BusinessMagazin

Tag: romania

  • Un primar irlandez, despre vizita din România: „M-am simtit ca un idiot pentru ca m-am asteptat la ce e mai rau”

    Andrew McGuinness este fostul primar al orasului Kilkenny din Irlanda, si de curand a vizitat Romania. Acesta nu a stat la un hotel, ci acasa la niste romani care lucreaza de multi ani in orasul unde a fost primar. Irlandezul spune ca s-a simtit „ca un idiot”, pentru ca s-a asteptat la ce e mai rau inainte sa ne calce pragul, potrivit stireazilei.ro.

    ”Primarul” a venit in Romania ca muzician invitat la Festivalul Celtic, care a avut loc in perioada 26-28 iunie in orasul Beclean. Si se astepta sa gaseasca numai blocuri comuniste. Fostul edil care si-a terminat mandatul cu doar cateva zile inainte sa vina in Romania a profitat excursie si aflandu-se la doi pasi de Cluj-Napoca a participat la concertul The Prodigy.

    “Acele blocuri comuniste sunt inconjurate de cladiri cu cea mai frumoasa arhitectura romaneasca si ungureasca, care combina elemente romantice cu cele neoclasice. Cand treci pe langa aceste cladiri si vezi cum orasele sunt inconjurate cu intinderi de iarba si munti care-ti taie rasuflare si pe care le gasesti cu greu aici, realizezi ca Romania pe care ezitai sa o vizitezi nu seamana cu ce ai gasit”, a spus Andrew McGuinness.

    „M-am simtit ca un idiot pentru ca m-am asteptat la ce e mai rau. Romania este o tara minunata plina de istorie, cultura, mancare delicioasa si cel mai important, cu cei mai prietenosi oameni pe care i-am intalnit”, a conchis irlandezul.

     

  • Excavatorul hidraulic

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

  • Anunţul Wizz Air pentru România: Compania a lansat o nouă cursă. Bilete la 99 de lei! Vedeţi pe ce rută

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a lansat, săptămâna trecută, primul zbor pe ruta Bucureşti – Glasgow. Zborul inaugural a avut loc vineri seară, iar noua rută va fi operată de două ori pe săptămână în timpul sezonului de iarnă, în zilele de luni şi vineri, urmând ca în cel de vară, care va începe la sfârşit de martie, cursa să fie operată în zilele de marţi şi duminică.      

    Glasgow este cel mai mare oraş al Scoţiei, al treilea din Marea Britanie şi cel mai mare port din Regat, dar şi locul unde se află faimoasa Universitate din Glasgow. Cu un patrimoniu istoric şi cultural vast, oraşul atrage în fiecare an o mulţime de turişti din întreaga lume, în timp ce dezvoltarea mediului de afaceri, dar şi statutul său de cea mai mare piaţă din Scoţia, generează multe călătorii în scop de afaceri.

    Wizz Air oferă 39 de rute spre 14 ţări din Bucureşti, care devine primul oraş din România conectat la a treia cea mai mare metropolă din Marea Britanie. Biletele pentru noua rută încep de la 99 de lei (pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse).

  • Un fost corporatist şi un publicitar au creat de la zero propria marcă de bere 100% românească

    Tulceana, Parâng sau Arădeana sunt doar câteva dintre mărcile care au rămas doar cu numele în istoria berii româneşti. Un fost angajat de corporaţie şi un publicitar speră să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să îşi facă loc printre giganţii care domină piaţa.

    „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariţie, atât datorită proximităţii de vârful Zăganu, unde se află microberăria, cât şi printr-o paralelă cu faptul că fabricile mici de bere din România au dispărut asemenea zăganului“, descriu Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, Fabrica de Bere Bună. Cei doi au investit 250.000 de euro în aceasta şi au ajuns la break-even după un an, ajungând să îşi aducă berea nepasteurizată, îmbuteliată şi etichetată manual în 120 de spaţii.

    Microberăria aflată la poalele munţilor din Măneciu-Ungureni, cu o capacitate anuală de producţie de 4.000 de hectolitri, este „o picătură în oceanul berii de pe piaţa locală de 16 milioane de hectolitri“, după cum observă cei doi antreprenori.  Ideea „năstruşnică“, după cum le place să spună, de a începe o astfel de afacere le-a venit din dorinţa de a se lansa în antreprenoriat, cu un produs pe gustul lor, fără să aibă până în acel moment tangenţe cu producţia berii. Laurenţiu Bănescu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune în cadrul Academiei de Studii Economice în 2001 şi, după absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii multinaţionale printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel şi Tuborg.

