BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Marissa Mayer despre afacerile Yahoo ,,Progresul şi realizările noastre sunt validate”

    Marissa Mayer , CEO-ul Yahoo , a participat joi la întâlnirea anuală a acţionarilor companiei pentru a da explicaţii cu privire la afacerile Yahoo.  Afacerile fostului gigant au scăzut continuu în ultimi ani, iar investitorii nu sunt mulţumiţi.

    Un investitor nervos a luat-o la rost pe Mayer, iar şeful Yahoo s-a rezumat la a spune că „este un spaţiu competitiv, dar vom investi în dezvoltare”.

    Cu prilejul acestei reuniuni, Mayer a subliniat faptul că cea mai mare parte a veniturilor Yahoo vin prin intermediul publicităţii digitale. În aceste condiţii, reclamele banner au înregistrat un declin de-a lungul ultimilor ani, fapt care au afectat veniturile companiei.

    Yahoo marşează puternic pe dispozitivele mobile, investind în două produse importante, Gemeni şi BrightRoll, pentru a creşte veniturile din reclama nativă şi reclamă video de pe smartphone-uri şi tablete. Mayer a reamintit de faptul că businessul Yahoo pe mobile era aproape inexistent, atunci când ea a devenit CEO . Acum, afacerea generează venituri de 1.6 miliarde de dolari pe an din publicitate.

    Marissa Mayer a mai adăugat că ,, acestea sunt câteva din elementele planului strategic pe care îl vom executa pentru creşte din nou”. Ea a refuzat să facă orice comentariu cu privire la procesul de vânzare a Yahoo. Presa străină spune că firme precum Verizon şi AT& T şi-au exprimat interesul pentru a cumpăra businessul de internet al Yahoo.

    Cifra de afaceri a Yahoo în 2015  a fost de 4,968 de milioane de dolari, în creştere faţă de 2014 când a înregistrat afaceri de 4,618 milioane.

     

     

     


     

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

     

  • Cât câştigă un angajat al companiei aeriene de stat Tarom?

     Veniturile totale ale Tarom pentru acest an sunt estimate la 1,527 miliarde de lei, în creştere cu 8,9% faţă de preliminatul anului precedent. Această creştere este determinată de majorarea veniturilor din exploatare cu 12,58%, se arată în comunicatul de presă transmis de Guvern. Veniturile obţinute din transport pasageri şi cargo pe curse regulate sunt estimate la 1,3 miliarde de lei . În 2016, Tarom are în vedere deschiderea a două noi curse/destinaţii noi către Hamburg şi Alicante, creşterea numărului de ore de zbor cu 6,17% şi a numărului de pasageri cu 6,08% comparativ cu programul operat în 2015. Anul trecut, compania de stat a transportat circa 2,4 milioane de pasageri. Comparativ, Wizz Air a avut 4,5 milioane de pasageri pe rutele din şi spre România.

    Pe de altă parte, cheltuielile companiei Tarom sunt estimate la peste 1,534 miliarde de lei, din care cheltuieli destinate activităţii de exploatare sunt de 1,447 miliarde de lei, estimări realizate având în vedere parcul de aeronave aflat în exploatarea companiei, volumul prestaţiei rezultat din programul de operare propus, precum şi necesităţile desfăşurării activităţii companiei.

    Astfel, compania estimează că va înregistra în 2016 pierderi de 6,8 milioane de lei, cu 34,48 milioane lei mai mici decât pierderile prognozate anul trecut .

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Casa de vacanţă, aproape de casă

    Soluţie care le permitea celor loviţi de criză să nu‑şi subţieze bugetul familiei, vacanţa la domiciliu, cu eventuale deplasări prin localitate, devine o opţiune pentru cei ocupaţi şi cu un nivel de venituri peste medie.

    Spre deosebire de cei obligaţi la un concediu acasă, la aşa-numitul „staycation“, această a doua categorie preferă să cumpere o casă de vacanţă în acelaşi oraş sau în zona metropolitană a localităţii în care domiciliază şi să se relaxeze acolo, conform Wall Street Journal.

