de întrebare legat de capacitatea ANAF de a recupera restanţele de plată, legate de evaziune şi de venituri la buget. Noua conducere şi-a luat acest angajament de a încerca să recupereze toate aceste venituri şi plecăm de la premisa, se pleacă de la premisa că poate face acest lucru. Acesta este scopul schimbării”.

  • Arta politicii: ciondăneli cu Roberta

    Opoziţiei i-a căzut bine incidentul, mai întâi fiindcă liderul PSD recunoscuse că ar mai fi nevoie de 15 voturi pentru ca moţiunea să treacă, mai apoi pentru că pedeliştii au refuzat să introducă pe ordinea de zi a Camerei cererea USL de revocare a Robertei Anastase din funcţie, ceea ce a oferit USL un prilej de a părăsi de tot plenul şi de a ameninţa că nu se mai întorc sub nicio formă în Cameră atâta vreme cât Anastase rămâne acolo “ca să-i fure”, cum a spus Victor Ponta.

    Pedeliştii au argumentat că, potrivit regulamentului Camerei, preşedintele acesteia poate fi revocat din funcţie la propunerea grupului parlamentar care l-a propus – în cazul de faţă, la propunerea PDL, deci nu a USL.

    În schimb, la Senat, unde graţie venirii traseiştilor de la PDL, USL a căpătat majoritatea, Ion Iliescu a vehiculat ideea schimbării preşedintelui Senatului, Vasile Blaga. Liberalii însă, prin vocea lui Dan Radu Ruşanu, s-au opus. “Un preşedinte ca Vasile Blaga arată că în partide pot să existe şi oameni competenţi şi cu echidistanţă politică”, a proclamat Ruşanu.

    În ceea ce priveşte moţiunea de cenzură, care va fi dezbătută în următoarele zile în Parlament, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu declară că nu are emoţii. Întrebat, duminică, de ziarişti cum întâmpină moţiunea, premierul a spus că aşteaptă “momentul când, în calitate de destinatar al moţiunii, mă voi putea adresa Parlamentului şi, în acelaşi fel, întregii ţări. Pentru că această moţiune atacă probleme care vizează activitatea guvernamentală, dar care trebuie tratate şi în materie de principiu, şi în materie de detalii tehnice. Sunt foarte mulţumit că vine această moţiune”.

  • Elena Udrea: Borşul de miel este mult mai important pentru mine decât ce spune Ponta

    “Fiind ocupată cu pregătirile de sărbători, nici nu am încercat să aflu cam ce a grăit acesta, dar am citit pe monitorizări că s-a referit şi la votul uninominal. Atâta ipocrizie m-a făcut să mă opresc din gătit, deşi borşul de miel este mult mai important altminteri pentru mine decât ce spune Ponta”, scrie Elena Udrea pe blog.

    După ce ideea prezidenţială de a demisiona mai devreme dacă USL acceptă reforma legii electorale a fost respinsă, Comisia parlamentară pentru modificarea legii electorale, prezidată de Sulfina Barbu (PDL), a avansat în această săptămână un compromis: promovarea în Parlament pe bază de vot mixt, cu vot uninominal în jumătate dintre colegii şi liste de compensare în cealaltă jumătate. Sulfina Barbu a spus că PDL şi USL au susţinut uninominalul majoritar, în timp ce UDMR şi minorităţile au respins ideea. Ulterior însă, Victor Ponta a anunţat că PDL de fapt nu e de acord cu uninominalul, aşa încât USL va propune în Parlament un nou vot, pentru trecerea la uninominalul simplu.

    Udrea îl acuză pe Ponta de ipocrizie, amintind că PSD s-a opus iniţial însăşi ideii de uninominal. “Neavând de ales, au făcut împreuna cu PNL-ul lui Tăriceanu o lege prin care au inventat un sistem electoral aberant, creat special pentru a-i aduce în Parlament pe cei care nu erau în stare să îşi câştige voturile şi care au devenit senatori sau deputaţi, deşi au pierdut alegerile”, scrie Udrea.

    PDL cere partenerilor de coaliţie şi opoziţiei şi acordul pentru reducerea numărului de parlamentari (ceea ce USL însăşi a propus), dar şi pentru vot uninominal într-un singur tur de scrutin, la fel ca la alegerile locale. Până la 30 aprilie, Comisia intenţionează să înainteze Parlamentului o propunere legislativă coerentă.