BusinessMagazin

Tag: brand

  • Un nou retailer de modă vine în România şi intră în lupta cu Zara şi H&M

     Tally Weijl, un brand elveţian de haine şi accesorii prezent în aproape 40 de ţări cu aproximativ 800 de puncte de vânzare, a intrat la finele anului trecut şi pe piaţa din România cu un magazin amplasat în centrul comercial AFI Cotroceni din Capitală.

    Tally Weijl a deschis primul său magazin în urmă cu aproape trei decenii în Fribourg, Elveţia, iar în 1997 antre­prenoarea Tally Elfassi-Weijl şi partenerul său de afaceri Beat Grü­ring au decis să „exporte“ brandul întâi pe piaţa din Germania.

    Lanţul elveţian este unul dintre jucătorii importanţi din industria globală de fashion care s-au lăsat aşteptaţi în România, fiind, până nu demult, unul dintre marii absenţi ai pieţei locale, alături de nume precum Primark, Uterque, Cos, Banana Republic, Uniqlo, TopShop, Forever 21 sau Urban Outfiters.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pariul tehnologic al anului

    „Vector Luna  este smartwatch‑ul cu cea mai lungă durată de viaţă a bateriei reîncărcabile“ – este recomandarea făcută recent de jurnaliştii publicaţiei americane CNN Money smartwatch-ului cu origini româneşti, inclus în rândul smartwatch-urilor ce pot fi oferite drept cadouri de sărbători. Jurnaliştii au mai precizat că modelul Vector Luna este şi printre cel mai uşor de folosit din oferta de pe piaţă, prin comparaţie cu modelele Apple Watch, Moto360, Pebble Classic, Pebble Time Steel, Samsung Gear S2, Withings Activité, Activité Pop şi Pebble Classic, incluse de asemenea în listă. Tot anul acesta, jurnaliştii de la New York Post descriau produsul prin titlul „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“, cei de la ComputerWorld, spuneau despre acesta că este „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, iar Wareable spunea despre Vector Luna că este un smartwatch „simplu, subtil şi sexy“.

    Smartwatch-ul din oţel al Vector Watch, lansat în urmă cu câteva luni pe piaţa locală, a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei. Vector a atras anul acesta nu doar atenţia media internaţionale, ci şi pe cea a investitorilor. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari, rundă de investiţii condusă de Gecad Group, cu 2 milioane de dolari, urmat de fondul 3TS Catalyst România cu 1,6 milioane de dolari şi de investitorii privaţi Mihai Popescu şi cofondatorii eMag Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad, care au adus o finanţare de 1,4 milioane de dolari companiei. Anterior, grupul Gecad a mai investit 2,5 milioane de euro în producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, devenind astfel cel mai important acţionar al companiei.

    Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

    Andrei Pitiş, CTO şi cofondator al Vector Watch, a ezitat să facă estimări despre numărul de unităţi pe care şi-a propus să le vândă anual în cadrul interviului acordat recent Business Magazin, dar crede că Vector va ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

    Antreprenorul a povestit cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“ S-a asociat cu designerul Irina Alexandru (cofondator şi hardware manager) cât şi cu profesorul specialist în hardware Dan Tudose (cofondator şi hardware engineer), şi au început să construiască prototipul.

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. În iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Din echipa internaţională fac parte şi Steve Jarvis, fost design director pentru Timex şi Nike FuelBand, şi Ron Spencer, fost COO al Bulova Watches.

    Echipa Vector i-a atras şi pe români cu o puternică experienţă în IT precum Bogdan Rîpă, unul dintre fondatorii Interakt Online – compania achiziţionată în 2006 de gigantul american Adobe, Bogdan Dumitru, care a lucrat anterior pentru Huawei, Capgemini şi IBM, pe Bogdan Preduşcă, unul dintre românii care au lansat pe piaţa din SUA getFitter, o platformă online care le oferă angajaţilor din companii acces la programe personalizate de fitness şi nutriţie, şi pe Rareş Florea, recrutat de la procesatorul de plăţi online PayU. În prezent, echipa din România a Vector Watch numără peste 35 de angajaţi în departamentele de dezvoltare, design şi vânzări, iar în total compania are peste 50 de angajaţi în birourile din Londra, Silicon Valley, Amsterdam, Hong Kong şi Bucureşti.

