BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Şeful Facebook le-a dat pentru prima dată explicaţii acţionarilor privind scăderea de la bursă: “Suntem dezamăgiţi de cotaţia acţiunilor pe parcursul anului trecut”

     Zuckerberg a răspuns timp de jumătate de oră la întrebările acţionarilor, deranjaţi de declinul de aproape 40% al cotaţiei faţă de preţul de listare din mai anul trecut, potrivit Wall Street Journal.

    Tirul de întrebări care denotă nemulţumire arată cât de mult are de făcut Zuckerberg pentru a convinge Wall Street că poate construi afacerea la care au sperat investitorii când au cumpărat acţiuni ale companiei.

    Şeful Facebook a admis în remarcile anterioare sesiunii de întrebări că evoluţia preţului acţiunilor a fost frustrantă.

    “Suntem dezamăgiţi de cotaţia acţiunilor pe parcursul anului trecut. Ne aşteptăm să existe fluctuaţii”, a spus el.

    Zuckerberg a apărat modelul de afaceri al companiei şi o serie de decizii recente, precum schimbări care vizează aplicaţiile mobile şi noi produse pentru publicitate. Spre sfârşitul discursului, Zuckerberg a spus că preţul acţiunilor nu a afectat planurile sale privind Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Facebook a dat pentru prima dată explicaţii acţionarilor privind scăderea de la bursă: “Suntem dezamăgiţi de cotaţia acţiunilor pe parcursul anului trecut”

     Zuckerberg a răspuns timp de jumătate de oră la întrebările acţionarilor, deranjaţi de declinul de aproape 40% al cotaţiei faţă de preţul de listare din mai anul trecut, potrivit Wall Street Journal.

    Tirul de întrebări care denotă nemulţumire arată cât de mult are de făcut Zuckerberg pentru a convinge Wall Street că poate construi afacerea la care au sperat investitorii când au cumpărat acţiuni ale companiei.

    Şeful Facebook a admis în remarcile anterioare sesiunii de întrebări că evoluţia preţului acţiunilor a fost frustrantă.

    “Suntem dezamăgiţi de cotaţia acţiunilor pe parcursul anului trecut. Ne aşteptăm să existe fluctuaţii”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce e de făcut cu economia Turciei

    Bursa din Istanbul a căzut cu 8%, la cel mai redus nivel din noiembrie, după o scădere de 22% din 22 mai încoace, lira a scăzut cu 0,6% faţă de dolar, la cel mai mic nivel din decembrie, iar randamentele la obligaţiunile de stat au urcat. În presa anglo-saxonă au apărut comentarii ale analiştilor bancari occidentali şi americani care consiliază investitorii să-şi reducă expunerea pe Turcia şi, de unde înainte lăudau ţara lui Erdogan ca exemplu de economie sănătoasă care duduie, acum evocă situaţia din Spania, Irlanda sau Grecia înainte de izbucnirea crizei de acolo – comentarii coincidente de minune cu reducerea generalizată din ultima vreme a expunerii investitorilor de portofoliu pe activele pieţelor emergente.

    În cazul economiei turce, reducerea expunerii ar fi fost imposibil de justificat fără violenţele de stradă, având în vedere performanţa bună a economiei, reflectată în creşterea indicelui bursei din Atena cu mai bine de 400% din 2008 până acum. Prelungirea protestelor înseamnă însă, pentru început, afectarea turismului, care anul trecut a adus încasări de peste 23 mld. dolari, iar dacă la aceasta se adaugă insistenţa interpretărilor ce văd în protestele anti-Erdogan o “primăvară turcească”, perspectiva de scădere a investiţiilor pe motiv de incertitudini politice riscă să fie deja trasată.

    Pentru Turcia, după cum scrie The Economist, cea mai periculoasă ar fi o perioadă prelungită de tulburări sociale – chiar dacă protestele s-ar diminua -, având în vedere că nicio forţă politică de opoziţie nu are capacitatea de a canaliza electoral nemulţumirile cetăţenilor. Deocamdată însă, ieşirea accelerată de pe toate pieţele emergente de către investitorii dornici să forţeze astfel Rezerva Federală a SUA să nu renunţe la programul său de relaxare monetară cantitativă rămâne însă explicaţia cea mai întemeiată pentru atitudinea din prezent a acestora faţă de Turcia.

