Pentru comunişti, acesta era cel mai mare pericol. Au încercat să-i reducă la tăcere, să radă după suprafaţa pământului dovezile istoriei lor, însă nu au reuşit. După 25 de ani, un renumit teolog explică fenomenul pe care Nicolae Ceauşescu nu putut să-l învingă şi care, providenţial, a fost salvator pentru România.
Tag: reducere
-
Opinie Valentin Ghiuş: Istoria se repetă, şi în finanţe
Valentin Ghiuş este FX & Commodities Trader.
Atunci, miniştrii energiei din statele membre OPEC declarau creşterea preţului la petrol cu 70%, de la $2,9/baril la $5,6/baril, urmând ca pe 22 decembrie 1973, şahul Iranului să propună un nou preţ, de $11,65/baril. Între octombrie şi decembrie 1973, preţul petrolului se apreciază cu 300%, iar în 1974 depăşeşte nivelul de $12/baril.
În consecinţă, în anii ce au urmat, au crescut dificultăţile economice din ţările industrializate, statele în curs de dezvoltare au fost nevoite să se împrumute pentru a plăti contravaloarea importurilor, iar conflictele militare nu au întârziat să apară.
Pe 5 iunie 2015, OPEC decide, în şedinţa de la Viena, să se respecte în continuare plafonul de producţie de 30 de milioane de barili zilnic şi recomandă statelor membre să adere la această limită. Ştirea a determinat scăderea preţului pentru petrolul internaţional cu doar $1,62/baril şi tranzacţionarea la nivelul de $62,10/baril.
Această şedinţă, a 167-a în cadrul OPEC, a fost doar o confirmare de susţinere a deciziei luate pe 27 noiembrie 2014, când membrii OPEC au votat să se păstreze nivelul de producţie de 30 milioane barili zilnic (în pofida surplusului ce a determinat scăderea preţului petrolului la sfârşitul anului 2014 cu peste 35% şi aşteptărilor pieţei de reducere a producţiei şi de restabilire a echilibrului cerere-ofertă). Deşi se discută despre supraproducţie, despre pierderea autorităţii OPEC în a controla cererea şi oferta şi implicit preţul (ceea ce pare a fi eronat, dată fiind volatilitatea crescută la ştiri venite dinspre OPEC) sau despre teorii conspiraţioniste cu implicaţii geopolitice, adevărul este incomod, dar de necontestat: o schimbare bruscă şi semnificativă în preţul petrolului va determina o nouă ordine mondială, care se va manifesta iniţial la nivel economic.
Evenimentele recente de pe piaţa ţiţeiului ne poartă parcă înapoi în timp, în perioada 1973-1974. Atunci s-au ridicat noi puteri economice mondiale în special din rândul ţărilor producătoare şi exportatoare de petrol din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord. Concomitent, Statele Unite, Europa, Japonia, precum şi alţi importatori de petrol au suferit o lovitură economică puternică. Aceasta a fost doar o primă consecinţă, dintr-un domino ce a culminat cu izbucnirea de conflicte generate în principiu de răspândirea internaţională a fundamentalismului islamic, finanţat în mare parte de statele exportatoare de petrol aflate în plină ascensiune economică.
Scăderea preţului ţiţeiului, înregistrată din vara anului 2014 şi până în prezent, va fi cel mai probabil la fel de perturbatoare ca şocul petrolului din 1973-1974 şi o dovadă că istoria se repetă şi în finanţe. Aşa cum în urmă cu patru decenii evoluţia pieţei petrolului a născut învinşi şi învingători, şi acum, cu toate că taberele sunt diametral opuse, vor exista învinşi şi învingători.
Rusia, stat care în prezent generează o mare parte din veniturile de export (aproximativ 70%) şi federale (aproximativ 50%) din contracte de petrol şi gaze, a suferit, pe fondul sancţiunilor occidentale şi al scăderii preţului ţiţeiului, o devalorizare abruptă a monedei naţionale, a portofoliilor investiţionale, o scădere a rezervelor băncii centrale şi ieşiri masive de capital. Simultan, obligaţiunile Rusiei au fost retrogradate de către agenţiile de rating internaţionale la statutul de junk.