    Unul dintre principalele atuuri ale Vector Watch, autonomia ridicată, de până la 30 de zile, este, potrivit antreprenorului, o consecinţă a faptului că au construit produsul de la zero în România. Au ales însă să îşi stabilească sediul central al companiei în Marea Britanie şi să coopteze specialişti din toată lumea în proiect. „Este foarte dificil să lansezi un brand internaţional ca brand românesc de ceasuri. (…) Să creezi un brand nou înseamnă să creezi un capital de încredere, iar pentru a face acest lucru trebuie să aduci lângă tine oameni sau ţări care să aducă din capitalul lor de încredere deja construit pentru acel brand nou. Ce avem noi în România, pentru ce suntem cunoscuţi? Avem programatori foarte buni, dar cumva doar programatorii şi-au făcut cunoscut un capital de încredere în afară. De ce? Pentru că au venit alte companii, au angajat programatori, iar ei au făcut ce au promis, au construit încredere. Nu a venit nimeni în schimb să ia designeri sau oameni de branding pe care să-i expună în piaţa internaţională şi să vadă dacă sunt buni sau nu, şi astfel România, în afară, are 0 capital de branding, spre exemplu.“

    În prezent, ceasurile Vector Watch sunt disponibile din 12 modele: cele din gama Meridian cu ecran dreptunghiular şi cele din gama Luna care au ecran rotund, au fost lansate în România în octombrie, la preţuri între 299 şi 499 de euro, fiind distribuite prin Orange.
    Piaţa de smartwatch-uri este în plină dezvoltare, iar în România va ajunge la un ritm în care, în maximum doi-trei ani, unu din doi utilizatori de smartphone va folosi un ceas inteligent, potrivit lui Julien Ducarroz, directorul comercial al operatorului telecom Orange. Astfel, dacă piaţa totală de smartphone‑uri este de aproximativ 1,2 milioane unităţi vândute anual, Ducarroz se aşteaptă la între 0,1 şi un milion de obiecte conectate.

    Ritmul de creştere al pieţei este susţinut şi de lansările smart-watch-urilor altor mari producători de electro-nice, precum Samsung – Samsung Gear S2, Apple – Apple Watch, LG – LG Watch Urbane, Huawei – Huawei Watch, Motorola – Motorola Moto 360 2nd edition, Sony – Sony Smartwatch 3, Pebble – Pebble Time Round, cât şi ale unor mari producători de ceasuri clasice, precum compania eleveţiană Tag Heuer care a dezvoltat împreună cu giganţii IT Google şi Intel un ceas inteligent al cărui preţ de vânzare este de 1.500 de dolari. Potrivit ZF, vânzările de ceasuri inteligente cresc cu circa 35% anual, nivelul pieţei locale situându-se în prezent la câteva zeci de mii de unităţi.

    Piaţa globală de ceasuri inteligente va avea un ritm de creştere anuală de 22,07% şi se estimează că va ajunge la 13,1 miliarde de dolari până în 2020, în condiţiile în care în 2014 era estimate la o valoare de 3,7 miliarde de dolari, potrivit unui raport al companiei de consultanţă şi cercetare Mordor Intelligence.
     

  • Modernizarea brandului istoric

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

  • Aspirelo Cluj: „Vom face pasul şi spre alte oraşe”

    Investiţia iniţială se ridică la 100.000 de euro, în proporţie de 95% bani europeni, şi a creat şapte noi locuri de muncă. Cea mai mare parte a sumei a fost direcţionată spre achiziţia de echipamente premium de ultimă generaţie: aspiratoare pentru praf şi lichide, aspiratoare cu injecţie-extracţie pentru curăţat covoare şi mochete, generatoare de spumă, maşini de spălat cu jet de aburi (140 °C) şi aspirare, maşini de spălat, frecat şi aspirat diferite tipuri de suprafeţe şi pardoseli etc.