  • Marea repliere a investitorilor şi ce se întâmplă cu leul

    Tendinţa a început de luna trecută, justificată cu temeri că programul de tipărire de bani al Rezervei Federale se apropie de sfârşit: în ultima săptămână din mai, vânzările de obligaţiuni de stat ale pieţelor emergente au totalizat 866 mil. dolari, conform UniCredit, iar analiştii SocGen, care caracterizează această retragere masivă a investitorilor drept “o baie de sânge”, prevăd că retragerile investitorilor s-ar putea accentua, astfel încât nu recomandă expunere nici pe monedele, nici pe obligaţiunile pieţelor emergente.

    Dolarul australian, realul brazilian, peso-ul mexican, wonul coreean, rupia indiană, coroana suedeză sau zlotul polonez sunt printre activele vulnerabile la această tendinţă, adaugă analiştii RBS.

    Investitorii reacţionează excesiv faţă de posibilitatea ca Rezerva Federală să abandoneze programul de cumpărări de obligaţiuni în valoare de 85 mld. dolari lunar destinat stimulării economiei americane, a declarat Charles Plosser, şeful Fed Philadelphia.

    Referirea lui vizează comportamentul anormal al investitorilor, care au ajuns atât de dependenţi de banii de la tiparniţa Fed, încât au ajuns să ia drept veste proastă şi să reacţioneze prin scăderea burselor la orice ştire despre ameliorarea pieţei muncii sau a industriei din SUA, conştienţi că programul băncii centrale va înceta odată ce şi-a atins obiectivul, adică stimularea economiei.

    Marile bănci, în frunte cu Goldman Sachs, estimează că o reducere a programului Fed nu va fi decisă înainte de luna septembrie şi că nu va însemna nicidecum o încetare bruscă a injecţiilor de bani în piaţă. Plosser a menţionat însă că rămâne în cărţi şi reuniunea Fed din 18-19 iunie pentru o decizie, mai ales că, în opinia sa, tiparniţa băncii centrale nici nu s-a dovedit prea eficientă pentru economia reală şi reducerea şomajului.

  • Oferta preliminară de intenţie la Oltchim, publică luni. Se aşteaptă investitori experimentaţi

    “Am decis să devansăm termenul de negociere şi să realizăm o solicitare preliminară de intenţie pentru a tatona aşteptările pieţei şi să ne ajute să realizăm o listă scurtă a posibililor investitori. Oferta va fi publicată luni pe site-ul ministerului. Un astfel de investitor ar trebui să aibă o bonitate care să fie probată de scrisori de bonitate bancare şi de confort de la o bancă sau de la un consorţiu de prim rang şi să acopere măcar 25% din suma care trebuie angajată. Să aibă experienţă în domeniul chimiei şi pertrochimiei şi o reţea globală în care să se integreze. Oferta va fi publicată luni pe site-ul ministerului şi a Oltchim”, a spus Vosganian într-o conferinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar trei companii de pe bursă comunică şi în engleză şi doar şapte se întâlnesc cu investitorii

    Cele mai multe companii de pe bursă sunt deficitare la capitolul comunicare cu investitorii, iar asta le face neatractive pentru investitorii străini şi are un efect negativ asupra evaluărilor lor pe bursă.

     

  • STUDIU DE CAZ: Care este viitorul Facebook

    CONTEXTUL: Reţeaua de socializare Facebook a intrat în ascensiune liberă în ultimii ani. Compania lui Mark Zuckerberg a urcat de la un milion de utilizatori în 2004 la peste 1,1 miliarde anul acesta şi deşi multă vreme nu a prea avut venituri, ultimii ani au adus o creştere inclusiv pe acest segment.

    DECIZIA: Tânărul antreprenor Mark Zuckerberg, împreună cu restul acţionarilor reţelei de socializare, decide să listeze compania la bursă, cu toate că Facebook nu avea nici probleme de lichiditate sau de încasări (veniturile anuale au depăşit în criză pragul de un miliard de dolari şi acum sunt peste acest nivel într-un singur trimestru) şi nici de atragere a investitorilor, având în vedere că din 2004 a primit finanţări anuale, cu excepţia lui 2010 şi a anului trecut, când a avut loc listarea.

    EFECTELE: Oferta publică iniţială a fost un adevărat fiasco. Valoarea acţiunilor a intrat în picaj la numai o zi de la listare, capitalizarea companiei s-a redus de la 104 miliarde de dolari la 77 de miliarde de dolari în acelaşi interval, iar averea estimată a lui Mark Zuckerberg s-a diminuat cu cinci miliarde de dolari în nici o săptămână. Bineînţeles, întreaga mişcare a fost investigată de autorităţi şi a atras după sine numeroase procese în instanţă, dar acum, după un an, compania pare să o ducă mai bine ca niciodată.

