BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Un judeţ din România pare că a scăpat de coronavirus. ZERO noi cazuri în ultimele 7 zile

    Distribuţia cazurilor diferă, iar anumite judeţe au un număr ridicat de cazuri zilnice, iar altele au un număr mic sau înregistrează chiar zero noi cazuri. Totuşi, judeţul Arad din România a reuşit să aibă ZERO noi cazuri de infectare în ultimele 7 zile, conform datelor anunţate de autorităţi şi analizate de Mediafax.

    Numărul total de infectări din judeţ este de 706 şi este neschimbat din data de 24 iunie când s-au raportat 2 cazuri.

    Astăzi, 1 iulie, alte 5 judeţe alături de Arad nu au raportat noi cazuri în ultimele 24 de ore DETALII AICI

    Dintre persoanele confirmate pozitiv, 20.749 au fost externate, dintre care 19.314 pacienţi vindecaţi şi 1.435 pacienţi asimptomatici, externaţi la 10 zile după depistare.

    Numărul de cazuri pe judeţe:

    1. Alba 447
    2. Arad 706
    3. Argeş 844
    4. Bacău 640
    5. Bihor 67
    6. Bistriţa-Năsăud 535
    7. Botoşani 1.023
    8. Braşov 1.497
    9. Brăila 219
    10. Buzău 583
    11. Caraş-Severin 114
    12. Călăraşi 178
    13. Cluj 682
    14. Constanţa 454
    15. Covasna 286
    16. Dâmboviţa561
    17. Dolj 300
    18. Galaţi 912
    19. Giurgiu 269
    20. Gorj 234
    21. Harghita 322
    22. Hunedoara 661
    23. Ialomiţa 432
    24. Iaşi 992
    25. Ilfov 746
    26. Maramureş198
    27. Mehedinţi 190
    28. Mureş 738
    29. Neamţ 965
    30. Olt 236
    31. Prahova 406
    32. Satu Mare 77
    33. Sălaj 118
    34. Sibiu 654
    35. Suceava 4.032
    36. Teleorman 160
    37. Timiş 522
    38. Tulcea 180
    39. Vaslui 184
    40. Vâlcea 52-6
    41. Vrancea 1.049
    42. Mun. Bucureşti 3.193
    43. – 34
    TOTAL 27.296

  • Încă o lovitură devastatoare pentru gigantul Boeing. După scandalul legat de aeronavele 737 Max, pandemia aduce noi probleme. Câte comenzi anulate a înregistrat

    Compania aeriană Norwegian Air a anulat comenzile pentru 97 de avioane Boeing, decizia reprezentând cea mai mare comandă anulată primită de Boeing de la un singur client, de la retragerea modelului 737 Max în urmă cu 15 luni, scrie CNN.

    Anularea comenzii s-a datorat însă problemelor financiare ale companiei norvegiene, care precedă pandemia de coronavirus, pandemie care a provocat o scădere accentuată a călătoriilor aeriene şi probleme mari pentru companiile aeriene de pretutindeni. În cadrul Norwegian se urmăreau anumite restructurări încă din septembrie anul trecut. Acţionarii au aprobat în mai un plan de reorganizare pentru a converti aproape 1 miliard de dolari din datorii în acţiuni, decizie care a permis evitarea falimentului.

    Cândva, Norwegian, unul dintre cei mai mari operatori low-cost din lume, a fost unul dintre principalii clienţi ai Boeing. A fost prima companie aeriană europeană care a cumpărat modelul 737 Max. La momentul respectiv, preţul fixat de Boeing pentru cele 122 de aeronave a fost de 11,5 miliarde de dolari, deşi şansele ca operatorul să poată plăti so comandă de asemenea proporţii erau minime.
    „Norwegian Air este un client Boeing vechi. Ca şi în cazul multor operatori care se confruntă cu un moment foarte dificil, ducem lucrurile înainte”, au declarat reprezentanţii Boeing.

    Boeing a primit cerere de anlare pentru 322 de aeronave de la debutul pandemiei, 313 dintre comenzi fiind pentru 737 Max. Compania a anunţat de asemenea şi planurilea de a reduce 16.000 de locuri de muncă, dar şi de a încetini ritmul de producţie ca răspuns la micşorarea cererii.
     