    Serviciile lui Aspirelo sunt disponibile în Cluj începând cu luna decembrie pentru sedii de firmă, agenţii bancare, show-room-uri cu vânzare, birouri sau cabinete, redacţii ale instituţiilor de presă, clădiri de birouri, indiferent de dimensiuni, magazine şi centre comerciale, depozite sau spaţii logistice etc.

    Aspirelo deţine tehnologia şi know-how-ul necesare pentru curăţenia generală în interiorul clădirilor pe orice tip de suprafaţă. În perioada următoare, vor fi disponibile şi servicii de curăţare, cosmetizare şi întreţinere a faţadelor şi a spaţiilor exterioare conexe clădirilor.

    „Ne bucurăm că am reuşit să creăm la Cluj 7 noi locuri de muncă pentru persoane defavorizate, care au beneficiat de cursuri de calificare şi au devenit angajaţi profesionişti, de mare nădejde. Treptat, vom face pasul şi spre alte oraşe.”, a spus Ana Băg, managerul de proiect al Aspirelo.

    Despre „Aspirelo”:

    „Aspirelo” este un brand al Total Quality Cleaning S.R.L., companie înfiinţată prin intermediul proiectului „SES – Societăţi pentru economie socială”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional  Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, „Investeşte în oameni!”. Prin activitatea desfăşurată, compania îşi propune susţinerea economiei sociale prin crearea de locuri de muncă pentru persoanele defavorizate.

    Informaţii suplimentare pe www.aspirelo.ro şi pe pagina de Facebook www.facebook.com/aspirelocluj.

  • Doamna şi electricele: Piaţa maşinilor electrice este o nişă pe care intră tot mai mulţi producători de automobile

    Din biroul său din clădirea din oţel şi sticlă din nordul Capitalei, Dana Popescu a preluat oficial luna aceasta funcţia de brand manager pentru BMW i, subbrandul constructorului german sub care sunt înregistrate modelele i3 şi i8, care fac parte din planul companiei de a cuceri viitorul. Funcţia de brand manager pentru „i-uri” este una nouă în companie, iar până acum Dana Popescu era responsabilă de logistică şi de administrarea vânzărilor în cadrul BMW Group România, încă de la deschiderea companiei naţionale de vânzări în 2007.

    „A fost întâi o perioadă de aşteptare a proiectului BMW i deoarece acesta a fost implementat întâi pe pieţele mari, unde exista şi infrastructură, şi potenţial de piaţă. Lansarea mai târzie în România a fost legată şi de capacitatea de producţie, iar implementarea în regiune s-a făcut treptat, Slovacia şi Bulgaria încă nu au BMW i”, explică directorul de marcă. Reprezentanţa i din România a fost precedată de cele din Ungaria, Slovenia, Polonia şi Grecia. Miza vânzării de maşini electrice în volume mari o reprezintă acum acordarea unor beneficii financiare din partea statului, atât în România, cât şi în regiune. „Ungaria aşteaptă acum măsuri guvernamentale pentru maşini electrice.

    Era un zvon cum că maşinile electrice vor fi scutite de TVA, dar, cum este şi cazul României, aceste măsuri au fost amânate. Ei tot aşteaptă. Şi la noi a fost un argument faptul că autorităţile au promis astfel de măsuri şi a fost un argument potrivit căruia piaţa aceasta ar creşte în potenţial. Sunt clienţi care sună şi întreabă, dar nu este valabil”, a spus Dana Popescu. În cazul României, au fost publicate ordonanţa şi ghidul de funcţionare, inclusiv în Monitorul Oficial, dar acestea nu sunt aplicabile momentan. Implementarea a tot fost amânată, însă pe fondul aprobării legislative s-a declanşat un val de simpatie şi cei mai mulţi dintre producători au lansat şi în România modelele electrice. Şi în România, ca şi în Ungaria, intrarea în vigoare a măsurilor durează foarte mult, iar instabilitatea politică din ultima vreme a afectat şi mai mult piaţa. Acum, importatorii de maşini electrice speră ca măcar în prima parte a anului viitor totul să fie pus la punct şi programul să demareze.