    BILANŢUL LISTĂRII LA BURSĂ A REŢELEI DE SOCIALIZARE FACEBOOK ESTE UNUL DEZASTRUOS. În urmă cu un an, pe vremea asta, compania era în plin proces de ofertă publică iniţială, la un preţ per acţiune considerat uriaş de majoritatea analiştilor din domeniu, în condiţiile unei capitalizări de cel puţin 90 de miliarde de dolari, şi implicit intens criticat. Ce a urmat după a fost un fiasco de proporţii – preţul acţiunilor s-a prăbuşit şi nu şi-a mai revenit nici în ziua de astăzi, capitalizarea s-a diminuat cu vreo 30 de miliarde de dolari, averea lui Zuckerberg s-a ajustat cu cinci miliarde de dolari, însă, mai important, milioane de oameni au pierdut sume considerabile de bani în urma investiţiei în acţiunile Facebook.

    REŢEAUA DE SOCIALIZARE AR FI TREBUIT SĂ DEVINĂ MAI MARE DECÂT MULŢI GIGANŢI MONDIALI PRECUM AMAZON, McDonald’s sau chiar Coca-Cola, ceea ce nu s-a mai întâmplat odată cu eşecul listării. Semnale ar fi fost destule pentru împiedicarea deciziei – General Motors, de pildă, anunţa cu doar câteva zile înainte de oferta publică iniţială că nu va mai cumpăra publicitate pe platforma de socializare, o pierdere deloc neînsemnată în veniturile reţelei – însă Zuckerberg n-a ţinut cont de ele.

    La un an de la listare, lucrurile nu par să mai fie însă atât de tragice. În ciuda evoluţiei dezamăgitoare la bursă, Facebook a raportat rezultate financiare bune. Veniturile de 1,46 de miliarde de dolari în primul trimestru din acest an au fost cu 38% mai mari decât cele din perioada similară din 2012, pe când profitul net s-a situat la 219 milioane de dolari, peste nivelul de 205 milioane de dolari din primele trei luni ale anului trecut, conform datelor companiei.

    Mai mult, numărul de utilizatori a continuat să crească nestingherit: dacă în martie 2012, cu mai puţin de două luni înainte de listarea la bursă, 901 de milioane de oameni din toată lumea aveau cont pe Facebook, cifra a depăşit pragul de un miliard în septembrie anul trecut. Iar la finele lunii martie din acest an existau peste 1,11 miliarde de conturi pe reţeaua de socializare. Peste 750 de milioane dintre ei accesează în fiecare lună platforma de pe dispozitive mobile precum telefoane mobile inteligente sau tablete. Şi în fiecare zi, pe Facebook intră cam 665 de milioane de oameni care publică fotografii, comentează mesajele prietenilor sau se joacă în cadrul reţelei, iar printre ei sunt inclusiv milioane de oameni din colţuri mai sărace ale lumii, precum Malawi, Malaiezia sau Martinique, unde gradul de informatizare este totuşi încă destul de scăzut.

    DE LA OFERTA PUBLICĂ INIŢIALĂ S-AU SCHIMBAT DESTUL DE MULTE. Şi, deşi a fost un dezastru pentru investitori, listarea sau mai bine zis strategia companiei pentru a reda încrederea investitorilor după ce au pierdut atâţia bani anul trecut pare să fi avut efecte destul de bune. Executivii Facebook, în frunte cu Mark Zuckerberg, au fost ocupaţi în acest an cu lansări menite să crească afacerile şi valoarea companiei şi, totodată, să înlăture dubiile şi amendamentele scepticilor cu privire la perspectivele de creştere. De pildă, compania a atacat domeniul publicităţii mobile anul trecut, ca parte a strategiei de extindere în sfera publicităţii, a lansat un telefon mobil inteligent marca Facebook, a introdus Facebook Home şi Graph Search şi, să nu uităm, a cumpărat Instagram cu peste un miliard de dolari. Până şi General Motors este iar printre cumpărătorii de reclame, semn că temerile cu privire la evoluţia reţelei de socializare s-au mai disipat.

    MARK ZUCKERBERG A ARĂTAT ASTFEL CĂ NU SE LASĂ UŞOR DESCURAJAT ŞI, deşi privit cu ochi sceptici prin prisma vârstei şi lipsei de experienţă în business, mai cu seamă că întreaga sa carieră este construită în jurul Facebook şi asta mai degrabă din postura de „şoricel de bibliotecă„ decât de CEO, a dovedit că poate depăşi obstacolul unei listări ratate. Mai mult, evoluţia pozitivă din ultimul an a companiei, având în vedere indicatorii de performanţă, este o lecţie în sine, pentru că arată cum o decizie aparent greşită, tradusă în pierderi consistente din punct de vedere financiar, nu trebuie să însemne în mod neapărat un final pentru afacere. Ba din contră, direcţia este şi pare să rămână în sus şi de-aici înainte. Semn că tot ce-a fost mai rău a trecut.

