De cele mai multe ori auzim vorbindu-se despre discrepanţele majore la salarii în funcţie de judeţul în care lucrează o persoană. În zonele cele mai dezvoltate ale economiei, precum Bucureştiul, un angajat poate mult peste alte regiuni mai sărace din ţari.
Ziarul Financiar a alcătuit un infografic cu salariile medii pe care le vor primi angajaţii care se angajează în fiecare judeţ în parte, iar rezultatele sunt surprinzătoare.
Un angajat din Bucureşti a câştigat, în medie, circa 2.700 de lei net pe lună în 2015, cu 45% peste salariul mediu net înregistrat la nivel naţional anul trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În schimb, un angajat din Neamţ a câştigat anul trecut, în medie, 1.360 de lei net pe lună, adică jumătate din salariul mediu al unui angajat din Bucureşti, aceasta fiind judeţul în care angajaţii au avut cele mai mici salarii medii din economie în 2015, scrie Ziarul Financiar
Exceptând Bucureştiul, statisticile arată că trei judeţe din România au înregistrat salarii nete mai mari de 2.000 de lei pe lună anul trecut: Ilfov (2.267 lei net/ lună), Timiş (2.060 lei net/lună) şi Cluj (2.025 lei net/lună).
Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.
„Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.
Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.
Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.
„Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.
Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.
„Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.
Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.
Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.
„Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.
Toţi cei 15 angajaţi ai agenţiei de marketing online WebDigital vor avea liber şi în zilele de luni, dar vor primi în continuare acelaşi salariu – ca parte a unui proiect-pilot de reducere a săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile derulat de companie din luna august până la finele acestui an.
„Nu e genul de proiect pe care să îl poţi face în orice industrie şi nu e genul de decizie pe care să o iei dacă nu ai instrumente de măsurare a activităţii, a eficienţei personalului“, spune Ionuţ Munteanu, şeful agenţiei de marketing WebDigital despre decizia care a atras atenţia instantaneu la nivel naţional asupra companiei care administrează bugete de publicitate de peste 2 mil. euro pe an pentru aproximativ 100 de clienţi în reţelele Facebook, Google sau LinkedIN.
Toţi cei 15 angajaţi ai agenţiei de marketing online WebDigital vor avea liber şi în zilele de luni, dar vor primi în continuare acelaşi salariu – ca parte a unui proiect-pilot de reducere a săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile derulat de companie din luna august până la finele acestui an.
„Nu e genul de proiect pe care să îl poţi face în orice industrie şi nu e genul de decizie pe care să o iei dacă nu ai instrumente de măsurare a activităţii, a eficienţei personalului“, spune Ionuţ Munteanu, şeful agenţiei de marketing WebDigital despre decizia care a atras atenţia instantaneu la nivel naţional asupra companiei care administrează bugete de publicitate de peste 2 mil. euro pe an pentru aproximativ 100 de clienţi în reţelele Facebook, Google sau LinkedIN.
Cum s-a făcut tehnic trecerea la noul program de lucru? „Colegii de la HR au avut nişte probleme, pentru că iniţial nu ştiau ce să treacă în REVISAL (n. red. – aplicaţia prin care Inspecţia Muncii menţine un registru de evidenţă al salariaţilor din economie). Până la urmă am găsit soluţia de a trece la un program parţial de lucru de 32 de ore“, a spus Munteanu. Salariile au fost păstrate la acelaşi nivel, chiar dacă numărul de ore lucrate a scăzut. „Au fost discuţii în legătură cu acest subiect, dar am decis să păstrăm salariile intacte. Practic, noi am mărit salariile.“
Un tânăr licenţiat aflat la primul job primeşte 1.300 de lei net pe lună ca să lucreze într-o bancă şi 1.500 de lei net ca să se angajeze într-un supermarket.
Ofertele salariale pentru tinerii absolvenţi de facultate care se angajează pe o poziţie de entry-level variază între 1.300 şi 2.500 de lei net pe lună, în funcţie de sectorul de activitate în care activează angajatorul, arată rezultatele studiului salarial şi de beneficii PayWell realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România.
Astfel, un proaspăt licenţiat obţine la primul loc de muncă un pachet salarial de 1.300 de lei net pe lună dacă se angajează într-o bancă, 1.500 de lei net pe lună dacă lucrează în retail, 1.700 de lei net dacă optează pentru sectorul producţiei industriale sau al bunurilor de larg consum şi 2.500 de lei net pe lună dacă se angajează la o companie farmaceutică.
Angajaţii aflaţi la prima experienţă profesională care lucrează în bănci au ajuns astfel să fie mai prost remuneraţi decât cei din supermarketuri, având în vedere că băncile recrutează în general tineri care să lucreze în sucursale (unde se ocupă de operaţiuni clientelă), call center sau activităţi de back office. Fiind foarte standardizate, aceste joburi nu au o greutate foarte mare pentru cei care fac politicile salariale din bănci, spun specialiştii. La rândul lor, tinerii absolvenţi de facultate nu sunt dispuşi să-şi petreacă prea mulţi ani din carieră pe salarii atât de mici.
Piaţa forţei de muncă din acest sector este în continuare fierbinte, iar absolvenţii facultăţilor care produc ”specialişti” sunt asaltaţi din toate părţile de companii.
Cei care au ales să urmeze această specializare le cer angajatorilor pachete salariale „exagerate“, iar în unele cazuri chiar peste competenţele tehnice pe care le deţin.