Într-un context mult mai amplu, aceste efecte directe generează la rândul lor consecinţe cu implicaţii la nivel micro – proiecte energetice ce devin prea riscante sau neviabile din cauza preţului redus la petrol, polarizare socială şi sărăcie în multe dintre statele producătoare, în unele dintre ele precum Algeria, Venezuela sau Nigeria nici măcar nivelul de $120/baril nefiind suficient pentru acoperirea costurilor de producţie. Un alt stat extrem de afectat de evoluţia nefavorabilă a preţului la ţiţei este Iranul, pentru care este previzionată o scădere de 4% a produsului intern brut în anul fiscal ce urmează (de la 5% la 1%).
Efectele sunt atât de stringente, încât serviciul militar de doi ani, până nu demult obligatoriu, poate fi răscumpărat şi este înregistrat în prezent ca venit în bugetul ţării. Totodată, scăderea preţului petrolului este unul din motivele pentru care Iranul a demarat negocierile cu occidentul privind programul său nuclear. Până şi organizaţia Statul Islamic a întâmpinat probleme de cash flow, ca urmare a deprecierii preţului ţiţeiului, cu scăderea veniturilor zilnice din vânzarea petrolului de la $1-$2 millioane la $300.000.
Pieţele financiare, de asemenea, au fost şi sunt în continuare remodelate de evoluţia preţului petrolului; în principal din cauza scăderii evaluării companiilor, în special a celor din domeniul energetic, ale căror rezerve de ţiţei sunt active considerate primordiale în determinarea valorii acţiunilor.
Coroborat cu scăderea preţurilor, creşterea costurilor va determina transformarea multor rezerve de petrol în active irecuperabile şi neviabile din punct de vedere comercial. Mai mult, fondurile de investiţii şi de pensii care au expunere la ţările producătoare de petrol (ex.: fondul norvegian de pensii are o alocare de 1,5% din totalul titlurilor la nivel mondial investite în instrumente sensibile la evoluţia preţului ţiţeiului) ar putea fi nevoite să lichideze o parte din portofolii pentru onorarea obligaţiilor fiscale, în cazul în care preţul va rămâne scăzut pentru o perioadă îndelungată de timp. Toate acestea vor crea o presiune semnificativă pe pieţele financiare internaţionale.
De partea cealaltă, a statelor beneficiare de pe urma scăderii preţurilor, se află marii consumatori şi importatori, ţările cu un nivel ridicat al inflaţiei, dar şi consumatorii finali de pretutindeni. Printre aceştia se numără Statele Unite, Brazilia, China, India şi Turcia. Efectele pozitive ale scăderii preţului ţiţeiului sunt notabile: aprecierea PIB-ului, reducerea subvenţiilor pentru sectorul energetic şi folosirea acestora pentru proiecte pe termen lung, cheltuieli mai scăzute cu importurile energetice şi implicit reducerea presiunii pe deficitul de cont curent, dar şi accelerarea tendinţei deflaţioniste (un deziderat urmărit mai ales de economiile dezvoltate şi cu precădere de Europa). Totodată, optimiştii şi cei încrezători în energia regenerabilă speră ca erodarea preţului petrolului să contribuie la îmbunătăţirea tehnologiilor şi metodelor de producere de acest gen şi să se descopere surse de energie regenerabilă mai ieftine şi viabile economic.
Următoarea şedinţă a OPEC va avea loc în decembrie 2015. Deşi putem estima deja atât evoluţia economiei, cât şi cererea şi oferta de petrol, istoria ne-a învăţat în 1973 şi în 2014 că ar fi hazardată o previziune referitoare la cât de mult va scădea preţul ţiţeiului şi pentru cât timp preţurile se vor menţine la nivelul actual. Totuşi, întrebarea firească este de ce s-ar tranzacţiona petrolul la nivelul actual şi nu la preţul de $46/baril atins în ianuarie 2014, atât timp cât nu s-a schimbat nimic în fundamentele pieţei. O altă întrebare, la fel de firească, este dacă nu cumva evoluţia anormală a ultimului an a devenit evoluţia cu care ne vom obişnui de acum încolo? Doar istoria, cea trecută şi cea care se scrie acum, ne va răspunde precis şi fără echivoc.