  • Enterprise Investors finalizează Polish Enterprise Fund VII

    Fondul Polish Enterprise Fund VII va continua să finanţeze achiziţii de companii de mărime medie precum şi companii în creştere din diverse sectoare industriale, cu precădere în Polonia. “Polish Enterprise Fund VII este al doilea fond ca mărime finalizat până acum de Enterprise Investors. Strângerea de fonduri a fost un succes datorită sprijinului puternic din partea investitorilor noştri tradiţionali”, a declarat Jacek Siwicki, preşedintele Enterprise Investors.

    Investitorii fondului sunt instituţii financiare recunoscute internaţional, majoritatea investitori şi în celelalte fonduri. Prima rundă de finanţare a Polish Enterprise Fund VII a avut loc în luna mai 2012, iar două investiţii au fost deja finalizate: o reţea de clinici de radioterapie (Centrul de Diagnosticare şi Terapie a Cancerului şi clinica Nu-Med) şi o companie de suplimente nutritive pentru sportivi (Scitec).

    Polish Enterprise Fund VII se axează pe preluările de companii de la antreprenori privaţi precum şi pe furnizarea de capital de creştere celor care continuă să-şi extindă afacerile. Forţa Enterprise Investors constă în abilitatea sa de a construi relaţii excelente cu antreprenorii activi din regiunea Europei Centrale şi de Est şi cu echipele de management interesate de tranzacţii de tip management-buyin şi management buyout. Firma urmează această strategie de peste 20 de ani. 

    “Vom continua să investim între 20 şi 50 de milioane euro per tranzacţie. Similar cu fondurile precedente, Polonia rămâne piaţa principală şi ne aşteptăm să investim aproximativ două treimi din Polish Enterprise Fund VII în această ţară. Investim în sectoare dinamice, rezultate din convergenţa dintre consumul casnic din Europa Centrală şi de Est şi “vechea” Uniune Europeană, cum sunt produsele de larg consum şi retail, serviciile financiare şi medicale, sectoare în care avem un număr important de tranzacţii şi de exituri. PEF VII va investi şi în sectoarele Europei Centrale si de Est impulsionate de internaţionalizarea şi de competitivitatea costurilor, cum sunt IT, produse industriale şi externalizarea proceselor  de business”, a spus Jacek Siwicki.

    Închiderea finală a Polish Enterprise Fund VII urmează unei perioade foarte active de la începutul  anului 2012, în care fondurile administrate de Enterprise Investors au realizat şapte achiziţii noi, cu 120 de milioane de euro investite şi angajate. Firma Enterprise Investors a fost foarte activă şi în vânzarea de companii. în 2012, Enterprise Investors a finalizat patru exituri totale sau parţiale, încluzând – pentru prima dată – o listare publică a unei companii din portofoliul său, AVG Technologies, la New York Stock Exchange. în primele luni ale anului 2013, fondurile administrate de EI au vândut investiţiile majore din Zelmer, Kruk şi Magellan (ultima parţial), toate fiind listate la Warsaw Stock Exchange.

  • PRIVATIZAREA CFR MARFĂ: Investitorii care s-au precalificat pentru etapa următoare a procesului

     “Ministerul Transporturilor vă informează că Grup Feroviar Român, OmniTRAX şi asocierea Transferoviar Grup – Donau Finanz GmbH s-au calificat în etapa următoare a procesului de privatizare a SNTFM CFR Marfă. În urma evaluării documentaţiilor depuse toate cele trei companii sunt înscrise pentru etapa a doua a procedurii de achiziţie”, se arată într-un comunicat al ministerului Transporturilor.

    Pentru etapa de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, ofertele potenţialilor cumpărători înscrişi pe “lista scurtă” vor fi depuse la sediul ministerului, în plic sigilat, până în data de 5 iunie, ora 16:00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Privatizarea Poştei Române s-ar putea prelungi după ce ANAF a calculat noi datorii fiscale

     În total, compania are acum obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei.

    “ANAF a identificat noi datorii fiscale, de 107 miliioane de lei, aferente perioadei 2003-2012. Controlul a fost efectuat la cererea Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI), care vrea să privatizeze operatorul poştal”, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse din companie.

    În acest context, spun sursele, potenţialii investitori interesaţi să preia Poşta Română au solicitat autorităţilor prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante.

    Termenul pentru depunerea ofertelor expiră marţi, 28 mai, după ce iniţial a fost stabilit pentru 11 aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro