BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Euro scade la cursul BNR de marţi, pentru a doua şedinţă consecutiv

    Cursul BNR de marti:

    Euro 4,3842 –0,0028 -0,06%
    Dolar american 3,2884 +0,0031 +0,09%

     

     

    Cotaţiile monedei naţionale au înregistrat fluctuaţii reduse în prima parte a şedinţei interbancare de marţi, uşor sub 4,3850 lei/euro, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă de 4,3842 lei/euro, în scădere cu 0,28 bani faţă de luni. În sesiunea de luni, cursul BNR a fost de 4,3870 lei/euro. Pentru moneda americană, cursul de referinţă a urcat cu 0,31 bani, de la 3,2853 lei/dolar la 3,2884 lei/dolar. Totodată, referinţa pentru francul elveţian a coborât de la 3,5594 lei/franc la 3,5557 lei/franc.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • iQuest: Afaceri în creştere cu 35%, de 22 mil. euro în 2012

    “Dacă la începutul anului trecut estimam o creştere moderată a cifrei de afaceri, de 20% faţă de 2011, realitatea arată o creştere de 35% pentru 2012, cu un avans general pe toate segmentele strategice pe care activăm. Peste 90% din cifra de afaceri a fost realizată pe pieţele internaţionale, iar strategia axată pe calitate s-a reflectat într-o rată similară de retenţie a clienţilor”, a declarat Cornelius Brody, CEO-ul şi fondatorul iQuest.

    Compania activează în principal pe pieţele din Germania, Elveţia, Marea Britanie şi Statele Unite, în domenii precum life sciences, telecomunicaţii, servicii financiare, energie, logistică şi media, primele două segmente înregistrând de altfel şi cele mai mari vânzări în 2012.

    Pentru susţinerea strategiei de extindere pe pieţele internaţionale, anul trecut, compania a deschis un nou birou în Palo Alto, Statele Unite, şi recent a completat echipa de management cu foşti executivi din cadrul Microsoft şi Nestlé. “În plus faţă de creşterea organică a companiei ne-am asumat şi extinderea pe alte pieţe din Europa de Vest şi Statele Unite. Extinderea echipei executive cu Thomas Wittig şi Thierry Malbranke reprezintă un ingredient important pentru a transforma această strategie în realitate”, a adăugat Cornelius Brody.

    Pe plan local, în 2012, iQuest s-a alăturat proiectului Cluj IT Cluster, primul cluster în domeniul IT înfiinţat în România, iar pentru extinderea capacităţilor interne, compania a deschis un nou centru de dezvoltare la Craiova, unde va angaja în acest an 40 de specialişti IT. “Clusterul IT reprezintă o soluţie de dezvoltare pentru România din care am dorit să facem parte. Am sesizat oportunitatea de a utiliza un alt model de business, în care să folosim proprietatea intelectuală dezvoltată în zona noastră, de a prelua proiecte mult mai mari decât le-am putea prelua ca şi companie individuală, pe care să le dezvoltăm în parteneriat cu alte companii din cadrul clusterului”, a explicat Cornelius Brody.

    Compania va continua recrutările pe plan local în acest an, atât pentru noul centru de dezvoltare din Craiova, cât şi pentru restul centrelor din Cluj-Napoca, Braşov şi Sibiu. În prezent, iQuest are peste 450 de specialişti la nivel naţional, cu aproximativ 20% mai mult decât la sfârşitul anului 2011.

  • STUDIU: Black Friday şi sărbătorile au adus pe creştere piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată în 2012

    Vânzările din perioada octombrie-decembrie 2012 au însumat 503 milioane euro.

    “Vânzările din trimestrul patru au fost foarte bune. Toate sectoarele monitorizate au avut evoluţii pozitive comparativ cu trimestrul patru din 2011. Totuşi, la nivelul întregului an rezultatele au fost mixte printre pieţele monitorizate de TEMAX® România. Performanţe pozitive s-au remarcat în cazul sectoarele foto, telecom, IT şi electronice, în timp ce electrocasnicele mici şi cele mari au avut de suferit şi s-au situat sub anul trecut”, se arată într-un comunicat al GfK.