-
Următorul pas în transformarea automobilului. Maşinile inteligente vor preveni accidentele rutiere
Accidentele rutiere omoară anual peste 25.000 de oameni în Europa şi 33.000 în Statele Unite, iar numerele acestea sunt principalul motiv pentru care constructorii de autovehicule şi producătorii de componente care livrează către aceştia dezvoltă noi sisteme pentru a reduce spre zero numărul accidentelor rutiere.
Continental, una dintre cele mai mari companii din domeniu, cu afaceri anuale de peste 34 de miliarde de euro la nivel mondial şi aproape 190.000 de angajaţi, dintre care 15.000 numai în România, a demarat un program numit eHorizon tocmai pentru a reduce nu numai poluarea, ci mai ales numărul incidentelor rutiere prin automatizarea tot mai mare a maşinilor. În cadrul evenimentului Continental TechShow, care a avut loc săptămâna trecută şi care este organizat din doi în doi ani, compania germană a prezentat noile tehnologii la care lucrează şi pe care le vom vedea în următorii ani şi pe maşini de serie. eHorizon este un sistem care poate anticipa evenimentele rutiere nedorite cu ajutorul comunicării între automobile.
„În prezent senzorii unui automobil «văd» de la 100 de metri până la 300 de metri în faţa maşinii, dar în curând vom putea «vedea» şi mai mult. Cu ajutorul conectivităţii şi comunicării dintre fiecare maşină şi server, fiecare automobil va putea prelua informaţii despre drum, despre configuraţia sa, despre eventualele probleme, alături de configuraţie, limite de viteză sau noi panouri rutiere.
Deja avem un sistem similar pentru camioanele Scania care a ajutat la economisirea a 3% din motorină, ceea ce se traduce printr-o economie de 1.500 de litri de motorină pe an per camion”, a spus Helmut Matschi, membru al boardului executiv al Continental, responsabil de divizia de interior. El estimează că maşinile lansate după 2016 şi 2017 vor avea într-o măsură tot mai mare în echiparea standard conexiunea la internet. Sunt deja mai mulţi ani de când Audi oferă pentru maşinile sale un sistem de conexiune la internet cu ajutorul unui SIM GSM, prin care sistemul de navigaţie actualizează în timp real hărţile cu cele de la Google.
De asemenea, BMW oferă conexiune la internet, dar aceasta este prezentă şi la mărcile de volum precum Renault sau Peugeot.
„Maşinile de mâine vor fi parte a Internet of Everything. În ultimii ani am implementat servicii online, iar acum, conectate, sistemele pot lucra mai inteligent. Avem nevoie acum de hărţi foarte precise”, a spus Matschi. Printre sistemele ce urmează a fi lansate în echiparea de serie se numără sistemul head-up display ce afişează pe parbriz nu numai informaţii legate de viteză, semne rutiere sau indicaţii ale sistemului de navigaţie, ci şi elemente de realitate augmentată cum ar fi indicarea marcajelor rutiere direct pe asfalt, sau cele pentru tempomatul adaptiv legat de distanţa faţă de maşina din faţă.
De asemenea, Continental a dezvoltat noi sisteme precum cel care permite ca maşina să „citească” drumul din faţă, astfel încât automobilul frânează şi accelerează în funcţie de configuraţia drumului şi a indicatoarelor rutiere, iar cel de la volan trebuie doar să vireze când este nevoie. De asemenea, un alt sistem ce va permite reducerea semnificativă a accidentelor este comunicarea între maşini via WiFi Direct – dacă un automobil se apropie de o intersecţie, acesta va emite un semnal care va fi captat de maşinile cărora ar trebui să le acorde prioritate, iar acestea pot avertiza şoferul că un impact este iminent şi trebuie să frâneze. Un alt sistem proiectat de inginerii germani alături de cei români de la Timişoara este cel haptic, care întăreşte pedala de acceleraţie pentru a descuraja şoferul să o apese mai tare.