    Anul acesta, pe lângă oamenii de afaceri dispuşi să cheltuiască peste 80.000 de euro pentru un Tesla Model S, cel mai bine vândut automobil electric din România în ultimii doi ani, compania de telefonie mobilă Orange a închiriat în regim de leasing operaţional patru automobile Renault ZOE prin intermediul ALD, firmă care a mai contractat pentru o altă companie alte două maşini electrice ale constructorului francez. Noul BMW i3 este disponibil cu preţul de pornire 29.700 euro fără TVA, fără a lua în calcul prima oferită de stat pentru automobilele electrice, în timp ce BMW i8 are preţuri începând de la 111.500 euro.

    „În România potenţialul de maşini electrice ar fi 100 de bucăţi, cât totalul ecotichetelor. Până acum sunt 12 Tesla înmatriculate în România şi asta arată că există potenţial în piaţă, dar arată şi faptul că oamenii doresc să fie mai prietenoşi cu mediul înconjurător”, a spus Dana Popescu.
    România a devenit, începând cu cea de-a doua jumătate a acestei luni, cea de-a 50-a piaţă de BMW i la nivel mondial şi astfel una care poate primi comenzi oficiale pentru modelul electric BMW i3 şi modelul plug-in hybrid sportiv BMW i8.

    „În acest moment lucrăm cu reţeaua de dealeri pentru a extinde pachetele de servicii cu programul 360 Electric. Primele facilităţi pe care urmează să le oferim sunt servicii complete pentru instalarea staţiilor casnice de încărcare. Lucrăm şi la pregătirea celorlalte servicii din program”, au spus oficialii mărcii germane. În ceea ce priveşte extinderea reţelei, momentan doar centrul Automobile Bavaria din Capitală şi cel al APAN Motors din Iaşi vor fi autorizate pentru BMW i.
    „Există o schimbare în piaţă. În vară, când am decis implementarea proiectului, am căutat în piaţă să vedem dacă există potenţial pentru investiţii în infrastructură sau ce staţii există. Acum, de o lună, ne caută şi ei pe noi pentru o colaborare. Am avut chiar 2-3 întâlniri pe săptămână şi sunt deja firme care vor să investească”, a spus brand managerul BMW i.

    Compania a demarat mai multe proiecte de susţinere a clienţilor care doresc un BMW i. Primul este BMW 360 E-Mobility prin care sunt oferite mai multe servicii. „Primul este să ajutăm clienţii să-şi instaleze acasă un wall-box domestic şi căutăm un partener care să evalueze reţeaua clientului şi să instaleze şi să asigure garanţie. Acesta este un accesoriu BMW. Avem şi parteneriat cu Schneider, dar pentru domestic sunt BMW. Tot aici intră şi o colaborare cu dezvoltatorii pe staţii de încărcare”, a subliniat Dana Popescu. În plus, clientul de BMW i3 sau i8 va primi inclusiv un card care să-i permită să alimenteze de la aproape orice staţie şi să nu plătească încarcarea pe loc. BMW România va centraliza costurile şi i se va emite o singură factură lunar pentru a nu avea acesta contract cu toate staţiile.
    Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii pentru maşini electrice în clădirile de business, la malluri sau în parcările de hipermarket.

     

  • Povestea femeii care a venit din Lituania pentru a învăţa bărbaţii din România cum să se îmbrace

    Julia Kristensen a pus bazele reţelei multibrand Casa Frumoasă în urmă cu 19 ani, perioadă în care reţeaua a ajuns la cinci magazine cu un portofoliu de mărci exclusiviste dedicate bărbaţilor precum Salvatore Ferragamo, Brioni, Scabal, Rochas şi Blumarine.

    Astăzi, magazinele Casa Frumoasă  (Casa Frumoasă Lascăr, Casa Frumoasă Radisson Ladies, Casa Frumoasă Radisson Men, Casa Frumoasă Marriott Men şi Marc Cain) se află  în destinaţiile cheie de shopping ale Capitalei şi numără peste 20 de brand-uri de top, 40 de angajaţi, 5.000 de stofe din care se pot realiza costume la comandă şi afaceri de peste două milioane de euro.