    Sectorul foto este cel care a performat cel mai bine în anul 2012, cu o creştere de aproximativ 11% faţă de anul anterior, piaţa atingând o valoare de 49 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gfk: Creştere de 2% pe piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată în 2012

    Vânzările din ultimul trimestru din 2012 au însumat 503 milioane de euro, aproape o treime din valoarea totală acumulată în 2012 – 1.4 miliarde euro. Toate sectoarele monitorizate au avut evoluţii pozitive comparativ cu T4 2011. Totuşi, la nivelul întregului an rezultatele au fost mixte printre pieţele monitorizate de TEMAX România. Performanţe pozitive s-au remarcat în cazul sectoarele foto, telecom, IT şi electronice, în timp ce electrocasnicele mici şi cele mari au avut de suferit şi s-au situat sub anul trecut.

    Sectorul foto este cel care a performat cel mai bine în anul 2012. Cu o creştere de aproximativ 11% de la an la an, piaţa a atins o valoare de 49 milioane euro în 2012. Piaţa camerelor foto digitale este şi una dintre pieţele cu cea mai mare pondere a campaniilor promoţionale. Aceste campanii au marcat sezonalitatea pieţei, aducând valoare extra pe piaţă în T2 şi T4 2012.

    Vânzările din T4 au fost cu 25% mai bune decât cele de anul trecut, însumând 16 milioane de euro. Aproape 7 milioane de euro din acestă valoare vine de la segmentul de D-SLR care a înregistrat rate de creştere de două cifre în T4 2012.
    Vânzările lunii noiembrie au fost foarte bune pentru piaţa de camere foto digitale. Camerele compacte au avut o performanţă mai bună în noiembrie 2012 decât în decembrie 2012, în timp ce pentru D-SLR-uri vânzările din ambele luni au adus valori similare.

    Valoarea totală a pieţei de telefoane mobile şi smartphone-uri a crescut semnificativ, cu 23.7%, în cel de-al patrulea trimestru al lui 2012 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 75 milioane de euro. Chiar dacă telefoanele mobile încă domină piaţa în termeni de volum, acestea pierd teren de la lună la lună. Segmentul aducător de valoare este cel al smartphone-urilor, asigurând succesul pieţei de telecom cu o prezenţă în toate clasele de preţ importante şi un portofoliu larg de dispozitive cu ecran tactil şi cameră cu > 5MP. Segmentul de smartphone-uri a crescut cel mai mult la sfârşitul anului datorită campaniilor de tipul Black Friday şi a cumpărăturilor de Crăciun. Anul 2012 a înregistrat un plus de 9% comparativ cu anul anterior.

    În cel de-al patrulea trimestru al lui 2012 piaţa de IT a înregistrat o creştere de 11% comparativ cu ultimul trimestru din 2011, ajungând la o valoare de 150 milioane de euro. Rezultatele campaniilor Black Friday le-au depăşit pe cele ale tradiţionalului sezon de Crăciun. Promoţiile cu cel mai mare impact au fost cele pentru tablete, urmate de cele pentru periferice (mauşi, tastaturi şi camere web) şi computere portabile. Anul 2012 a înregistrat o creştere de aproape 4% comparativ cu 2011.

    Marcând un an bun, ultimele evoluţii din cadrul pieţei de electronice au impulsionat şi mai mult imaginea pozitivă a sectorului. În T4 2012, vânzările de electronice au crescut cu aproximativ 10%, ajungând la 116 milioane de euro. Acestă creştere a fost generată de evoluţiile pozitive ale vânzărilor cu televizoare cu ecran plat, în timp ce restul produselor electronice au înregistrat rate de creştere negative. Cererea pentru televizoare cu ecran plat a fost în decembrie 2012 similară cu cea din decembrie 2011. Luna noiembrie 2012 a fost cea care, prin campaniile de tip Black Friday, a adus valoare extra. în ceea ce priveşte această categorie, vânzările din săptămâna marcată de Black Friday au reprezentat 68% dintr-o lună obişnuită, precum octombrie.