-
De ce trebuie să trăiască chioşcurile de parter din banii mei, din reducerea TVA primită de la guvern?
Într-una din zilele trecute, după scăderea TVA de la 24% la 9% la produse alimentare, am coborât la chioşcul de la parterul blocului să iau apă.
„Un bax de apă plată la 2 litri, vă rog!” “21 de lei!” Dar preţul ăsta era şi înainte de scăderea TVA.Nu se schimbase nimic. Să-i atrag atenţia? Să mă cert? E vecinul meu de ani de zile, aşa că am plătit, am luat baxul şi am plecat.
-
Care a fost strategia din spatele transformării Altex în liderul pieţei de electroIT
Numele lui Dan Ostahie a devenit sinonim cu reţeaua de retail electroIT Altex. Strategia sa de dezvoltare a reţelei Altex a fost însă cea care a rezistat pe piaţa retailului IT, iar Altex a ajuns liderul acesteia. Ostahie a fost, vreme de 14 ani de la fondarea Altex (în 1991) şi proprietar, şi preşedinte, şi general manager. Analiştii şi oamenii de business văd în el nu doar un antreprenor şi un manager de succes, cât şi un vizionar.
Grupul condus de Ostahie a mers umăr la umăr cu ceilalţi competitori de pe piaţă: Flanco şi Domo, însă în 2004 s-a produs declicul: vânzările Altex au explodat mărind astfel ecartul faţă de următorii clasaţi în topul vânzărilor de electronice şi electrocasnice. În ce a constat viziunea lui Ostahie? A pariat pe magazine cu suprafeţe mari – electrocomplexurile Media Galaxy. Extinderea sa agresivă s-a făcut prin credit bancar, iar eşecul strategiei ar fi fost sinonim cu sfârşitul Altex. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în 2005 compania ajunsese la o cifră de afaceri de 275 de milioane de euro şi la un profit net de 7,4 milioane.
Odată cu criza, strategia extinderii a fost frânată: Ostahie a redus numărul magazinelor, dar a mizat în continuare pe formatul spaţiilor mari, inspirat de modelul aplicat de marii comercianţi din Europa de Vest, şi a redus pe cât posibil cheltuielile, a redus din numărul de angajaţi şi a restructurat portofoliul de produse, eliminându-le pe cele neprofitabile. Altex şi-a păstrat locul de lider el pieţei de electro-IT, iar grupul pe care Ostahie l-a creat acum mai bine de două decenii va ajunge la afaceri de 300 de milioane de euro, prag atins ultima dată în 2008, potrivit unui interviu anterior acordat ZF.
-
Continental Anvelope investeşte 10,5 milioane de euro într-o tehnologie de tratare a mirosului
Investiţia are o valoare totală de 10,5 milioane de euro şi se concentrează pe reducerea percepţiei mirosului specific producţiei de anvelope în perimetrul adiacent fabricii.
În cei 15 ani de prezenţă pe piaţa locală, Continental a investit circa 370 de milioane de euro în fabrica de la Timişoara.
În cadrul fabricii lucrează 2.300 de angajaţi, iar activitatea acesteia se concentrează pe producţia unei game de anvelope cu dimensiuni între 13 şi 20 de ţoli, în linie cu cerinţele pieţei, potrivit reprezentanţilor companiei.