    În noiembrie 1996, Julia Kristensen, originară din Riga, Lituania, a deschis primul magazin dedicat exclusiv vestimentaţiei masculine şi croitoriei de lux Scabal. Prin această lansare a introdus în premieră conceptul de made-to-measure pe piaţa din România. Julia Kristensen s-a specializat în înalta croitorie masculină, prin cursuri, seminarii şi workshop-uri la Scabal. Învaţă tainele croitoriei de lux şi devine parte importantă a unei industrii, precum şi meserii, dominate de bărbaţi.

    Julia Kristensen a deschis încă alte patru magazine, de-a lungul anilor, completând portofoliul modei de lux din România cu toate serviciile aferente: asistent personal pentru cumpărături, sfaturi de stil, sesiuni private de cumpărături, servicii personalizate şi parcare cu valet. La Casa Frumoasă pot fi găsite branduri de lux Ready to Wear precum Tom Ford, Salvatore Ferragamo, Elie Saab, Fausto Puglisi, Giambattista Valli, Antonio Berardi şi Loro Piana.

    “Deschiderea magazinelor Casa Frumoasă a fost o provocare pentru mine, dar şi pentru piaţa şi publicul din România, în măsura în care am adus în premieră branduri exclusiviste, chiar aristocrate. Iar acest lucru presupunea că şi publicul ştie ce vrea, că este un fin cunoscător al industriei. A fost nevoie de timp şi răbdare. Cerinţele au devenit mai exigente, iar clientul a devenit conştient de ce presupune un brand de lux. Am norocul să fac ce îmi place, cu multă pasiune, aşa că oricât de greu ar fi pot să îmi găsesc energia şi să mă reîncarc tot din muncă”, spune Julia Kristensen.

    În anul 2008, în urma unei investiţii de peste cinci milioane de euro, Casa Frumoasă s-a mutat în vila din Lascăr Catargiu, devenind astfel magazinul destinat exclusiv vestimentaţiei masculine de lux. În toamna anului 2011, experienţa modei de lux urcă o treaptă prin inaugurarea unui spectaculos restaurant, Veranda Casa Frumoasă, care completează armonios aura aristocratică a vilei.

    În 2015, proprietara Casa Frumoasă a consolidat business-ul prin deschiderea unui nou magazin, Marc Cain, franciza unui brand premium de fashion feminin fondat în Germania în 1973.

     

     

  • Afacerile Miele au crescut cu 60% în primele nouă luni ale acetui an. Care sunt planurile pentru viitor

    Showroomul nu este doar un punct de întâlnire, ci şi locul de unde începe creşterea afacerilor Miele. „Aici a fost punctul de plecare, imaginea brandului nu era corect reprezentată de vechiul magazin din Otopeni“, spune Loredana Butnaru, director de vânzări al Miele Appliances România, aşezată la o masă din showroomul unde câteva din produsele expuse sunt funcţionale – bucătăria, maşina de spălat sau espressorul funcţionează, iar angajaţii le folosesc şi clienţii le pot testa. „A urmat expansiunea în Transilvania, unde am deschis încă două magazine anul acesta“, a continuat ea să explice strategia Miele. Este vorba de magazinele exclusive, care vând doar produse Miele, din Sibiu şi Târgu‑ Mureş.

    În prezent brandul german este prezent în 60 de puncte de vânzare. Magazine exclusive mai sunt deschise în Cluj şi în Braşov. Restul punctelor de vânzare sunt fie magazine partenere, fie independente, fie reţele specializate precum Altex sau Flanco.
    „În primele nouă luni am avut 60% creştere, am mers bine pe toate categoriile, unele au avut o creştere mai mare, altele mai mică. Nu vorbim de scădere la nicio categorie. Planurile noastre pentru 2015 au fost de 30% creştere. Am avut o surpriză plăcută, mult peste aşteptările noastre“, a conchis Loredana Butnaru.

    De puţin timp produsele germanilor sunt prezente şi într-un magazin Altex, unul Flanco, dar şi în marketplace-ul eMag-ului. „În funcţie de cerere vom extinde parteneriatul şi în alte magazine Altex sau Flanco. În afara de aceste reţele am dezvoltat magazine independente în oraşe mici. Magazine mici, în oraşe mici cu istorie“, a mai spus ea. Loredana Butnaru se aşteaptă ca parteneriatul cu eMag să genereze aproximativ 5% din totalul vânzărilor realizate de Miele în România în 2015. Prin intermediul retailerului online s-au realizat comenzi pe aparatură, dar cele mai multe pe saci de aspirator sau detergenţi.