    Majoritatea celor care optează pentru o a doua casă aproape de casă sunt persoane cu profesii liberale care doresc să poată ajunge repede la locul unde lucrează în caz de nevoie, susţin agenţiile imobiliare. Un alt motiv care-i determină să ia o asemenea decizie de achiziţie este faptul că nu concep să piardă o grămadă de timp în trafic, timp pe care altfel l-ar putea dedica relaxării. Totodată, aceste persoane consideră că o schimbare de peisaj este suficientă pentru a se deconecta şi că pot găsi o zonă din oraşul în care locuiesc destul de diferită pentru a le permite această schimbare de peisaj.

    În plus, cum casa de vacanţă e suficient de aproape, ajung mai des pe acolo. Uneori, a doua locuinţă în oraşul de reşedinţă le permite proprietarilor să se bucure de schimbările din zona în care se află aceasta, atunci când ea trece printr-un proces de gentrificare, devenind o zonă pentru persoane cu un nivel superior de venituri, unde se deschid noi magazine, galerii de artă şi localuri. În asemenea cazuri, casa de vacanţă se poate dovedi şi o investiţie foarte bună.

    Un alt avantaj al caselor de vacanţă în acelaşi oraş cu locuinţa principală este că în ele pot fi cazaţi oaspeţii proprietarilor atunci când nu mai încap în prima casă, ori pot fi folosite drept birou pentru proprietarii care lucrează de acasă.

  • Când a început nu-şi permitea un Rolex, dar în cinci ani a construit o companie de ceasuri de 180 milioane de dolari

    În 2011, Filip Tysander a pornit o afacere cu 24.000 de dolari o afacere cu ceasuri. Acum are 31 de ani şi compania sa are venituri anuale de 180 milioane de dolari, cu o margine de profit de peste 50%, scrie Business Insider. Iar totul a venit întâmplător.

    Ca mulţi dintre prietenii săi, Tysander a călătorit în Australia după ce a terminat liceul. Acolo Tysander a întâlnit un englez pe nume Daniel Wellington, care purta un ceas Rolex şi care l-a impresionant cu alura lui de James Bond. Astfel i-a venit ideea de milioane de dolari, dar şi un nume pentru brandul de ceasuri: Daniel Wellington.

    „Mi-am dat seama că exista o piaţă pentru astfel de ceasuri, ceva mai pretenţioase”, a declarat el. Dar succesul nu a venit peste noapte. S-a întors în Suedia unde a lucrat în mai multe locuri, de unde a fost concediat apoi s-a înscris la cursuri de business. A început două companii: prin care vindea online cravate şi ceasuri de plastic. Cu banii obţinuţi, 24.000 de dolari, a început cea de-a treia companie, care avea să-i schimbe viaţa.

    „Am făcut un mic magazin online şi am creat chiar eu logo-ul în Photoshop apoi am trimis design-ul la o fabrică din China”, a spus Tysander.

    Ceasul a fost un succes, nu doar datorită design-ului frumos, ci şi faptului că a s-a folosit de social media pentru promovare.  Acesta a apelat la mai multe personalităţi online pentru a-i promova produsul. Acum este la ordinea zilei acest lucru, dar la vremea respectivă nu era ceva foarte întâlnit. Acum compania are peste 2.2 milioane de urmăritori pe Instagram, iar în 2014 s-au vândut peste 1 milion de unităţi, ceea ce înseamnă 70 milioane de dolari. În 2015 veniturile companiei au crescut la 170 milioane de dolari şi Tysander, singurul proprietar al companiei, a făcut un profit de 66 milioane de dolari.

    „Nu-mi imaginam în 2013 că Daniel Wellington va creşte atât de mult. Sunt foarte norocos”, a mai spus tânărul care a cumpărat recent un apartament în centrul oraşului Stockholm în valoare de 12.8 milioane de dolari.