-
Care sunt serviciile gratuite de care putem beneficia la dentist
Atât pacienţii asiguraţi cât şi cei neasiguraţi pot beneficia, începând cu 1 aprilie, de o serie de servicii gratuite, incluse în pachetele medicale pentru 2015. Persoanele care nu sunt asigurate pot beneficia de o serie de servicii de medicină dentară de urgenţă: pansament calamnt şi drenaj endodontic; tratamentul paradontitelor apicale cu anestezie; tratamentul afecţiunilor paradontiului cu anestezie, chiuretaj alveolar şi tratamentul henoragiei (în situaţia în care se efectuează în aceeaşi şedinţă în care a fost extras dintele respectiv, nu este decontat de casa de asigurări de sănătate); decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); reparaţie aparat ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială).
Conform prevederilor legale, serviciile din pachetul minimal pot fi făcute de orice medic dentist, cu excepţia celui care presupune reparaţia aparatului ortodontic, iar dentiştii se ocupă numai de pansamentul calmant/drenajul endodontic.
Cei neasiguraţi trebuie să suporte integral costurile pentru investigaţiile paraclinice recomandate (radiogrfii şi tratament prescris).
Pachetul de bază pentru asiguraţi include: o consultaţie la un interval de 12 luni; tratamentul cariei; tratamentul afecţiunilor pulpare cu anestezie; pansament calmant/drenaj endodontic; tratamentul gangrenei pulpare; tratamentul paradontitelor apicale, prin incizie, cu anestezie; tratamentul afecţiunilor parodontiului cu anestezie; extracţia dinţilor temporari cu anestezie; extracţia dinţilor permanenţi cu anestezie; chiuretaj alveolar şi tratamentul hemoragiei; decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; proteza acrilică mobilizabilă pe arcadă (se acordă o dată la cinci ani); reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); element acrilic; element metalo-acrilic; reconstituire coroana radiculara; decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers prin inel/gutiere, bărbiţă şi capelină (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodonţie şi ortopedie dento-facială); tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; şlefuirea în scop ortodontic/dinte; reparaţia aparatului ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială); mentinatoare de spaţiu mobile; sigilare/dinte (o procedură decontată la doi ani). Serviciile de medicină dentară pentru persoanele asigurate pot fi făcute de oricare medic dentist, mai putin decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; reparaţie aparat ortodontic.
O serie de servicii din listă sunt decontate 100% pentru copii şi beneficiarii legilor speciale şi doar 60% pentru persoanele de peste 18 ani.
-
Pensiile private facultative devin o ţintă pe termen lung
Creşterea salarială de mici dimensiuni şi stagnarea bugetelor alocate pentru beneficiile extrasalariale pot fi explicate de contextul economic fragil din ultimii ani“, explică Marius Popescu, directorul general al NN Asigurări de Viaţă, referindu-se la modul în care angajatorii din România distribuie beneficiile propriilor angajaţi. Dacă salariile din mediul privat au crescut anul trecut cu 4,1%, toate tipurile de beneficii extrasalariale au scăzut, arată studiul PayWell realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România la finalul anului trecut.
Astfel, venitul fix, reprezentat de salariul de bază şi de bonusurile fixe, reprezenta 92% din totalul pachetului total de remunerare (în comparaţie cu 69% în 2008), în timp ce bonusurile de performanţă au scăzut la 5% din totalul remuneraţiei, iar beneficiile extrasalariale la 3%. Spre comparaţie, în Germania, ponderea salariului în totalul pachetului salarial este de doar 75%.
„Pentru industria pe care o reprezint, este mai impor-tantă dublarea numărului de companii care oferă angajaţilor pensii facultative în perioada 2010 – 2014 şi faptul că, dintr-o paletă largă de beneficii – de la tichete de masă şi până la servicii medicale – , pensiile facultative sunt beneficiul ex-trasalarial cel mai puţin accesat de companii pentru a-şi motiva, răsplăti şi loializa angajaţii. Astfel, există un potenţial mare ca pensiile facultative să urce în clasamentul beneficiilor oferite de către angajatori angajaţilor lor“, argumentează Popescu referindu-se la potenţialul de creştere al pieţei, pe seama creşterii numărului de participanţi înscrişi la fondurile de pensii facultative (Pilon III). În 2011, contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite de angajator pentru 40% dintre noii partici-panţi, în 2012 procentul a crescut la 41%, iar în 2014 ponderea a fost de 49%.