  • Adolescenţa americană, trăită în pandemie

    Fenomenul cinemaurilor tip drive-in, descris şi de Financial Times drept „singurul lucru bun pe care l-a adus pandemia”, dar şi o rememorare a adolescenţei în stil american, a ajuns şi în România, iar Universum Events, care în vremuri „de normalitate” se axa pe organizarea de evenimente corporate precum GoTech World(fostul Internet and Mobile World), s-a reinventat prin reorientarea pe această nişă. Compania organizează vizionări de filme, dar şi alt tip de evenimente în două spaţii destinate drive-in-ului, în Snagov, pe un teren de două hectare în mijlocul naturii, precum şi la Romexpo, în Capitală.
    „Trecând peste latura romantică a conceptului boem de drive-in, pentru noi a fost o soluţie dictată foarte mult de raţiuni de business, noi având un business doar în zona de evenimente şi o echipă de 80 de persoane care brusc s-au trezit cu interdicţia de a-şi practica meseria – a fost un răspuns pe care l-am găsit la întrebarea «Ce facem de acum încolo?»”, descrie cu sinceritate Cristian Hossu, managing partner al Universum  Events, motivele pentru care au intrat pe această nişă, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii Viaţă de corporatist.
    Acest format le permite organizarea de evenimente – vizionări de filme, dar şi festivaluri de mâncare, evenimente de artă interactivă şi digitală, seri tematice, experienţe recreate într-un cadru care trebuie să asigure normele de securitate medicală pentru toţi cei care participă. „Din acest punct de vedere, al tuturor restricţiilor care au intervenit, formatul de drive-in este extrem de sigur faţă de ce se întâmplă pe plajă sau pe unele dintre terase”, crede el. 
    În acelaşi timp, acest concept oferă şi o experienţă plăcută celui care vine să consume un act de entertainment sau de cultură. „Nici noi nu mai trăiserăm experienţa aceasta în acest fel – surprinzător, este chiar foarte plăcută, câteodată chiar mai intensă decât într-o sală de cinema, pentru că sistemul audio al maşinii, de pildă, poate să redea mult mai puternic başii şi mult mai de aproape într-un moment de suspans sau într-un moment critic al filmului. Experienţa este chiar încântătoare, iar cel puţin în formatul de la Snagov te poţi bucura inclusiv de natură în acelaşi timp în care vezi un film, având pădurea pe fundal”, spune el.
    Cristian Hossu este însă de părere că în prezent, în industria de evenimente, foarte puţină lume îşi poate permite sau poate risca să facă investiţii noi de acest tip, context în care ceea ce au încercat ei a fost să urmeze două direcţii:  reorientarea resurselor existente – atât resurse umane, toată echipa, care în forma de drive-in şi-a schimbat activităţile, cât şi spaţiul folosit: „spaţiul de la Snagov îl aveau de doi ani şi a fost gândit tot timpul ca un parc de evenimente. Este un proces care durează, iar anul acesta ne-a forţat ca cele două hectare pe care noi le păstram pentru mici festivaluri să le folosim pentru partea de drive-in, festivaluri în format drive-in şi nu numai”. Cea de-a doua direcţie pe care au urmat-o pentru a se putea lansa pe această nişă a fost abordarea unei filosofii despre care el crede că este cheia supravieţuirii în momentul acesta, respectiv ideea de parteneriat. „Cred că mulţi dintre noi am ajuns la concluzia că a te lupta singur cu acest context este aproape un efort inutil. A prevalat ideea de a pune forţe şi resurse la comun din partea tuturor actorilor dintr-o piaţă, în aşa fel încât împreună, uitând ce înseamnă preţul pieţei sau marjă de profitabilitate, să ne putem întreba cum putem să contribuim  pentru a putea pune ceva în mişcare încât să începem să încasăm, să putem plăti oameni, facturi, furnizori, apoi, treptat, să ajungem la un model de business despre care să spunem că e pe break even.”
    Cristian Hossu este de părere că nimeni din industria de evenimente nu îşi pune în acest moment problema profitului, ci se axează pe obiectivul de susţinere a infrastructurii de oameni şi sisteme de lucru care să permită reintrarea la viaţa obişnuită, normală, după trecerea pandemiei.
    Vin oamenii la drive-in?„Noi avem până în acest moment undeva la 1.600 de locuri de maşini vândute – aş spune că nu e numărul maxim, noi visam că o să fie plin tot timpul. Realitatea este în momentul acesta că lumea simte că poate să fugă la mare, pe de altă parte cred că trebuie să se şi obişnuiască cu ideea conceptului. Majoritatea oamenilor care vin, vin pentru că fie au văzut materiale video filmate de noi în locaţie, fie au avut prieteni care s-au bucurat de experienţa aceasta”, răspunde Hossu.
    El împarte profilul oamenilor care merg la drive-in în trei mari categorii: cupluri aflate în orice etapă a relaţiei – familii, cupluri căsătorite sau care ies la întâlniri, grupuri de fete – precum şi cei care vin aici pentru a celebra un anumit moment din relaţie. În ceea ce priveşte preţurile, spune că acestea sunt similare experienţei dintr-un cinema clasic, fiind de 48 de lei/persoană, cu sucul şi popcornul incluse.
    Totuşi, Cristian Hossu este de părere că drive-in-ul nu va avea o viaţă lungă în România.
    „Este un proiect temporar, nu cred că cinemaul drive-in va rezista doi ani de acum încolo. Îmi doresc din punct de vedere medical să nu fim forţaţi să apelăm la această nişă – îmi doresc să fie un proiect de o vară şi apoi să revină viaţa la normal – tocmai de aceea este o fereastră de oportunitate scurtă în care poţi să te duci şi să ai această experienţă”, spune el.
    El crede că nu este un model de business sustenabil din cauza nivelului de efort necesar pentru a pune pe roate un astfel de business, precum şi pentru nivelurile bugetare necesare. Drive-in-urile lor sunt deschise în regim de parteneriat, în contextul în care, spune Hossu, „nimeni nu şi-ar putea permite să plătească de exemplu soluţia tehnică care susţine un astfel de proiect cu ziua pentru că astfel nu îţi poţi acoperi costurile. La un eveniment corporate înainte de pandemie care ar fi avut o soluţie similară tehnică de trei zile, probabil că exista un nivel de costuri cuprins undeva între 8.000 şi 15.000 de euro, la care se adaugă multe alte cheltuieli, de pildă oamenii – o locaţie de 100 de maşini poate fi operată cu 10-15 oameni care trebuie să stea acolo, de exemplu”. 
    Or aceste costuri nu au fost luate în calcul iniţial de unii reprezentanţi ai industriei – s-au anunţat iniţial turnee drive-in în toată ţara şi multe dintre ele s-au anulat. „După primul eveniment realizezi că oamenii nu se înghesuie doar pentru că este un concept nou, acesta costă foarte mult şi nu îţi scoţi banii – este totuşi un proiect cu bătaie cel puţin pe termen mediu – pentru 3-4 zile sau două-trei săptămâni”, adaugă el. 