    Ultimul magazin deschis în România a fost la Târgu-Mureş, care, deşi nu este un oraş mare, este unul cu potenţial. „Transilvania este zona cu potenţial mare, atât financiar, cât şi din punctul de vedere al cunoaşterii brandului. Oamenii sunt mai educaţi când vine vorba de electrocasnice, mai selectivi, este cumva o altă piaţă“, a motivat Loredana Butnaru alegerea extinderii reţelei în Transilvania. Iar pentru anul următor Miele are planuri pentru un alt magazin tot în Transilvania, însă al doilea magazin plănuit pentru 2016 se va deschide în altă zonă a României, localitate care nu a fost stabilită încă. „Vrem să creştem brand awareness-ul.

    În România Miele este un brand destul de nou. Strategia noastră de viitor este să avem magazine exclusive în fiecare oraş de la mediu în sus (număr de locuitori, nivelul de venituri şi de educaţie). Sunt oraşe mari din ţară unde nu vom merge pentru că nu există suficientă putere de cumpărare“, a spus ea.

    Miele a fost fondată în 1899 de către Carl Miele şi Reinhard Zinkann şi de la bun început a fost o afacere de familie, aflată astăzi la a patra generaţie. Potrivit datelor companiei, Miele a devenit cel mai mare producător independent de echipamente electrocasnice din lume, cu peste 17.660 de angajaţi, prezent în 47 de ţări prin subsidiarele proprii de vânzări şi în 50 de ţări prin intermediul distribuitorilor şi importatorilor.

    Compania Miele Appliances, care controlează activitatea de retail şi distribuţie a germanilor în România, a terminat anul trecut cu afaceri de 10 milioane de lei. Iar pentru 2015 se aşteaptă la afaceri de 13,5-14 milioane de lei. „Poate mai mult, dar nu vreau sa fiu prea optimistă“, a spus Loredana Butnaru. „La cifra de afaceri, cel mai mult contribuie magazinele exclusive, iar ele aduc undeva peste 50%“, a mai spus ea.

    Această creştere a afacerilor Miele se datorează unui cumul de factori, datorită extinderii reţelei de magazine ale companiei, dar şi schimbării comportamentului consumatorului român. „Nu avem o cultură legată de aparatura electrocasnică, însă oamenii devin mai educaţi, mai selectivi.

    În trecut au avut o experienţă neplăcută cu electrocasnicele, iar acum se îndreaptă spre produse mai scumpe“, a spus ea. Dacă lucrurile ar fi să meargă cum ar vrea Loredana Butnaru, afacerile Miele s-ar dubla în următorii cinci ani. „În cinci ani, vrem să creştem numărul de magazine la 80-90 de magazine şi sperăm la o dublare, dacă nu chiar o triplare a cifrei de afaceri“, povesteşte Butnaru. În prezent, din punctul de vedere al vânzărilor, Bucureştiul conduce, dar se apropie rapid Clujul şi Braşovul. Iar cele mai multe produse vândute sunt aspiratoarele, acestea fiind produsele cele mai accesibile din punctul de vedere al preţului, urmate de maşinile de spălat şi uscătoarele.
    Industria de electrocasnice este una specială pentru Loredana Butnaru, care a asemănat-o cu Hotel California, melodia celebră a celor de la Eagles. „Industria electrocasnicelor este un fel de Hotel California, odată ce ai intrat este foarte greu să ieşi“, spune, zâmbind. Loredana Butnaru a venit din industria auto, apoi a petrecut peste 7 ani la Gorenje. „Am fost în companie de pe vremea când nu exista reprezentanţă în ţară şi eram doar trei oameni în firmă“, şi-a amintit ea. Compania s-a dezvoltat, în România, cât şi afară, iar Butnaru a fost promovată în 2006 pe un post de director de marketing pentru biroul din Londra, loc unde a stat doi ani şi jumătate. Experienţa i-a fost benefică şi, spune ea, în cadrul Gorenje „a învăţat piaţa din România şi pe cea din Marea Britanie, dar şi cât de diferiţi sunt consumatorii“. „În vest oamenii închiriază foarte mult şi, evident, nu le pasă prea mult de electrocasnice.