    Anul 2012 s-a încheiat într-o notă optimistă, cu 5% creştere faţă de anul trecut pentru piaţa de electronice. Contribuţia totală a acestui sector la piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a fost de 296 milioane de euro în 2012.

  • UPC România, venituri în creştere în lei, nu şi în euro

    În trimestrul patru din 2012, compania a avut venituri de 115 milioane de lei (25,8 milioane de euro), în creştere faţă de 111 milioane de lei (26,2 milioane de euro) cât a raportat în perioada similară din 2011.

    Baza de clineţi (RGU – revenue generating users) a companiei a crescut cu 3,5% în ultimele trei luni ale anului trecut, adăugând în total peste 58.300 de abonamente noi comparativ cu perioada iulie-septembrie din 2012. În total, compania a încheiat anul trecut cu un număr de 1,17 milioane de clienţi.

    Aproximativ 19.400 de abonamente noi au fost înregistrate în perioada menţionată pe segmentul televiziunii digitale, care a avut un avans de 4,8% al numărului de clienţi comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut, până la un total de 423.000. Faţă de aceeaşi perioada a anului trecut, UPC a înregistrat o creştere de 19% a numărului de clienţi de televiziune digitală.

    Numărul de abonaţi HD ai UPC România a cunoscut o evoluţie, ajungand la peste 44.000 la sfârşitul lunii decembrie 2012, reprezentând 10% din baza totală de digital. Aici ne referim la clienţii care aleg să plătească un fee suplimentar pentru a beneficia de până la 18 canale HD. De la 1 octombrie 2012, toţi clienţiii UPC la televiziune digitală au acces la minim 3 canale HD incluse în abonamentul standard.

    Cu o creştere constantă în ultimii ani s-a evidenţiat şi televiziunea prin satelit (DTH), numărul de clienţi pe acest segment ajungând la sfârşitul trimestrului al IV-lea la 319.700, adică o creştere de 7,9% faţă de trimestrul al III-lea.

    în ceea ce priveşte serviciul de televiziune analogică se observă o diminuare a bazei de clienţi, faţă de trimestrul anterior, aceasta fiind determinată în întregime de migrarea către serviciul digital care oferă o experienţă de vizionare cu mult mai bună şi opţiuni diverse precum HD, 3D, DVR, ghid electronic de programe şi control parental.

    Ritmul crescut de migrare a clienţilor la serviciul de televiziune digitală, creşterile pe segmentele de internet şi VAS-uri (servicii cu valoare adaugată) au condus la înregistrarea unei creşteri a veniturilor în lei de 3,4% în T4 2012 comparativ cu T4 2011, respectiv de 3,1% pentru întregul an 2012, comparativ cu anul 2011.

    UPC are creşteri şi pe segmentul de servicii Internet, unde compania a câştigat în trimestrul al IV-lea 16.300 abonamente, raportând o creştere de 5,1% faţă de trimestrul anterior. La sfârşitul anului, UPC România avea 333.000 de abonamente de internet. Internet-ul este segmentul cu cel mai mare potenţial de creştere, impulsionând dezvoltarea pieţei de telecomunicaţii. UPC oferă servicii Fiber Power de mare viteză către peste 125.000 de clienţi, reprezentând aproape 40% din totalul clienţilor de internet. De asemenea, peste 75.500 de clienţi sunt abonaţi şi la soluţia de Internet wireless. La sfârşitul anului 2012, UPC oferă servicii Fiber Power 120Mbps în 100% din localităţile în care compania operează.