    „O parte din mine îşi doreşte să-l contacteze pe Daniel Wellington şi să-i explic ce s-a întâmplat, dar poate mai bine este să-l las în pace. Dacă ar apărea într-o zi la birou, probabil că m-aş ascunde sub masă”, a declarat Tysander.

  • Când a început nu-şi permitea un Rolex, dar în cinci ani a construit o companie de ceasuri de 180 milioane de dolari

    În 2011, Filip Tysander a pornit o afacere cu 24.000 de dolari o afacere cu ceasuri. Acum are 31 de ani şi compania sa are venituri anuale de 180 milioane de dolari, cu o margine de profit de peste 50%, scrie Business Insider. Iar totul a venit întâmplător.

    Ca mulţi dintre prietenii săi, Tysander a călătorit în Australia după ce a terminat liceul. Acolo Tysander a întâlnit un englez pe nume Daniel Wellington, care purta un ceas Rolex şi care l-a impresionant cu alura lui de James Bond. Astfel i-a venit ideea de milioane de dolari, dar şi un nume pentru brandul de ceasuri: Daniel Wellington.

    „Mi-am dat seama că exista o piaţă pentru astfel de ceasuri, ceva mai pretenţioase”, a declarat el. Dar succesul nu a venit peste noapte. S-a întors în Suedia unde a lucrat în mai multe locuri, de unde a fost concediat apoi s-a înscris la cursuri de business. A început două companii: prin care vindea online cravate şi ceasuri de plastic. Cu banii obţinuţi, 24.000 de dolari, a început cea de-a treia companie, care avea să-i schimbe viaţa.

    „Am făcut un mic magazin online şi am creat chiar eu logo-ul în Photoshop apoi am trimis design-ul la o fabrică din China”, a spus Tysander.

    Ceasul a fost un succes, nu doar datorită design-ului frumos, ci şi faptului că a s-a folosit de social media pentru promovare.  Acesta a apelat la mai multe personalităţi online pentru a-i promova produsul. Acum este la ordinea zilei acest lucru, dar la vremea respectivă nu era ceva foarte întâlnit. Acum compania are peste 2.2 milioane de urmăritori pe Instagram, iar în 2014 s-au vândut peste 1 milion de unităţi, ceea ce înseamnă 70 milioane de dolari. În 2015 veniturile companiei au crescut la 170 milioane de dolari şi Tysander, singurul proprietar al companiei, a făcut un profit de 66 milioane de dolari.

    „Nu-mi imaginam în 2013 că Daniel Wellington va creşte atât de mult. Sunt foarte norocos”, a mai spus tânărul care a cumpărat recent un apartament în centrul oraşului Stockholm în valoare de 12.8 milioane de dolari.

    „O parte din mine îşi doreşte să-l contacteze pe Daniel Wellington şi să-i explic ce s-a întâmplat, dar poate mai bine este să-l las în pace. Dacă ar apărea într-o zi la birou, probabil că m-aş ascunde sub masă”, a declarat Tysander.

  • Hobby de CEO: „Personalitatea noastră şi modul în care investigăm lumea şi învăţăm se formează de foarte mici“

    Anul trecut, companiile au înregistrat plusuri de doi digiţi, iar pentru 2016 planurile sunt la fel de ambiţioase şi vizează deopotrivă extinderea reţelei Ana Pan, intrarea cu două spaţii în malluri, dar şi investiţii în domeniul hotelăriei. Ana Hotels este cea mai mare companie hotelieră cu capital autohton din România, deţine şapte hoteluri, cel mai important activ al grupului fiind Athénée Palace Hilton. Introducerea sistemului japonez de lucru kaizen în producţie pentru reducerea pierderilor, extindere, investiţii, noul brand Ana Baking Co, intrarea cu spaţii în malluri sunt doar o parte dintre lucrurile care s-au întâmplat de când a preluat conducerea firmelor. Înainte de a prelua conducerea firmelor, ea a petrecut zece ani peste hotare, mai întâi la studii în SUA, iar apoi ca angajată a firmei de consultanţă McKinsey.