    „Mai bine stai şi conservi liniştea mentală şi banii pe care îi mai ai pentru că balanţa poate să deraieze spre roşu şi negativ, dar, cu o strategie corect executată şi foarte multă muncă – zilnică, 10 ore pe zi – poţi reuşi să vinzi totuşi biletele.”
    Spune că anterior nu au organizat spectacole, nici vizionări de filme, însă au simţit nevoia să deţină pe propria platformă un motor de vânzare de bilete astfel că în prezent nu se bazează pe platformele de ticketing, modelul pe care funcţionează industria în general.
    „Pot să spun că vindem de 3-4 ori mai bine pe platforma noastră decât o fac platformele externe, iar diferenţa este că ne pasă, lucrăm la toate detaliile, postăm des în mediul online. Mă gândesc la toate tehnicile de marketing pe care le ştiu ca să fac lucrurile să funcţioneze. Un motor de bilete care deserveşte toţi jucătorii din piaţă nu are cum să facă acest lucru pentru tine, este o opţiune de business – motorul acela trebuie gândit, programat, ia timp să îl pui pe picioare.”
    Dincolo de filme, spune că unul dintre cele mai de succes concepte pe care le au acum sunt concertele live, în faţa unui public de 250 de maşini pe zi. La Snagov, care este mai aproape de natură, cele mai de succes evenimente implică seri tematice – spre exemplu, într-o seară tematică retro au un concert al unui DJ cu un repertoriu retro, iar apoi proiectează unul dintre filmele clasice care au marcat tuturor copilăria. Meniurile vor fi asemănătoare celor din film sau celor care ţin de gusturile copilăriei. Chiar dacă formatul de drive-in este luat din afară, restul proiectelor sunt gândite intern, de echipa care realiza în mod obişnuit în jur de 200 de evenimente pe an. „Criza ne-a obligat să ne exersăm posibilitatea de a lucra ca echipă în număr mare, la distanţă – toate proiectele acestea au fost gândite în regim remote, în contextul în care noi nu aveam voie să venim la birou. Au fost multe provocări din acest punct de vedere, dar cred că ne-au validat încă o dată că ceea ce contează cel mai mult nu este neapărat să dăm cu cardul de pontaj la program, ci să ne folosim capul, să comunicăm cât mai mult, evident cu stresul şi presiunea de rigoare. Semnele sunt că ne aflăm pe o direcţie corectă, va fi foarte mult de muncă şi este în continuare – dar cred că sunt câteva răspunsuri care sunt viabile acum.”
    Anterior pandemiei, pe agenda lor de anul acesta aveau planificate multe evenimente: de exemplu, primăvara ar fi organizat Bucharest Technology Week (tot publicul de aici a fost direcţionat înspre un concept nou de eveniment, în mediul digital, unde participarea este numeroasă), iar printre evenimentele organizate toamna se numărau GoTech World (fostul Internet and Mobile World) şi Imobiliarium, pe zona rezidenţială, pe care şi-au propus acum să le migreze tot în zona de online.
    Orice criză naşte şi oportunităţi? „M-aş fi lipsit bucuros de aceste oportunităţi pentru că ele sunt mai degrabă o oportunitate de a da măsura creativităţii şi rezistenţei la stres pe care o avem, nu neapărat din punctul de vedere al businessului, ba dimpotrivă, sunt foarte puţine businessuri, cred, în afară de Netflix sau platformele de livrări, care pot spune că există o oportunitate reală pe care să o resimtă în momentul acesta. Cred că oportunitatea reală, în speranţa că lucrurile vor reveni totuşi la normal într-un orizont decent, este faptul că am învăţat nişte lecţii şi ne-am supus provocărilor paradigme precum: am nevoie să am toate echipele în birou?, evenimentele virtuale sunt sora vitregă? – poate nu este aşa; cred că vor fi lucruri care vor schimba foarte mult economia în general.”
    Oferă ca repere în aceste direcţii studii referitoare la alte domenii – spre exemplu, în cazul muncii la birou, un studiu al Colliers spune că 30% din angajaţii companiilor din clasa de birouri A nu se vor mai întoarce la birou, costurile fiind nejustificate, banii de închiriere putând fi folosiţi pentru motivarea angajaţilor; ori un alt studiu, realizat în rândul executivilor de top la nivel internaţional, din care reiese că nu se vor mai întoarce niciodată la normal călătoriile de business. „Toată zona de comunicaţii de tipul conferinţelor va rămâne norma – dacă timp de 3-4 luni am putut să ţinem businessuri pe picioare vorbind la distanţă, este puţin probabil ca cineva să spună hai să zburăm business class din Germania la fabrica din Bucureşti doar ca să ne întâlnim cu echipa”, exemplifică el.
    Cristian Hossu este însă de părere că vremurile pe care le trăim acum şi modul în care le percepem ne vor defini pe termen lung. „Vremurile grele dau măsura omului din noi – şi cine suntem la nivel de persoană ca valori, şi cine suntem la nivel de energie astfel încât să nu clacăm fizic şi psihic – din acest punct de vedere am toată admiraţia şi respectul pentru echipa noastră, care a înţeles semnificaţia momentului şi că nu e de joacă”, spune Cristian Hossu, subliniind că realizarea acestor proiecte a fost posibilă cu ajutorul colegilor săi.
    Cât priveşte restul colegilor din business, le transmite: „Cred că cea mai valoroasă idee pe care am reţinut-o este că întotdeauna, şi acum, şi înainte, echipa face diferenţa fără doar şi poate. Un antreprenor singur nu poate să facă faţă provocărilor – echipa face diferenţa, iar dacă încă nu le-am arătat celor din echipă destulă apreciere, nici acum nu este prea târziu să le mulţumim pentru contribuţia lor. Al doilea lucru pe care l-am observat este că singur nu ai nicio şansă şi cred că acesta este momentul în care trebuie să lăsăm egoul la o parte, mândria de a fi mai bun decât competitorul şi trebuie puse resursele la comun. O a treia lecţie este că trebuie să îţi faci temele – părerea mea este că, la fel ca şi în criza din 2008, şi criza aceasta va curăţa extrem de bine piaţa de ceea ce înseamnă oportunism, oameni care au mers pe tun, doar după nişte trenduri sau lucruri care li s-au părut cool. Afacerile care vor rămâne vor fi afacerile cu un model de business gândit pe fundamente financiare, cu respect pentru oameni, respect pentru furnizori, cu produse care adresează anumite nevoi corecte, or lucrurile acestea le construieşti în timp. Ca antreprenori, ca businessuri, ne va lua iarăşi nişte ani să ne repunem pe picioare, iar cine nu acceptă asta trebuie să facă un duş rece şi să accepte – este de acceptat, nu este de plâns. Va dura şi va durea, dar o să fim OK”. 