    Creşteri se observă şi pe segmentul de telefonie fixă, unde, raportat la T3 2012, în ultimul trimestru al anului 2012 s-a înregistrat o creştere de peste 7,9% a numărului de clienţi, în prezent 228.900 de abonaţi. Comparativ cu ultimul trimestru al anului 2011, cresterea pe segmentul de voce a fost de peste 21%.

  • 40% este creşterea activelor nete din administrarea fonsurilor ING pensii facultative în 2012

    Portofoliul de asigurări încheiate în 2012 a fost cu 6% mai mare faţă de cel realizat în 2011, preferinţa clienţilor pentru produsele tradiţionale generând, per ansamblu, un volum de prime brute subscrise similar celui din 2011 (produsele tradiţionale au o primă medie anuală mai redusă decât asigurările unit-linked). Astfel, volumul de prime brute subscrise de ING Asigurări de Viaţă în 2012 se ridică la 544,5 milioane lei, comparativ cu 554,4 milioane lei în 2011.

    Interesul clienţilor pentru produsele tradiţionale s-a consolidat pe parcursul anului, acest tip de contracte reprezentând 75% din numărul total de poliţe noi subscrise, comparativ cu 67% în 2011.
    Utilizarea în cadrul procesului de consiliere financiară a unor instrumente îmbunătăţite a avut un impact pozitiv asupra nivelulului de conştientizare a clienţilor privind necesitatea de planificare pe termen lung. Astfel, nivelul de protecţie pentru poliţele de viaţă încheiate la ING a crescut: suma asigurată medie pentru portofoliul de asigurări noi din 2012 s-a majorat cu 5% faţă de anul precedent, ajungând la 49.501 lei.

    În 2012, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 95,6 milioane RON, cu 51,3% mai mult faţă de 2011. Peste trei sferturi din această sumă, respectiv 72,75 milioane RON, au reprezentat beneficii pentru contracte ajunse la maturitate.
    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,65 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Activele nete din administrarea fondurilor ING de pensii facultative au crescut cu 40% în 2012.
    Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 118.338(1) de participanţi la sfârşitul anului 2012, cu circa 14% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: CSSPP).
    La aceeasi dată, valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 279,4(1) milioane lei, în creştere cu circa 40% faţă de 2011. Astfel, la finele lunii decembrie 2012, ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,65% (sursa: CSSPP).

    În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi în fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2012 a fost de 86,5 lei, iar la ING Optim de 91 lei – ambele valori fiind in uşoară scădere comparativ cu cele din 2011, în condiţiile în care resursele populaţiei disponibile pentru economisire au fost limitate.
    De la înfiinţare (2007) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul ING Activ(1), fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut o performanţă anualizată de 8,6%, iar ING Optim(1), fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, a înregistrat o performanţă anualizată de 9,5% – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,74%, (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).

    Bram Boon, director general ING Asigurări de Viaţă, declară că “Şi în 2012 contextul economic internaţional instabil a întârziat revigorarea economiei româneşti, cu consecinţe asupra încrederii şi nivelului de trai ale consumatorilor şi, implicit, a resurselor alocate obiectivelor de planificare financiară a viitorului. Atât industria de asigurări de viaţă, cât şi Pilonul III de pensii au evoluat într-un context mai degrabă limitativ, înregistrând evoluţii sub potenţialul real – situaţie care, în absenţa unei revigorări economice mai puternice, se va perpetua şi în 2013.
    Rezultatele ING pe segmentul de asigurări de viaţă în 2012 reflectă deja rezultatele proiectelor majore de investiţii, pe care le continuăm, pentru creşterea beneficiilor oferite clienţilor şi consolidarea profesionalismului consultanţilor noştri: portofoliul de contracte, realizat în condiţiile restrângerii cu 25% a forţei de vânzare, este cu 6% mai mare faţă de anul precedent, numărul de contracte reziliate şi răscumpărate este mai mic cu 12% faţă de 2011, iar Scorul Net Promoter* a fost de 23%, peste nivelul de 21% pe care ni l-am propus pentru 2012.