    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Sportul de toate felurile. De mică am fost foarte competitivă, făcând parte din echipa naţională de călărie, am făcut deopotrivă tenis şi tir la nivel competiţional, iar apoi schi cu echipa de la facultate. Acum, eu şi soţul meu ne antrenăm pentru triatloane, deci alergăm, înotăm şi mergem mult pe bicicletă. Încerc să petrec cel puţin o oră pe zi făcând sport, indiferent dacă ne trezim la ore foarte matinale sau alergăm la ore târzii.

    Cărţile, mai ales cele de business şi biografii ale unor oameni care mă inspiră. Citesc momentan în paralel mai multe cărţi interesante: Straight from the Gut de Jack Welch, fostul CEO al General Electric, cartea autobiografică a lui Richard Branson, The Hard Thing about Hard Things a lui Ben Horowitz şi How Will You Measure Your Life a lui Clayton Christensen de la Harvard Business School. Caut în principal să mă inspir din viaţa acestor oameni excepţionali, să învăţ tehnici de management din cele încercate şi rafinate de ei, cât şi să investighez cum pot defini mai bine ce înseamnă succesul profesional şi personal pentru mine.

    Aspire. Weekendul este în mare parte dedicat proiectelor Aspire Academy, programul educaţional pe care l-am început alături de patru prieteni buni acum cinci ani. Prin cele patru programe pe care le susţinem, Aspire High School, Aspire Academy, Aspire Young Professionals şi Aspire Teacher Training, mai nou, dorim să inspirăm viitoarea generaţie de lideri tineri din România pentru a visa şi reuşi să facă mai mult decât ne impune mediul în care trăim. Aducem profesori de la Harvard, Stanford şi Wharton în fiecare vară, alături de oameni de success din România, şi predăm leadership, dezvoltare personală şi antreprenoriat. Programul Aspire Teacher Training va fi lansat în toamnă şi are ca obiectiv să oferim educatorilor din şcolile publice modele practice de pedagogie pentru a inspira şi motiva copiii de mici. Personalitatea noastră şi modul în care investigăm lumea şi învăţăm se formează de foarte mici, aşa că Aspire îşi propune să abordeze formarea personală cât mai devreme.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Competitivitatea, anduranţa, răbdarea şi strategia, spiritul de echipă şi învăţarea modului de a câştiga cât şi de a pierde, dar a reveni mai puternic.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă. De multe ori, în Herăstrău sau la bazin mă întâlnesc cu parteneri de afaceri, aşa că o alergare se poate transforma într-o discuţie inspiraţională de business şi despre noile trenduri din piaţă.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Etica – joc mereu după regulile definite, pentru că în sport, ca şi în afaceri, renumele merge mai departe de linia terenului de tenis.
    Susţinerea echipei în momentele grele – cu echipele de la Ana Hotels şi Ana Pan alergăm la maratoanele din Bucureşti, iar spiritul de echipă şi susţinerea celor care rămân în urmă pentru a-i face mai competitivi se reflectă perfect în stilul meu de leadership.
    Consecvenţa – devii mai bun dacă persişti în antrenamente.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Etica, fairplay-ul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Scufundările cu rechini. Aventurile extreme nu mă pasionează în mod special.

    CUVÂNT:
    „Bravo!“ Îmi place să-mi încurajez echipa des pentru toate lucrurile excelente pe care le fac.

    CARTE:
    Am început să citesc destul de târziu din păcate, aşa că mai am mult de acumulat până pot defini o preferinţă care să merite. În acest moment m-a marcat pozitiv cartea lui Barack Obama, Dreams from my Father.

    PERSONALITATE:
    Barack Obama – am locuit în America timp de şase ani, perioadă în care Obama era la conducerea ţării, iar valorile sale şi stilul său inspiraţional în comunicare sunt foarte rare la personalităţile publice.

    SPORTIV:
    Novak Djokovic – este un sportiv complet şi cu un simţ al umorului apetisant.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015