  • Care este valoarea industriei florilor în România şi cât de afectată este aceasta de pandemia de COVID-19

    Valoarea industriei floristice din România (flori tâiate, plante şi accesorii) pe 2019 este estimată la 35 de milioane de euro, din care aproximativ 26 de milioane de euro reprezintă importurile din Olanda, diferenţa fiind importurile din alte surse neȋnregistrate şi producţia locală, potrivit informaţiilor reprezentanţilor Aurora Flowers transmise Business MAGAZIN.

    Compania cu origini olandeze Aurora Flowers se ocupă de exportul de flori tăiate, plante şi accesorii către floristii din Spania, Portugalia, Grecia şi Romania. Produsele comercializate provin din bursele de flori olandeze şi din importuri directe din Ecuador, Columbia şi Kenia. 

    În România, compania este prezenta din 2013.

    „Din cauza anulării majorităţii evenimentelor din acest an, la nivelul pieţei se estimează o pierdere de aprox 45% faţă de anul anterior. Aceasta va fi simtiţă diferit decei ce activează ȋn piaţă, ȋn funcţie de tipul de business pe care ȋl rulează. Pentru event planneri va fi cel mai greu, ȋntrucât, ȋn proporţie de 90% probabil comenzile lor vor fi anulate, de aceea mulţi dintre ei au ȋnceput deja să se reorienteze, deschizând noi ramuri de activitate sau şi alte tipuri de servicii şi produse. Noi ne aşteptăm să ȋnregistrăm o scădere cu 30-50% pentru următoarea perioadă din an, din care sperăm să recuperăm prin dezvoltarea portofoliului de clienţi şi a ariei de acoperire a serviciilor”, spune Mircea Gheţa – Aurora Flowers and Plants – Sales Representative România Sud.

    Potrivit lui, în contextul generat de COVID-19, compania a identificat drept potenţial de dezvoltare accelerarea ariilor de acoperire regionale: „Vrem ca astfel să putem avea o creştere ca numar de tranzacţii, ne aşteptăm ca valoarea comenzilor să fie mai mică, dar la finalul anului considerăm că va fi o creştere care va atenua din pierderea cauzata de criză”.

    Mircea Gheţa crede că piaţa va trece printr-o revoluţie la nivel de proces de comandă şi interacţiune florist-client, corelate cu realitatea din societate (mai puţină interacţiune, soluţii rapide ȋn proximitate, canale de vânzare alternative etc). „Pe scurt, ȋncurajăm orice iniţiativă nouă ȋn domeniu şi suntem deschişi la provocări şi la a identifica ȋmpreună cu clienţii noştri noi modele de business. Recomandarea pentru cei ce vor să-şi deschidă acum o afacere ȋn această industrie este să analizeze de 2 ori planul de business, să limiteze cheltuiellile pe mijloace fixe şi să fie pregătiţi pentru provocări majore, la care sa raspundă ȋn cel mai scurt timp. Criza provocată de pandemie ne-a dovedit că mediul online poate fi un start bun pentru acest an şi cu siguranţă businessurile cu interfaţă digitalaă se vor dezvolta tot mai mult. Mai rămâne de văzut care va fi cea mai bună abordare ȋn interacţiunea cu clienţii pentru comenzile de flori pentru evenimente anul viitor. Probabil creativitatea va câştiga anul următor”, spune reprezentantul Aurora Flowers.

     

  • În plină pandemie, când multe ţări au devenit inaccesibile, Grecia rămâne una dintre puţinele opţiuni de concediu pentru români. Cât costă un sejur în insulele elene

    „La noi, Grecia era pe locul I, cu peste 50% din operarea noastră de vară, către opt insule, săptămânal. Înainte de pandemie, charterele pentru luna iunie erau pline, aveam chiar şi liste de aşteptare. Acum însă suntem la jumătate din volumul normal. Multă lume nu e hotărâtă să plece, mulţi aleg să plece cu maşina”, descrie Dan Goicea, proprietar şi CEO al touroperatorului de turism Cocktail Holidays, comportamentul turiştilor la scurt timp după ieşirea din starea de urgenţă, în cadrul unei conferinţe de presă. În 2019, compania a înregistrat un volum de vânzări de 25 de milioane de euro şi o cifră de afaceri de 5,4 milioane de lei, însă pentru anul acesta estimările vizează o scădere de peste 50%, cifra de afaceri bugetată pentru 2020 fiind de 2,54 mil. lei.

    În ciuda cererii scăzute, Grecia rămâne în continuare prima opţiune a clienţilor companiei, mai ales prin prisma faptului că Turcia, o altă destinaţie aflată în topul preferinţelor turiştilor români, este momentan inaccesibilă, primul zbor fiind planificat de reprezentanţii companiei după data de 17 iulie. „Acum ne concentrăm pe Grecia – Creta, Rhodos, Santorini şi Zakynthos”. Primul val de turişti, adaugă el, nu este atât de mare, „dar sper că vom reuşi cu valul doi să încărcăm avioanele şi să recuperăm pierderile.”

    Iar dacă în alţi ani cererile de returnare a banilor pentru sejururile achitate erau de sub 1%, pe motive precum un eventual divorţ sau o îmbolnăvire, anul acesta, în martie, când agenţia încasase deja avansuri chiar şi de 60-80% pe Egipt sau de 20% pe Grecia, un procent important din turişti – circa 30% – au optat pentru această variantă.

    „Prima dată au cerut banii cash. Apoi le-am acordat, pentru perioada când am anulat zborurile, mutare la acelaşi preţ anul viitor, deşi ştim că după un asemenea an tarifele cresc”, spune executivul. Potrivit Mariei Goicea, implicată şi ea în business, cifrele s-au mai schimbat însă de atunci, când şocul noii situaţii era încă puternic. „Pe măsură ce am procesat anumite rezervări am ajuns la 18% (cereri de returnare a banilor – n. red.)”.

    În schimb, aproximativ 60% dintre turiştii care au fost nevoiţi să amâne plecarea şi-au reprogramat vacanţa fie anul acesta, mai târziu, fie anul viitor, iar cei care nu au cerut banii înapoi şi nici nu au putut alege o nouă dată au preferat să ceară un voucher contravaloric. „Este prima dată când avem rezervări atât de multe cu un an înainte pentru sezonul estival. În 2020, cea mai mare parte a sezonului estival este pierdută, însă, ca turoperatori, încercăm să recuperăm cu destinaţii care au un sezon mai extins, precum Egipt sau Emiratele Arabe Unite”, notează Dan Goicea.

    De altfel, spune el, sejururile exotice nu au fost foarte afectate în cadrul ofertei agenţiei, deoarece acestea sunt organizate cu precădere în perioada de toamnă şi cea a sărbătorilor de iarnă. „În funcţie de destinaţie mai avem şi în primăvară. Ca destinaţii pentru aceste sejururi, ne axăm pe Thailanda cel mai mult, dar mai oferim pachete şi pe Sri Lanka sau Maldive. Dar anul acesta noi nu am fost nevoiţi să anulăm grupuri pe destinaţii exotice.”
    Una dintre măsurile luate de agenţie pentru a creşte rata cererilor a fost să includă în oferte transportul turiştilor din alte oraşe, precum Braşov, la aeroportul din Bucureşti.

    Dan Goicea este de părere că „avionul rămâne o variantă destul de sigură, sistemul de ventilaţie funcţionează cu filtre hepa, ca la camerele de chirurgie”, chiar dacă în rândul turiştilor principala temere este infectarea cu COVID-19 la bordul aeronavelor. O altă întrebare frecvent întâlnită în această perioadă în rândul clienţilor, remarcă el, este legată de o eventuală asigurare medicală pentru COVID. „Suntem întrebaţi dacă avem asigurare medicală pentru COVID – momentan nicio firmă nu pune acest lucru la dispoziţie.

    Toate pachetele noastre au însă inclusă o asigurare de călătorie şi storno.” Astfel, în cazul în care un turist se îmbolnăveşte la destinaţie, acestuia i se plăteşte abonamentul medical şi i se returnează banii pentru serviciile turistice neutilizate, explică el. O altă întrebare este legată de obligativitatea de a intra sau nu în carantină la întoarcerea în România, însă lista cu zona verde care cuprinde statele pentru care nu se aplică această măsură include şi Grecia. Nici condiţiile de siguranţă de la destinaţie nu ocolesc lista de întrebări, iar în legătură cu acest aspect Dan Goicea spune că în hotelurile cu care agenţia colaborează personalul foloseşte măşti şi viziere, iar obiectele frecvent folosite, de pildă telecomenzile din camere, sunt învelite în pungi de plastic.

    O discuţie des întâlnită în această perioadă se referă la posibila creştere a preţurilor. Familia Goicea spune însă că în străinătate şi, în cazul de faţă, în Grecia, din contră, preţurile pachetelor au scăzut puţin în unele cazuri, lucru care diferă de la hotel la hotel. „În Santorini, un hotel a hotărât să aplice un discount de 60% pentru turiştii care vin în luna iulie, oferta fiind la 4 stele cu mic dejun, la 500 de euro/persoană pe 7 nopţi, cu taxe de aeroport şi asigurare medicală inclusă. Le recomandăm turiştilor să vâneze oferte”, spune Maria Goicea, manager de marketing la Cocktail Holdays.

    Dacă ar fi să găsim un lucru bun la nivelul întregii crize în care se află turismul pe fondul pandemiei, ar fi acela al creşterii turismului intern. Potrivit unui studiu realizat de Hospitality Culture Institute alături de firma de cercetare de piaţă EXACT Business Solutions, 50% dintre români vor să îşi petreacă vacanţa din următoarea perioadă în ţară în contextul COVID-19, printre destinaţiile preferate de români numărându-se Braşov, Constanţa sau Cluj-Napoca. În acest context, şi familia Goicea s-a orientat şi pe vacanţele interne.

    „Cocktail Holidays este cunoscut pentru pachete cu avionul în străinătate, dar începând cu sezonul acesta am dezvoltat şi partea de turism intern, văzând că avem mulţi turişti care doresc totuşi o vacanţă în România şi ne cer aceste oferte”, spune executivul. În ceea ce priveşte pachetele alese, cele mai multe cereri au fost pentru litoralul românesc, Olimp, Mamaia, Eforie Nord numărându-se printre opţiuni, dar şi în Deltă, la conacele din Ardeal sau la mânăstiri. Media unei vacanţe pe litoral este de 5 nopţi. „Un exemplu de pachet pentru două persoane ar fi la hotel de 3 stele cu all inclusive în Eforie Nord la 2.800 de lei/doi adulţi.”

    Voucherele de vacanţă nu au mai fost de prea mare ajutor însă, deoarece tarifele au crescut şi ele exponenţial. Sezonul începe la 1 iulie, se scurtează perioada de profit, iar distanţarea reduce numărul de turişti care au acces într-un anumit spaţiu, notează Goicea câteva dintre motivele care i-ar fi determinat pe cei care deţin businessuri în acest sector să majoreze preţurile. „Turismul românesc nu poate prelua turişti cu alte pretenţii, de un alt nivel. Pe Grecia competiţia e foarte mare, nu îşi permit să pună tarife atât de mari. Dar, bineînţeles, pentru că nu toată lumea doreşte să folosească avionul, putem să găsim şi în România opţiuni, deşi nu la aceleaşi condiţii.”