    şi pe pilonul facultativ de pensii evoluţia activităţii ING a fost una pozitivă, numărul de participanţi crescând cu 14% faţă de 2011, iar volumul de active administrate cu circa 40%. Per ansamblu însă, efectele tratamentului fiscal favorabil de care se bucură Pilonul III sunt încă limitate de presiunile pe care realitaţile economice le pun asupra companiilor şi veniturilor individuale pentru economisire, iar implicarea pozitivă a autorităţilor prin măsuri de eficientizare în continuare a mecanismelor acestei pieţe – prin posibilitatea de subscriere online, de a realiza plăţi suplimentare sau în avans, aşa cum se întâmplă în alte ţări – ar impulsiona dezvoltarea mai rapidă a acestei pieţe”.
    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2012 este de 29 milioane lei.
    În 2012 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 29 milioane lei – dintre care 11,1 milioane lei reprezintă profit obtinut din operaţiuni curente, iar 17,9 milioane lei profit excepţional obţinut pe fondul eliberării unor rezerve excesive – comparativ cu 17,8 milioane lei în 2011.
    Pe segmentul de pensii obligatorii, ING Pensii SAFPAP administra la finele anului 2012 active nete de 3,65 miliarde lei.
    La sfârşitul lui 2012, fondul de pensii administrat privat ING deţinea active nete de 3,65 miliarde lei (1), în creştere cu 48,6% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2011. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2012 era de 37,9%(1) din piaţa pensiilor private obligatorii (sursa: CSSPP).
    La aceeaşi dată, ING avea 1.729.058 (1) participanţi în Pilonul II, dintre care aproape 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: CSSPP).
    Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de pensii administrat privat ING a fost de 66,1 lei în 2012, în creştere cu 22% faţă de anul precedent.
    De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul lunii decembrie 2012, fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,2%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,45% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor CSSPP).

    Marius Popescu, director general ING Pensii:
    Pentru Pilonul de pensii private obligatorii şi participanţii noştri, veştile bune ale începutului de an sunt majorarea contribuţiei virate la 4%, cuprinsă în bugetul pentru 2013 şi, totodată, rezultatele investiţionale remarcabile obţinute de Pilonul II în anul 2012. Ambele duc la o acumulare mai rapidă de fonduri în conturile personale ale participanţilor, bani care – spre deosebire de contribuţiile din sistemul public, ce sunt redistribuite parţial actualilor pensionari – se vor întoarce la ei în viitor, constituind un venit suplimentar la vârsta pensionării.
    În ceea ce ne priveşte, la ING priorităţile anului 2012 au avut în centru continuarea demersurilor de educare si informare a publicului cu privire la pensiile private – în contextul cărora am desfăşurat o nouă campanie dedicată “ştii de la ING” -, îmbunătăţirea constantă a serviciilor pe care le oferim participanţilor noştri şi, nu în ultimul rând, adaptarea politicii noastre de investiţii astfel încât să ne permită identificarea combinaţiei optime între risc şi randament, în beneficiul participanţilor noştri.

    CIFRE CHEIE (1)
    Asigurări de viaţă 2012 2011
    Active financiare în administrare (mld. RON) 2,34 2,1
    Prime brute subscrise (mil. RON) 544,54 554,42
    Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate în perioada de raportare (mil. RON) 95,6 63,20
    Prima brută anualizată medie pentru contractele încheiate în perioada de raportare (RON) 1.580 1.594
    Suma asigurată medie per contract încheiat în perioada de raportare (RON) 49.501 47.194
    Pensii facultative – Pilon 3
    Active nete (mil. RON) 279,4 199,94
    ING Activ 70,73 52,12
    ING Optim 208,67 147,82
    Număr de participanţi 118.338 103.426
    ING Activ 29.177 26.802
    ING Optim 89.161 76.624
    Pensii obligatorii – Pilon 2
    Active nete (mld. RON) 3,65 2,46
    Participanţi (mil.) 1,73 1,69
    Conturi goale (%) 3 3,5

    NOTE:
    *Scorul Net Promoter, obţinut în urma fiecarei interacţiuni a clienţilor cu compania, este un indicator al gradului de loialitate a clienţilor şi a intenţiei de recomandare a produselor şi serviciilor de asigurări şi pensii ale ING.
    (1) Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare.