    Alexandru Geamănu a studiat în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Nu a profesat niciodată însă în domeniu şi şi-a construit cariera în publicitate, în BTL, în agenţii precum D’Arcy, Saatchi & Saatchi, Mercury şi Odyssey. „Cred că a fost o combinaţie de timing foarte bun cu noroc şi perseverenţă“, descriu ei momentul când s-au hotărât să înceapă antreprenoriatul. De la prima discuţie, din decembrie 2012, a durat aproape un an până să vândă prima bere produsă în Fabrica de Bere Bună. Au căutat iniţial fabrici de bere din străinătate pe care să le aducă în România, dar costurile prea mari i-au îndemnat să îşi îndrepte atenţia spre piaţa locală.

    Au găsit astfel fabrica de bere închisă, după ce îşi încetase producţia în urma unui faliment, şi aflată în conservare la poalele vârfului Zăganu (Carpaţii Orientali), aproape de staţiunea Cheia. Au descoperit pe parcurs că nu era foarte bine conservată, dar au reuşit să depăşească problemele echipamentelor, iar achiziţia şi modernizarea fabricii i-au costat aproximativ 250.000 de euro, parte fonduri proprii, iar restul, finanţare de la bănci. Primul pas în dezvoltarea afacerii a fost găsirea unui nume reprezentativ pentru berea lor, autentic şi românesc. „A fost un brainstorming intens, în care am trecut prin cel puţin 50 de nume, care mai de care mai neaoşe, iar în cele din urmă am ales să ne întoarcem la origini, la masivul Zăganu“, spun cei doi antreprenori. Au început producţia în extrasezon, în luna octombrie 2013, cu volume mici, din cauza autorizaţiei de a vinde berea primite după sezonul de vară, şi au reuşit să se apropie, în lunile de vară, de aproximativ 50% din capacitatea de producţie. În restul anului, produc la aproximativ 20% din capacitatea fabricii, îmbuteliind doar la cerere.

    Conceptul de „microberărie“ abia începe să fie folosit în România, dar este foarte dezvoltat în Statele Unite ale Americii, unde cele peste 3.500 de microberării deţin o cotă de piaţă de circa 22%, potrivit lui Geamănu. Mai aproape, la nivel european, celebrele abaţii belgiene sau berării germane ţin capul de afiş în acest tip de industrie, chiar dacă, la scurt timp după Revoluţie, piaţa avea potenţial şi în România. „Dacă la începutul anilor ’90 în România erau active 125 de fabrici de bere, astăzi mai sunt sub 20. Mai mult decât atât, în urmă cu câteva zeci de ani, fiecare zonă a României avea berea ei şi un motiv de mândrie locală – Tulceana, Parâng, Arădeana, Caraş, Orădeana sau Sarmis. Credem că numele este reprezentativ pentru ceea ce vrem noi să facem: să ajutăm la revitalizarea unei industrii cândva înfloritoare în România – producţia de bere locală, independentă“, spun cei doi. Potrivit lor, existau cam trei astfel de berării în fiecare judeţ, iar oamenii ţineau la un „patriotism local“, de a bea tipul de bere specific zonei în care se aflau.

  • ROMÂNIA a obţinut medalia de BRONZ la Campionatul Mondial de handbal feminin

    Marcatoarele echipei României au fost Neagu 10 goluri, Manea 4, Ardean-Elisei 3, Geiger 3, Vizitiu 3, Buceschi 2, Nechita 2, Szucs 1, Tănăsie 1, Marin 1, Perianu 1, iar pentru Polonia s-a remarcat Achruk, cu 6 reuşite.

    MVP-ul finalei mici a fost Cristina Neagu.

    Polonia a fost condusă de pe banca tehnică de danezul Kim Rasmussen, care este şi antrenorul campioanei României, CSM Bucureşti.

    În finala mare se vor duela, de la ora 18.15, Norvegia şi Olanda.

    Echipa României a încheiat Campionatul Mondial cu o medalie – bronz în acest caz, după 10 ani de când a urcat ultima dată pe podium, la ediţia din 2005, când a cucerit medalia de argint, fiind învinsă atunci de Rusia (scor 23-28). Medalia de bronz cucerită de România este prima din istoria participărilor sale la Campionatul Mondial, după cinci finale mici jucate în competiţie, anterior având o medalie de aur (1962) şi două de argint (1973 şi 2005).

    Anterior, la CM din Danemarca, tricolorele au obţinut următoarele rezultate: în grupa D, pe care a încheiat-o pe locul 4 – 47-14 (23-3) cu Puerto Rico, 36-20 (18-12) cu Kazahstan, 18-26 (12-13) cu Spania, 22-26 (10-13) cu Norvegia şi 27-30 (16-17) cu Rusia, în optimile de finală – 25-22 (13-18) cu Brazilia, în sferturile de finală – 31-30 (13-10, 27-27) cu Danemarca şi în semifinale, 33-35 (14-17, 27-27) cu Norvegia, ultimele două partide fiind decise după prelungiri.

    Tot duminică, în meciurile de clasament final pentru locurile 5-8, s-au înregistrat rezultatele: Rusia-Danemarca 25-21 (12-16), pentru locurile 5-6, respectiv Franţa-Muntenegru, 34-23 (20-13), pentru locurile 7-8.

    Echipa României este calificată şi la turneele preolimpice, preşedintele FR Handbal, Alexandru Dedu, declarând pentru MEDIAFAX că România ”este interesată şi are dreptul prin regulament” să organizeze unul din cele trei turnee, programate în perioada 18-20 martie 2016.

    Acest turneu preolimpic organizat de România ar urma să se desfăşoara la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca.

    Obiectivul naţionalei României la CM din Danemarca a fost clasarea pe unul din primele opt locuri.

    Campionatul Mondial reprezintă şi un criteriu de calificare la Jocurile Olimpice de la Rio, câştigătoarea competiţiei obţinând calificarea direct, în timp ce echipele de pe locurile 2-7, alături de alte şase echipe cu cel mai bun ranking continental, vor avea drept de joc la turneele preolimpice, programate între 18-20 martie 2016. Echipele calificate la turneele preolimpice şi gazdele acestora vor fi anunţate de IHF după încheierea CM din Danemarca.

    La JO de la Rio din 2016 sunt deja calificate Brazilia (naţiune gazdă), Norvegia (campioană europeană 2014), Angola (câştigătoarea turneului din Africa), Argentina (câştigătoarea Jocurilor Pan Americane) şi Coreea de Sud (câştigătoarea turneului din Asia). Acestor cinci echipe li se va alătura campioana mondială din 2015, iar celelalte şase locuri disponibile la JO vor fi ocupate de primele două clasate în fiecare din cele trei turnee preolimpice.

    Echipa României este singura din lume care a participat la toate ediţiile Campionatului Mondial.

    La ediţia din 2013, când titlul mondial a fost cucerit de Brazilia, România s-a clasat pe locul 10.

  • Doamna şi electricele: Piaţa maşinilor electrice este o nişă pe care intră tot mai mulţi producători de automobile

    Din biroul său din clădirea din oţel şi sticlă din nordul Capitalei, Dana Popescu a preluat oficial luna aceasta funcţia de brand manager pentru BMW i, subbrandul constructorului german sub care sunt înregistrate modelele i3 şi i8, care fac parte din planul companiei de a cuceri viitorul. Funcţia de brand manager pentru „i-uri” este una nouă în companie, iar până acum Dana Popescu era responsabilă de logistică şi de administrarea vânzărilor în cadrul BMW Group România, încă de la deschiderea companiei naţionale de vânzări în 2007.

    „A fost întâi o perioadă de aşteptare a proiectului BMW i deoarece acesta a fost implementat întâi pe pieţele mari, unde exista şi infrastructură, şi potenţial de piaţă. Lansarea mai târzie în România a fost legată şi de capacitatea de producţie, iar implementarea în regiune s-a făcut treptat, Slovacia şi Bulgaria încă nu au BMW i”, explică directorul de marcă. Reprezentanţa i din România a fost precedată de cele din Ungaria, Slovenia, Polonia şi Grecia. Miza vânzării de maşini electrice în volume mari o reprezintă acum acordarea unor beneficii financiare din partea statului, atât în România, cât şi în regiune. „Ungaria aşteaptă acum măsuri guvernamentale pentru maşini electrice.