„Promovarea unor salarii foarte mari creşte aşteptările financiare ale juniorilor“, a menţionat Maria Hostiuc, senior IT&C recruitement consultant al firmei de recrutare Brainspoting.
Job-ul din România unde puteţi câştiga un salariu de 4.500 de lei net, fără experienţă!
Vladimir Sterescu, şeful celui mai mare operator de centre outsourcing din România, CGS, cu peste 3.000 de oameni, spune că are angajaţi care îşi iau concediu fără plată ca să aplice pentru joburi la stat.
Producătorul de confecţii Francesca Industries din Piteşti, cu clienţi precum H&M, Ikea sau Zara, spune că „de doi ani avem disponibile 450 de locuri de muncă şi refuzăm frecvent comenzi pentru că nu găsim personal“.
Un grup german, EKR Elektrokontakt, voia să facă o fabrică la Târgu-Jiu, unde ar fi angajat 800 de oameni. Chiar a solicitat şi a primit ajutor de stat de la guvern pentru această capacitate de producţie. Din păcate, după un an de zile în care nu a găsit personal, nemţii au renunţat la proiect.
La polul opus, la concursul de intrare în Institutul Naţional de Magistratură, de unde ies procurori şi judecători, concurenţa a fost de 14 candidaţi pe loc.
În primele trei cazuri, în sectorul privat, cred că salariul oferit era de 1.000-1.500 de lei pe lună net în cel mai bun caz. La stat, cred că salariul începea de la 8.000 de lei net pe lună.
Pe medie, salariile la stat sunt de 2.300 de lei pe lună net, în timp ce în companiile private româneşti salariile medii sunt de
1.800-1.900 de lei net pe lună.
Cu excepţia celor zece judeţe mari, unde se desfăşoară 70% din businessul din România, în majoritatea celorlalte principalul angajator este statul, fie spitalul judeţean, fie centrul de asistenţă socială pentru copii, fie o companie de stat, în cel mai bun caz.
La jumătatea lui 2016, numărul de firme noi cu capital străin este la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. Firmele cu capital străin fac jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor din România, de peste 250 de miliarde de euro pe an.
Estul Europei, care imediat după căderea comunismului a devenit principalul furnizor de forţă de muncă pentru vestul Europei, se confruntă acum cu un deficit mare de forţă de lucru. Este cazul României, al Ungariei, al Poloniei. În Ungaria, McDonald’s a ajuns să ofere locuri de muncă şi locuinţă la pachet în încercarea de a găsi personal, conform Bloomberg.
După căderea CAER, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc, un fel de zonă euro pentru blocul comunist, ţările membre s-au bazat pe investiţii străine pentru atenuarea prăbuşirii economice şi revenirea pe creştere.
Pierzând primul deceniu, 1990-1998, România a rămas în urmă faţă de Polonia, Cehia sau Ungaria. Salariile minim şi mediu sunt cu 50% mai mari sau chiar duble în aceste ţări, în condiţiile în care preţul produselor este puţin mai mare, dacă nu chiar mai mic decât în România.
După preluarea puterii în 2005, guvernul liberal Tăriceanu a încurajat, paradoxal, angajările la stat. Peste 250.000 de români au preferat un job în instituţiile de stat, în timp ce mult mai puţini oameni s-au îndreptat către companiile private.
Ca filosofie, niciun guvern, niciun partid nu au ca temă constantă, ca retorică publică angajările în companiile private (programele de guvernare nu au nicio valoare, sunt doar să fie scrise şi citite în Parlament), cu toate că acestea asigură banii sectorului de stat. Ironic, salariul la stat este mai mare decât într-o firmă privată.
În criză, salariile din sectorul privat au fost tăiate mai mult şi mai repede decât la stat (mai 2010, când preşedintele Traian Băsescu a anunţat reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public) şi în cele mai multe sectoare şi companii nu s-au reîntregit nici până în ziua de astăzi.
Multe companii private plâng şi aleargă disperate după oameni, în timp ce la stat, în instituţiile 8-16, se intră cu relaţii, dacă nu chiar se dau şi bani pentru obţinerea unor joburi.
În acest ritm de creştere a salariilor la stat mai mult şi mai repede decât în firmele private, finalul nu va fi decât majorarea taxelor şi impozitelor din nou.
Cu excepţia multinaţionalelor, unde este un vis să ajungi, în companiile antreprenoriale româneşti niciun tânăr nu o să vrea să mai lucreze.
Cei care lucrează deja în firmele private nu-şi doresc altceva decât să îşi găsească un post la stat de unde să iasă la pensie. Iar acest lucru este un pericol ce ţine de siguranţa naţională a economiei româneşti: dacă forţa de muncă aspiră doar la slujbe la stat şi multinaţionale, iar sectorul privat românesc pierde teren, ne paşte un grav dezechilibru.
Iulie a fost a cincea lună consecutivă din 2016 în care salariul mediu pe economie a depăşit 2.000 de lei net pe lună, scrie Ziarul Financiar.
Angajaţii din industria grea, din sectorul extracţiei petrolului şi cei din sectorul serviciilor financiare sunt în continuare în topul celor mai bine plătiţi din economie, cu salarii medii cuprinse între 4.300 şi 4.900 de lei net pe lună. La polul opus este situaţia din industria hotelurilor şi restaurantelor, unde salariul mediu a fost de aproape 1.300 de lei net în luna iulie, cu 38% sub nivelul salariului mediu pe economie.
Citiţi mai multe pe www.ZF.ro