    Pe de altă parte, ei au o altă istorie şi alte nevoi în bucătărie. De exemplu: cuptorul dublu în bucătărie, în acelaşi timp gătesc şi felul principal, şi desertul. Când am plecat în Marea Britanie, în piaţa din România era cred că peste 90% gaz, acolo era 50-60% electric, 40% gaz. Noi suntem o piaţă predominant freestanding, mai puţine încorporabile, deşi în ultimii ani a crescut şi piaţa de încorporabile, dar în vest sunt 60% încorporabile, 40% freestanding“, punctează Butnaru câteva diferenţe dintre piaţa locală şi cea din vest.
    A fost alegerea ei să se întoarcă în România, dar nu a venit pentru un job anume, ci a decis să ia o pauză de un an. Pauza a fost scurtată prematur când a văzut anunţul Miele. „În momentul când am văzut anunţul am ştiut că e jobul meu. Mai sus de Miele nu se poate. Dacă voi decide vreodată să plec de la Miele, nu ştiu unde voi merge, în industrie, că nu prea am unde“, spune Loredana Butnaru, entuziasmată.

    Cea mai mare provocare a fost să crească vizibilitatea brandului în România „Brandul nu era cunoscut în ţară, nici imaginea lui nu era cea care trebuia să fie. Asta a fost provocarea mea, aceea de a aduce brandul la nivelul la care trebuie să fie în România.“ Pentru a face acest lucru a schimbat locaţia showroomului din Bucureşti, a făcut schimbări în echipă şi a dezvoltat strategii de marketing şi dezvoltare. „Este un puzzle cu multe piese care trebuie puse cap la cap pentru a reuşi.“ De aproape doi ani se află în acest post şi în următorii doi-trei ani nu are de gând se plece la alt producător din industrie sau pe un alt post în cadrul Miele „pentru că mai este multă treabă de făcut aici“.

  • Istoria Dacia, cel mai cunoscut brand românesc

    Nu cred că este român care să nu aibă vreo amintire cu această maşină. Fie că a avut părinţi care deţineau o Dacie, fie că a făcut şcoala de şoferi pe Dacia, fie că el însuşi a condus pentru mult timp cea mai cunoscută marcă românească de maşini, marca Dacia rămâne legată de fiecare dintre noi.

    Principalul producător de automobile din România şi-a început povestea în 1966, odată cu construirea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. Construcţia fabricii a avut la bază un acord între autorităţile române şi producătorul francez de automobile, Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcţia uzinei s-a făcut într-un timp record, respectiv un an şi jumătate.

    Motivul pentru care s-a semnat contractul cu Renault a fost reducerea timpului între proiectare şi lansarea în producţia de serie a unui autoturism. Autorităţile române au considerat necesară producerea unui autoturism sub licenţă obţinută de la un producător străin.

    Citiţi mai multe pe promotor.ro

  • Şapte mituri despre români şi România

    Avem momente de glorie cand vine vorba de afaceri, dar sunt conjuncturale si doar putine se transforma in businessuri de anvergura. Sunt franturi despre cum se descriu romanii, mai in gluma, mai in serios, iar BUSINESS Magazin si-a propus sa dezbata 7 mituri despre romani si Romania, despre defectele, dar mai ales despre calitatile care ne definesc.

    “Ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”, s-au nascut aceste mituri despre Romania, considera Catrinel Plesu, directorul Centrului National al Cartii.

    Catrinel Plesu pleaca in aceste aprecieri de la sintagma “romanul s-a nascut poet”, ca fiind printre cel mai des folosite mituri dintre cele pe care BUSINESS Magazin si-a propus sa le dezbata. Pana la urma, nu e nimic rau in a fi poet si chiar n-ar fi nimic rau in a fi granarul Europei. Problema apare atunci cand vorba in cauza isi pierde esenta si devine un fel de proverb, o vorba de duh spusa ca sa umple o conversatie sau ca sa scuze o greseala.