    Era un zvon cum că maşinile electrice vor fi scutite de TVA, dar, cum este şi cazul României, aceste măsuri au fost amânate. Ei tot aşteaptă. Şi la noi a fost un argument faptul că autorităţile au promis astfel de măsuri şi a fost un argument potrivit căruia piaţa aceasta ar creşte în potenţial. Sunt clienţi care sună şi întreabă, dar nu este valabil”, a spus Dana Popescu. În cazul României, au fost publicate ordonanţa şi ghidul de funcţionare, inclusiv în Monitorul Oficial, dar acestea nu sunt aplicabile momentan. Implementarea a tot fost amânată, însă pe fondul aprobării legislative s-a declanşat un val de simpatie şi cei mai mulţi dintre producători au lansat şi în România modelele electrice. Şi în România, ca şi în Ungaria, intrarea în vigoare a măsurilor durează foarte mult, iar instabilitatea politică din ultima vreme a afectat şi mai mult piaţa. Acum, importatorii de maşini electrice speră ca măcar în prima parte a anului viitor totul să fie pus la punct şi programul să demareze.

    Anul acesta, pe lângă oamenii de afaceri dispuşi să cheltuiască peste 80.000 de euro pentru un Tesla Model S, cel mai bine vândut automobil electric din România în ultimii doi ani, compania de telefonie mobilă Orange a închiriat în regim de leasing operaţional patru automobile Renault ZOE prin intermediul ALD, firmă care a mai contractat pentru o altă companie alte două maşini electrice ale constructorului francez. Noul BMW i3 este disponibil cu preţul de pornire 29.700 euro fără TVA, fără a lua în calcul prima oferită de stat pentru automobilele electrice, în timp ce BMW i8 are preţuri începând de la 111.500 euro.

    „În România potenţialul de maşini electrice ar fi 100 de bucăţi, cât totalul ecotichetelor. Până acum sunt 12 Tesla înmatriculate în România şi asta arată că există potenţial în piaţă, dar arată şi faptul că oamenii doresc să fie mai prietenoşi cu mediul înconjurător”, a spus Dana Popescu.
    România a devenit, începând cu cea de-a doua jumătate a acestei luni, cea de-a 50-a piaţă de BMW i la nivel mondial şi astfel una care poate primi comenzi oficiale pentru modelul electric BMW i3 şi modelul plug-in hybrid sportiv BMW i8.

    „În acest moment lucrăm cu reţeaua de dealeri pentru a extinde pachetele de servicii cu programul 360 Electric. Primele facilităţi pe care urmează să le oferim sunt servicii complete pentru instalarea staţiilor casnice de încărcare. Lucrăm şi la pregătirea celorlalte servicii din program”, au spus oficialii mărcii germane. În ceea ce priveşte extinderea reţelei, momentan doar centrul Automobile Bavaria din Capitală şi cel al APAN Motors din Iaşi vor fi autorizate pentru BMW i.
    „Există o schimbare în piaţă. În vară, când am decis implementarea proiectului, am căutat în piaţă să vedem dacă există potenţial pentru investiţii în infrastructură sau ce staţii există. Acum, de o lună, ne caută şi ei pe noi pentru o colaborare. Am avut chiar 2-3 întâlniri pe săptămână şi sunt deja firme care vor să investească”, a spus brand managerul BMW i.

    Compania a demarat mai multe proiecte de susţinere a clienţilor care doresc un BMW i. Primul este BMW 360 E-Mobility prin care sunt oferite mai multe servicii. „Primul este să ajutăm clienţii să-şi instaleze acasă un wall-box domestic şi căutăm un partener care să evalueze reţeaua clientului şi să instaleze şi să asigure garanţie. Acesta este un accesoriu BMW. Avem şi parteneriat cu Schneider, dar pentru domestic sunt BMW. Tot aici intră şi o colaborare cu dezvoltatorii pe staţii de încărcare”, a subliniat Dana Popescu. În plus, clientul de BMW i3 sau i8 va primi inclusiv un card care să-i permită să alimenteze de la aproape orice staţie şi să nu plătească încarcarea pe loc. BMW România va centraliza costurile şi i se va emite o singură factură lunar pentru a nu avea acesta contract cu toate staţiile.
    Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii pentru maşini electrice în clădirile de business, la malluri sau în parcările de hipermarket.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 decembrie 2015

    COVER STORY: 15 evenimente care au marcat 2015

     

    PERSONALITATEA ANULUI: Horia Ciorcilă, Preşedintele Băncii Transilvania

    POLITICĂ: Primul guvern de tehnocraţi, prima lună de probleme

    BURSĂ: Dispariţia RASDAQ şi apariţia AeRO

     

    SPECIAL: Invenţiile şi descoperirile realizate în 2015

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • România, pe lista statelor spionate de ruşi

    O investigaţie tehnică a Bitdefender derulată în colaborare cu servicii de informaţii de pe plan local şi internaţional a relevat faptul că APT28 (ameninţare cibernetică persistentă şi complexă care vizează companii şi instituţii de stat), cunoscută şi sub denumirea Sofacy, a fost dezvoltată de vorbitori de limbă rusă şi a făcut parte dintr-o operaţiune amplă de colectare de date provenite de la victime selectate după criterii specifice de importanţă strategică. Printre ţintele vizate de atacatorii ruşi au fost şi instituţii guvernamentale din România.

    Experţii Bitdefender împreună cu specialişti ai serviciilor de informaţii au studiat amănunţit vectorii de atac ai APT28, metodele exhaustive de a găsi noi victime şi de a ţinti figuri politice proeminente, instituţii guvernamentale, servicii de telecomunicaţii şi criminalitate informatică şi companii aerospaţiale din România, Germania şi Ucraina.

    Acesta arată că Sofacy a activat în mod anonim în Europa din 2007 şi a fost folosit pentru a colecta date şi informaţii legate de teme sensibile pentru Rusia. Vârfurile de activitate ale APT28 au fost înregistrate în paralel cu desfăşurarea unor evenimente internaţionale majore, precum tratativele de pace dintre rebelii pro-ruşi şi forţele guvernamentale din Ucraina sau mediatizarea excesivă a construirii avionului militar de transport PAK FA T-50 Fighter,  capabil să atingă viteze supersonice cu o capacitate de transport de 200 de tone (un competitor al modelului F35 al Lockheed Martin).

    „În timp ce ameninţările cibernetice complexe (APT) au devenit un termen popular după descoperirea Stuxnet într-o centrală nucleară iraniană din urmă cu cinci ani, aflăm că APT28 a reuşit să folosească un mecanism subtil de colectare a datelor timp de un deceniu. Investigaţia s-a concentrat pe infrastructura şi particularităţile de operare ale APT28, ceea ce ne-a permis să corelăm ameninţarea cu persoanele care au gestionat-o şi să identificăm ţintele vizate”, a declarat Viorel Canja, head of antimalware and antispam labs al Bitdefender.

    Raportul face legătura între ameninţările cibernetice complexe de tip APT şi indivizii din spatele acestora şi scoate în evidenţă dovezi menite să sprijine ipoteza că statele deţinătoare ale unor capacităţi tehnologice avansate sunt liderii unui nou val al spionajului cibernetic bazat pe software periculos.

     

  • Tânăra de 30 de ani care vrea să deschidă 100 de magazine de haine în următorii trei ani în România

    10 magazine noi s-au alăturat deja anul acesta reţelei LPP în România, care operează în România mărcile Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay. Astfel, reţeaua a ajuns la 21 de spaţii, 16 dintre ele fiind deschise de mai puţin de un an, de când conducerea firmei a fost preluată de Alina Bistreanu.

    „Mega Mall este primul cetru comercial în care vom fi prezenţi cu toate cele cinci branduri din portofoliu.“ LPP are în România 220 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul trecut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construcţiilor, iar în 2008 a început cariera sa în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost numită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România. 
     

  • Grupul Immofinanz a înregistrat pe piaţa locală un profit operaţional de 34,8 milioane de euro în primul semestru al anului

    Rezultatele operaţionale din România ale grupului austriac Immofinanz s-au ridicat anul acesta la 21,8 milioane de euro şi reprezintă 31,9% din rezultatele operaţionale totale ale companiei. Profitul operaţional (EBIT) în România s-a ridicat la 34,8 milioane de euro.