    În ceea ce priveşte echipa Cocktail Holidays, care în prezent numără 45 de angajaţi, executivul spune că nu s-a renunţat la nimeni şi nici nu a fost trimis nimeni în şomaj tehnic. „Avem nevoie de specialişti, care nu se formează în două şi nici în şase luni. Am renunţat doar la angajaţii de probă – juniori – pentru că vara, de obicei, angajăm studenţi, masteranzi. La finalizarea contractelor determinate i-am disponibilizat.”

  • Viaţă de corporatist: Unde mergem la film în pandemie?

    După ce am urmărit ani la rând cum cinemaurile tip drive-in au conturat adolescenţa unor personaje preferate, acum avem ocazia să experimentăm şi noi fenomenul. Cinematograful tip drive-in este în context pandemic singura variantă prin care putem să mergem cu prietenii, soţia sau la o primă întâlnire la un film.

    Fenomenul cinemaurilor tip drive-in, descris şi de Financial Times drept „singurul lucru bun pe care l-a adus pandemia”, dar şi o rememorare a adolescenţei în stil american, a ajuns şi în România, iar Universum Events, care în vremuri „de normalitate” se axa pe organizarea de evenimente corporate precum GoTech World(fostul Internet and Mobile World), s-a reinventat prin reorientarea pe această nişă. Compania organizează vizionări de filme, dar şi alt tip de evenimente în două spaţii destinate drive-in-ului, în Snagov, pe un teren de două hectare în mijlocul naturii, precum şi la Romexpo, în Capitală.
    „Trecând peste latura romantică a conceptului boem de drive-in, pentru noi a fost o soluţie dictată foarte mult de raţiuni de business, noi având un business doar în zona de evenimente şi o echipă de 80 de persoane care brusc s-au trezit cu interdicţia de a-şi practica meseria – a fost un răspuns pe care l-am găsit la întrebarea «Ce facem de acum încolo?»”, descrie cu sinceritate Cristian Hossu, managing partner al Universum  Events, motivele pentru care au intrat pe această nişă, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii Viaţă de corporatist.

    Urmăriţi mai multe detalii despre acestea în cea mai recentă ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist.

  • New York Times: Pandemia tăcută. Cum s-a răspândit coronavirusul fără ca lumea să prindă de veste

    Primul caz de coronavirus din Germania i-a luat pe toţi prin surprindere

    Dr. Camilla Rothe urma să plece la cină când laboratorul guvernamental a sunat-o pentru a îi comunica rezultatul surprinzător al unui test pentru coronavirus: pozitiv. Era 27 ianuarie şi tocmai descoperiseră primul caz de COVID-19 din Germania.

    Diagnosticul nu avea sens, a povestit ea pentru The New York Times. Pacientul ei, un om de afaceri dintr-o companie de piese auto din apropiere, ar fi putut fi infectat de o singură persoană: un coleg din China, venit în vizită. Iar acel coleg nu ar fi trebuit să fie contagios.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • Primul centru comercial din Capitală care şi-a făcut magazin online

    Lipsa de activitate din ultimele trei luni i-a determinat pe proprietarii centrului comercial  Veranda să pună în practică proiectul de trecere în online, la care se gândeau chiar dinainte de pandemie. Ce presupune trecerea unui centru comercial în spaţiul virtual?

    „Am luat decizia la începutul pandemiei şi contextul este cel care ne-a determinat să explorăm mai serios această nouă direcţie de business. Motivele pentru care am decis să continuăm explorarea şi să mergem până la capăt cu implementarea sunt parţial diferite şi vin pe de o parte din avantajele pe care o astfel de platformă le poate avea, pe termen lung, şi pe de altă parte din necesitatea de a ne susţine partenerii şi, implicit sau indirect, şi pe noi, în această perioadă dificilă.

    Online-ul era însă o opţiune încă dinainte de pandemie şi ne bucurăm că am reuşit să îl punem pe picioare într-un timp record, de doar două luni”, explică Andrei Pogonaru, proprietarul centrului comercial filosofia din spatele marketplace-ului.

    Lansată luna aceasta, reprezentanţii afacerii îşi propun ca prin intermediul platformei să extindă prezenţa retailerilor din centrul comercial aflat în zona Obor a Capitalei şi în mediul online.

    Potrivit reprezentanţilor afacerii, ideea nu a fost inspirată de niciun model existent deja – fiind prima de aces tip de pe piaţa locală – şi a fost o iniţiativă intraprenorială, venită de la un membru al echipei de management care a devenit de altfel şi product owner şi şi-a asumat aproape singur întregul proiect. „De altfel, poate aici trebuie şi să căutăm explicaţia pentru care am făcut primii acest pas, într-un specific al businessului Veranda, al echipei şi al culturii organizaţionale. Veranda a fost, este şi va rămâne un proiect antreprenorial, şi cu toate că suntem împărţiţi pe departamente şi există roluri destul de stabile pentru fiecare membru al echipei, o parte din organizaţie funcţionează după un model matriceal şi încurajează foarte mult astfel de inovaţii transversale”, adaugă Pogonaru.

    Reprezentanţii afacerii spun că au gândit acest model de business pe termen lung, simplu şi transparent, eliminând costurile şi barierele de intrare pentru comercianţi. Astfel, acesta este un tip de dezvoltare agilă de business, pe etape, mult mai potrivită contextului actual decât alternativele clasice de dezvoltare în domeniul e-commerce şi mai adecvată creşterii decât ceea ce ar fi putut oferi, de exemplu, o platformă la cheie, spune ei.