    Asadar, ne reprezinta, ne onoreaza sau ne acuza faptul ca romanii se considera frumosi, inteligenti, ospitalieri? Sunt in Romania cele mai frumoase femei din lume si cei mai buni croitori si ingineri software? Pana la urma, fiecare popor are parerile lui, mai mult sau mai putin magulitoare, la adresa cetatenilor sai.

    Fiecare natie considera ca are cele mai frumoase femei si fiecare popor vorbeste despre placerea de a primi oaspeti. In valoare absoluta, cele mai multe dintre aceste ziceri despre Romania sunt adevarate – romanii sunt placuti la infatisare, scriu poezie, omenesc oaspetii si asa mai departe, dar totul e in regula atat timp cat nu ne comparam cu altii, dupa cum spune Paul Marasoiu, unul dintre analistii intervievati pentru acest articol: “De ce credem ca am fi noi mai ospitalieri decat japonezii, croatii, marocanii sau eschimosii?

    Fiecare dintre noi, ca indivizi sau ca natiune, avem propria proiectie a imaginii despre noi insine. Important este ca aceeasi perceptie sa o aiba si cei din exterior, esential este ca evaluarea acestora sa fie similara celei la care noi ne raportam mental. In general noi, ca romani, avem tendinta de a ne asuma merite care nu ne apartin in mod direct si ne vedem mai frumosi, mai isteti nativ, mai inzestrati de mama natura, dar niciodata mai punctuali, mai seriosi, mai constiinciosi”.

    Odata iesiti “in lume”, calitatile pe care si le atribuie romanii devin in mare parte cu adevarat mituri. Adica, asa cum spune DEX-ul, “povestire de origine populara, cu continut fabulos, care explica in mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii si viata sociala”.

  • Ce îşi doresc şi de unde vor să cumpere românii de Black Friday 2015

    Televizoarele, electrocasnicele mici şi telefoanele mobile sunt în topul românilor pentru coşul de cumpărături de anul acesta, potrivit unui studiu realizat de Millward Brown România, lider în piaţa locală de cercetare de marketing în zonele de brand, media şi de comunicare.

    Pe lista de cumpărături a românului se regăsesc cel mai frecvent televizoarele, fiind menţionate de 40% dintre respondenţi, electrocasnicele mici (39%), cum ar fi aspiratoarele, mixerele sau roboţii de bucătărie, şi telefoanele mobile (22%). Maşinile de spălat şi frigiderele sunt următoarele două categorii de produse prezente în preferinţele românilor pentru Black Friday, fiind amintite de 18%, respectiv 17% dintre cei intervievaţi cu privire la intenţia de achiziţie. Încăţămintea (6%) şi tabletele(8%) sunt produsele cel mai puţin căutate în această perioadă,

    “Black Friday este un eveniment deja de tradiţie în România. În plus, observăm că în fiecare an sunt mai mulţi români care îşi exprimă dorinţa să cumpere ceva în cadrul acestei campanii. Acest lucru se datorează succesului ediţiilor precedente, apariţieiconstante de noi magazine implicate în eveniment, dar şi varietăţiitot mai mari a categoriilor de produse oferite la reducere”, explică Daniela Lazăr, Managing Director, MillwardBrown România.

    Conform studiului, anul acesta, 44% dintre românii cu vârsta între 18 şi 65 de ani doresc să cumpere ceva de Black Friday („probabil voi cumpăra” sau „sigur voi cumpăra”). Comparativ cu 2012, aproape de trei ori mai multe persoane şi-au exprimat dorinţa de a cumpăra un produs de Black Friday anul acesta.

    Segmentele de populaţie în rândul cărora se observă un nivel al intenţiei de cumpărare semnificativ mai ridicat,comparativ cu nivelul populaţiei generale, sunt bărbaţii şi tinerii (cei între 24 – 34 de ani).

    eMAG se află în topul preferinţelor românilor, urmat de Altex şi Flanco. Comparativ cu anul trecut, singura modificare notabilă este scăderea semnificativă a numărului celor care iau în calcul Domo.

    Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, în rândul a 2.000 de respondenţi din mediul urban şi rural, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Eroarea de eşantionare este de +/-2,2%.