    Proprietăţile Immofinanz din România reprezintă 14,6% din portofoliul total al companiei, ce include 73 de proprietăţi (17 investiţii finalizate, 11 în curs de dezvoltare şi 45 de proiecte în analiză), cu o valoare de 907,1 milioane de euro (649,2 milioane de euro – investiţii finalizate, 28,3 milioane de euro – investiţii în curs de dezvoltare, 229,6 milioane de euro – proiecte în analiză). Valoarea reală estimată după finalizarea proiectelor în curs de dezvoltare ale Grupului în România se ridică la 117,7 milioane de euro. În primul semestru al anului financiar 2015/16, veniturile din închirieri în România s-au menţinut stabile şi au totalizat 22,2 milioane de euro (faţă de 22,5 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului precedent), valoare ce reprezintă 13,9% din veniturile totale din închirieri ale Grupului.

    La nivel de grup, Immofinanz a înregistrat un profit net de 132,2 milioane de euro în primul semestru al anului financiar 2015-2016, în creştere cu 3,4 milioane de euro faţă de anul anterior. Creşterea se datorează cu precădere efectelor pozitive ale evaluării proprietăţilor. Rezultatele operaţionale au totalizat 68,3 milioane de euro, în scădere cu 155,3 milioane de euro faţă de anul anterior,  fiind afectate de scăderea veniturilor din închirieri la 160,3 milioane de euro din cauza reducerilor temporare a nivelului chiriilor în Moscova şi vânzarea planificată a proprietăţilor. Un alt aspect care a contribuit la această situaţie a fost creşterea cheltuielilor neatribuite în mod direct la -53,5 milioane de euro (S1 2014/15: -27,4 milioane de euro), ca urmare a efectelor nerecurente ale acordurilor în proceduri legale cu investitorii.

    „În primul semestru al anului financiar 2015/16, rezultatele operaţionale ale Immofinanz au fost influenţate, mai presus de toate, de doi factori: pe de o parte, situaţia politică şi economică în continuare tensionată din Rusia, care ne-a determinat să acordăm reduceri temporare ale chiriilor pentru partenerii noştri din centrele comerciale din Moscova. Revizuim şi renegociem aceste acorduri în mod regulat, însă situaţia rămâne dificilă şi estimările cu privire la evoluţia viitoare a economiei Rusiei se menţin în sfera unor incertitudini considerabile. Pe de altă parte, am abordat în ultimele luni aspectul dificil şi îndelungat al proceselor cu investitorii şi am obţinut o soluţionare în afara instanţelor judecătoreşti. Acest lucru creează securitate juridică şi pune capăt incertitudinilor cu privire la durata procedurilor juridice şi la costurile aferente”, a explicat Oliver Schumy, CEO al Immofinanz. „Majoritatea cheltuielilor legate de închiderea procedurilor juridice iniţiate de investitori sunt acoperite de provizioane în rapoartele financiare consolidate ale Immofinanz AG. Diferenţa de aproximativ 28,1 milioane de euro a fost încadrată drept cheltuială în raportul financiar pentru primul semestru al anului financiar 2015/16.”

    Veniturile ajustate din închirieri au scăzut cu 5,9% din primul trimestru al anului financiar 2015/16, la 70,1 milioane de euro în al doilea trimestru, însă s-au menţinut în general stabile, cu excepţia celor din Moscova. Rata de ocupare a portofoliului de proprietăţi finalizate a fost de 82,8%. „Concentrarea noastră asupra gestionării proprietăţilor finalizate a rămas neschimbată – ne propunem să ne îmbunătăţim performanţa operaţională şi să creştem rata de ocupare”, subliniază Schumy. „În sectorul de birouri, investiţiile noastre au scopul de a îmbunătăţi calitatea ofertei, pentru a întâmpina cerinţele în creştere pe pieţele noastre principale din Europa de Est. În sectorul retail, ne consolidăm poziţia pe piaţă prin extinderea brandurilor STOP.SHOP şi VIVO!.”

    Prin vânzarea întregului portofoliu logistic, Immofinanz a făcut un pas important către consolidarea poziţiei sale de companie imobiliară comercială lider pe segmentele de birouri şi retail. „Lichidităţile rezultate în urma vânzării vor fi investite în extinderea portofoliului nostru din Germania, unde am anunţat recent un nou proiect de referinţă: dezvoltarea noului sediu central al trivago în Düsseldorf Medienhafen“, a adăugat Oliver Schumy.