  • Vânzările de jocuri au crescut anul trecut în România cu aproape 20%, la 20 milioane euro

    “Deşi o mare parte din bani nu mai trec prin firmele româneşti de profil, piaţa de jocuri din România a crescut cu circa 20% anul precedent, până la aproximativ 20 de milioane de euro. La ora actuală, jucătorii de pe plan local cumpără şi de pe site-uri externe, astfel că foarte mulţi bani nu mai ajung în companiile româneşti din industrie”, a declarat a declarat într-un comunicat directorul general al Computer Games Online, Silviu Stroie.

    El a adăugat că mare parte din banii cheltuiţi de români pe jocuri se îndreaptă către upgrade-uri, unelte şi funcţii noi ale jocurilor free2play şi, implicit, către producătorii de jocuri străini.

  • Aproape jumătate din alimentele produse la nivel mondial ajung anual la gunoi

    Aproximativ jumătate din toate alimentele produse în lume – echivalentul a două miliarde de tone – ajung să fie aruncate în fiecare an, potrivit unui raport publicat la începutul acestui an de Institutul de Inginerie Mecanică (IME) din Marea Britanie. “Cantitatea de alimente aruncată la nivel mondial este enormă. Cu aceste alimente s-ar putea hrăni populaţia planetei care se află în creştere, precum şi persoanele care în prezent mor de foame. În plus este o irosire a resurselor precum pământul, apa şi energie care sunt folosite în procesul de producţie, procesare şi distribuţie a alimentelor”, a spus Tim Fox, cercetător în cadrul IME, citat de publicaţia The Guardian. Raportul, denumit “Global Food; Waste Not, Want Not”, arată că între 30 şi 50% sau echivalentul a 1,2-2 miliarde de tone de alimente produse la nivel mondial nu ajung pe mesele oamenilor. Cercetătorii institutului britanic susţin că principalele motive pentru care se ajunge în această situaţie sunt promoţiile 1 plus 1 gratis, datele de expirare, cererea consumatorilor din vestul Europei pentru alimentele care au un aspect fizic perfect, precum şi practicile agricole învechite, infrastructura neadecvată şi  lipsa spaţiilor de depozitare.
     
     

  • Cel mai mare producător de cupru al Poloniei, KGHM, vrea să investească 4 miliarde dolari în o mină din Chile

    KGHM, cel mai mare producător de cupru al Poloniei, va investi cel mult patru miliarde de dolari în mina Sierra Gorda din Chile dacă situaţia de pe pieţe nu se schimbă până când proiectul este finalizat, faţă de trei miliarde de dolari cât prevedea planul iniţial, a declarat Herbert Wirth, directorul executiv al companiei. Proiectul ar urma să fie finalizat în următoarele 13 luni. Potrivit estimărilor preliminare, profitul net al KGHM pentru  anul trecut  a fost de 4.744 miliarde zloţi (1,1 miliarde euro). Directorul KGHM spune că rezultatul final ar putea fi chiar mai mare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cele mai mari centre comerciale din ţară, văzute de sus

    Bucureştiul, dar şi o serie de mari oraşe din ţară, precum Timişoara, Iaşi, Cluj, Sibiu sau Constanţa, pot fi “vizitate” de câteva săptămâni prin aplicaţia Google Maps şi de la un unghi de 45 de grade.Imaginile surprinse sunt destul de recente, din vara anului 2012, astfel că pot fi “admirate” de sus şi obiective precum stadionul Arena Naţională sau Pasajul Basarab, dar şi cele mai mari centre comerciale din ţară, pe culoarele cărora ajung în fiecare weekend aproximativ un milion de români, potrivit estimărilor ZF.