    Platforma a fost lansată incluzând deocamdată şapte dintre comercianţii prezenţi în Veranda Mall:  English Home, Meli Melo, Tabor, Bizzar Boutique, Senior Tailor, Miniso şi Smokemania. În prezent sunt însă în discuţii şi cu alţi comercianţi, atât chiriaşi din cadrul Veranda Mall, cât şi vânzători care nu sunt chiriaşi şi se vor alătura într-o etapă ulterioară. 
    În rândul lor se numără deopotrivă comercianţi care au deja platforme proprii online, cum este cazul Meli Melo, dar şi comercianţi care se lansează în mediul online pentru prima dată în cadrul platformei creată de Veranda. „Există avantaje pentru ambele categorii în listarea pe platforma noastră, întrucât vorbim în fond de un nou canal de vânzare pe care îl susţinem şi care le va aduce tuturor beneficii”, spun ei.

    Potrivit unui interviu acordat anterior de Andrei Pogonaru Ziarului Financiar, impactul generat de pandemia de COVID-19 asupra businessului, care ajunsese la venituri din chirii de 6 milioane de euro anul trecut, s-a tradus printr-o scădere de 50% a cifrei de afaceri în 2020. Anterior, înregistrau creşteri anuale de 15%.

    Deschis în urmă cu patru ani şi dezvoltat pe o suprafaţă totală de aproximativ 30.000 de metri pătraţi, centrul comercial Veranda Mall din zona Obor include spaţii comerciale, restaurante, cafenele şi o zonă verde întinsă pe 15.000 de metri pătraţi. Printre chiriaşi se numără Carrefour, Cărtureşti, Cinemax, H&M, Decathlon, WorldClass, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom.

    CONTEXT:
    Centrele comerciale au fost printre cele mai lovite de pandemia de COVID-19, în contextul în care s-au numărat printre ultimele businessuri redeschise după perioada stării de urgenţă.

    DECIZIE:
    Reprezentanţii Veranda Mall au decis lansarea unei platforme online tip marketplace pentru chiriaşii mallului.

    CONSECINŢE:
    Atingerea prin intermediul platformei a unei cifre de vânzări de 1 milion de euro şi triplarea numărului de comercianţi prezenţi pe platformă până la finalul anului.

  • Studiu Confidex printre executivi: Managerii români sunt rezervaţi în ceea ce priveşte viitorul imediat, dar optimişti legat de viitorul îndepărtat

    Managerii companiilor mari sunt mai optimişti în ceea ce priveşte mersul economiei în contextul generat de pandemie, comparativ cu cei ai firmelor mici, potrivit unui studiu realizat de Confidex, un proiect al grupului Impetum menit să analizeze încrederea în economie în vremuri de criză.

    „Managerii văd o criză în V, cu revenirea în două viteze: creştere lentă până la finele anului, în care se vor recupera 3% din scăderea de 20%, urmată de o revenire accelerată în 2021, în care diferenţa de 17% se va recupera în 6 luni. Managerii români sunt rezervaţi în ceea ce priveşte viitorul imediat, dar optimişti legat de viitorul îndepărtat”, a spus Andrei Cionca, CEO al Impetum Group, care gestionează companiile aflate în dificultăţi financiare.

    Confidex a măsurat percepţiile managerilor şi reprezentanţilor C-level din companiile mici, mijlocii şi mari din România, cu privire la perioada de incertitudine traversată în intervalul februarie-aprilie 2020.

    „Universul cercetării a fost alcătuit din 39.000 de companii, cu afaceri între 100.000 de euro şi peste 5 mil. euro. Un procent de 75% din eşantion sunt companii de peste 1 milion de euro cifră de afaceri. Din total, 90% din respondenţi sunt CEO, restul de 10% – alţi reprezentanţi ai C-level management. Am obţinut 503 chestionare completate în 3 săptămâni”, a spus Alina Bîrsan, director de cercetare Impetum Group.

    Companiile participante la studiu au activitate în domeniile agricultură, industrie şi energie, construcţii, comerţ şi HoReCa, transport, distribuţie, depozitare şi servicii.

    „Majoritatea managerilor români, adică 58% din respondenţi, sunt pro-creştere, prin productivitate şi investiţii”, a mai spus Andrei Cionca.

     

  • Cum au reuşit două tinere de doar 21 de ani să transforme una dintre cele mai mari nevoi ale femeilor într-o afacere chiar în perioada pandemiei

    La doar 21 de ani, Daniela Pădurariu şi Raluca Enache au renunţat la opţiunea studiilor în străinătate pentru a pune bazele unei afaceri în România. Aşa au lansat în doar câteva luni un business numai bun pentru vremuri de pandemie, care ar putea să schimbe însă şi viitorul industriei locale a serviciilor de înfrumuseţare. 

    Mai exact, cele două tinere au creat o platformă care le reuneşte pe clientele dornice de servicii de înfrumuseţare la domiciliu cu profesioniştii care pot să le ofere. Lansate pe 25 mai, serviciile Glow2Go sunt disponibile în prezent în sectoarele 1 şi 2 ale Capitalei. Firma funcţionează deocamdată prin intermediul unui website, dar planurile celor două tinere sunt structurate ca la carte şi prevăd ca în mai puţin de trei ani serviciul să fie disponibil la nivel naţional.

    Cele două tinere sunt colege la The Entrepreneurship Academy, prima facultate de antreprenoriat din România, iar faptul că s-au înţeles bine le-a ajutat să ducă mai departe o idee căreia Ralucăi Enache îi venise încă din primul an de facultate.
    A contat şi faptul că facultatea le permite vizite în străinătate, iar la ultima vizită de acest tip, care s-a desfăşurat timp de o lună în Cape Town (Africa), au văzut un business similar, care le-a dat ideea că trebuie să îşi ducă mai departe proiectul pe piaţa locală. „Când am văzut cât de bine a prins acolo am spus că e imposibil să nu prindă şi în România”, a spus Daniela Pădurariu. Au sesizat această nevoie şi din proprie experienţă şi-au propus să verifice acest lucru şi printr-o cercetare de piaţă, realizată în rândul a 500 de femei din Capitală, care nu a făcut decât să le confirme planul de business.

    Între vizita din Cape Town şi lansarea businessului s-a scurs mai puţin de un an: chiar dacă au lansat platforma la câteva zile după ieşirea din starea de urgenţă, spun că oamenii preferă în continuare alternativa serviciilor de înfrumuseţare la domiciliu datorită sentimentului de siguranţă pe care îl oferă vizita unei singure persoane acasă, echipată cu mască, dezinfectanţi şi mănuşi, în detrimentul vizitei la salon, unde clienţii poate nu au un control atât de bun asupra situaţiei.
    Deocamdată, platforma lor conectează freelanceri din domeniu – manichiură, pedichiură, machiaj, masaj şi urmează să lanseze şi aria de coafor. Plănuiesc să se extindă însă şi în parteneriate cu saloane. Glow2Go a început să funcţioneze pe 25 mai cu 10 experţi, iar acum au ajuns la 13, toţi freelanceri.

    Monetizarea afacerii se face prin intermediul unui comision perceput de platforma lor, de 30% din suma plătită de client. În ceea ce priveşte preţurile, cele două tinere oferă exemplul unui  masaj de relaxare, care  costă 125 lei, unul terapeutic, 140 de lei, manichiură semipermanentă 95 de lei. „Preţurile sunt cu 10-20 de lei mai mari decât la salon. Când am făcut cercetarea, am construit preţurile ca să fie situate undeva între cele ale unui salon mediu şi ale unuia de lux”, explică cele două tinere.

    În primele două săptămâni de la lansare aveau deja 20 de servicii rezervate prin site-ul lor şi spun că  „chiar nu ne aşteptam la asta – am văzut că este cerere, că se poate şi am primit feedback pozitiv la clienţi”. În interval de o lună şi-au propus să ajungă la 100 de comenzi, iar până la finalul lunii august vor să ajungă la 300 de comenzi, respectiv 3 comenzi pe zi.

    Planurile lor pe termen scurt includ lansarea unei divizii de coafor, cât şi extinderea în celelalte sectoare ale Capitalei, iar până la finalul anului să ajungă până la mininum 1.400 de clienţi.

    Iar dacă până acum au investit în business între 3.000 şi 5.000 de euro, spun că pentru a dezvolta proiectul în continuare ar avea nevoie de o investiţie de 60.000 de euro, bani care ar fi direcţionaţi înspre construirea unei aplicaţii performante, dar şi în acoperirea costurilor de marketing timp de un an.
    În ceea ce priveşte atracţia celor două tinere pentru antreprenoriat, Daniela Pădurariu spune că a cochetat cu businessul încă din copilărie, când vindea diverse lucruri. Apoi, în primul an de facultate a lansat şi un site unde vindea ii româneşti. Colega ei de business, Raluca Enache, a moştenit pasiunea antreprenorială din familie – ambii săi părinţi fiind antreprenori.
    Chiar dacă cele două tinere au avut şi posibilitatea de a pleca la studii în străinătate (Daniela a fost acceptată, printre altele, şi la King’s College în Anglia şi era pregătită să plece), faptul că au avut o alternativă în România le-a motivat să rămână. „Am realizat că îmi doresc foarte mult să fac ceva care să crească în România, să reuşesc aici şi să dezvolt ceva în ţară care să fie benefic pentru oamenii de aici. În plus, aici există piaţă pentru multe lucruri care pot fi aduse din alte pieţe. Cumva în afară erau mai puţine posibilităţi”, spune Daniela.
    Cum se face business în România la 21 de ani? „Sunt foarte multe oportunităţi – multă lume ne ajută fiindcă ne văd atât de motivate să facem ceva la în jur de 20 şi ceva de ani”, adaugă ea.
    Raluca Enache spune că cel mai dificil în dezvoltarea afacerii lor a fost până acum să selecteze profesioniştii care să fie prezenţi pe platformă – au organizat peste 100 de interviuri pentru a găsi persoanele potrivite: „Realizez acum că este foarte greu să lansezi un marketplace, trebuie să ai grijă şi de aria de clienţi, şi de aria de profesionişti în egală măsură”.
    În selecţia lor au contat atât modul în care candidaţii îşi făceau treaba, cât şi felul în care comunicau, partea de soft skills – „Este important în situaţia unui business în care persoana respectivă vine la domiciliul tău”. Spre exemplu, cei care au venit la interviu exclusiv din cauză că se aflau în şomaj tehnic, situaţie în care se găseau mulţi dintre specialiştii în industrie în lunile anterioare, au şi renunţat pe parcurs – „Unii sunt angajaţi şi la saloane, dar fac acest lucru în plus. Nu trebuie să nu ai un job, poţi să câştigi venituri suplimentare astfel”.
    Întrebate ce i-ar sfătui pe tinerii asemeni lor, cele două spun: „Să aibă încredere în tot ceea ce fac şi să pună suflet în ceea ce fac – trebuie să fie foarte motivaţi şi să nu renunţe imediat atunci când dau de un obstacol. Trebuie să facă tot posibilul să treacă peste orice obstacol şi să muncească mult”, a spus Raluca Enache. Iar colega sa de business insistă ca domeniul în care aleg să îşi dezvolte activitatea sau un business să fie unul pe placul lor: „Eu le-aş spune să facă totul cu pasiune, ştiu că sună a clişeu, dar dacă îţi place ceea ce faci şi simţi că faci ceva valoros poţi muta munţii din loc, iar dacă e vorba de business, vârsta nu contează. Totul se poate, doar să încerci şi poţi să ajungi departe”.