În acelaşi timp, în 2014 au fost înregistrate 10% contracte cu contribuţie mixtă a angajatorului şi angajatului, procent relativ similar cu cel înregistrat în 2011. Un argu-ment în plus pentru creşterea pieţei este măsura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale implementată la finalul anului trecut, ce ar putea să impulsioneze companiile din România să utilizeze acest tip de beneficii.
Preferinţele angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale sunt în continuare dominate de tichetele de masă, urmate de vacanţe, de servicii de transport (carduri de combustibil şi abonamente la Metrorex/RATB), de pensii private, de cursuri de dezvoltare profesională sau de limbi străine şi de asigurările de sănătate, potrivit unui studiu realizat prin platforma de beneficii personalizate Benefit Systems, după un an de activitate pe piaţa locală. Alegerea unei pensii facultative ca benefi-ciu a fost desemnată de 12,9% dintre respondenţi, fiind aleasă pentru utilitatea ei în planificarea viitorului financiar, pentru salariaţii care au posibilitatea de a opta.
„Între beneficiile oferite de angajatori angajaţilor lor nu ar trebui să existe concurenţă, iar soluţia ar fi un pachet de benefi-cii extrasalariale echilibrat, care să răspundă nevoilor imediate ale acestora, dar care să le ofere şi siguranţă pe termen lung, fiind incluse astfel şi pensiile facultative“, descrie Marius Popescu modul ideal în care ar trebui să funcţioneze schemele de beneficii extrasalariale. 11% dintre respondenţii unui studiu realizat la iniţiativa NN Asigurări de Viaţă consideră angajatorul drept principalul responsabil pentru asigurarea veniturilor proprii după momentul pensionării. „Există încă un decalaj în privinţa gradului de cunoaştere a beneficiilor pensiilor facultative şi a modului în care funcţionează sistemul, atât în rândul angajatorilor, cât şi la nivel individual. Lucrurile se schimbă însă treptat, un rol extrem de important în acest sens avându-l demersurile de informare pe care administratorii fondurilor de pensii facultative le-au intensificat în ultimii ani“, explică Popescu.
-
Un român a rezolvat o problemă pe care au toţi şoferii. A obţinut medalia de aur cu felicitările juriului la Geneva
Românul Corneliu Birtok-Băneasă este laureat internaţional pentru invenţiile care l-au poziţionat în topul celor mai recunoscuţi cercetători în industria auto. Birtok a fost premiat la sfârşitul lunii aprilie, cu medalie de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, pentru ”Good Fill”- un dispozitiv cu ajutorul căruia şoferii îşi pot alimenta autovehiculele cu lichid de parbriz şi care ar putea fi montat în benzinării sau parcări de pe autostradă.
“«Good Fill» este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate alimenta lichid de parbriz pentru orice tip de autovehicule şi care poate fi amplasat în benzinării, service-uri auto sau în parcările de pe autostradă, astfel ca şoferii să poată alimenta cu carburant în paralel. Juriul a apreciat că unul dintre principalele beneficii ale invenţiei este eliminarea clasicelor bidoane din plastic în care era stocat agentul de curăţare şi pe care nu toţi şoferii le reciclează. De asemenea, alimentarea este precisă şi se elimină astfel inconvenientul că mulţi dintre şoferi reuşesc să toarne un sfert din lichid pe lângă recipientul autovehicului”, a declarat Corneliu Birtok Băneasă.
Birtok-Băneasă este recunoscut la nivel mondial şi pentru crearea şi omologarea prototipului filtrului de aer supraaspirant inversat, care are performanţa de a reduce consumul de carburant cu până la 15%.
Născut la Deva, inventatorul Corneliu Birtok-Băneasa şi-a descoperit atracţia pentru automobile şi mecanica auto din copilărie, cu ocazia participării la cursuri de aeromodele şi la curse de karting. A găsit mereu o plăcere în repararea şi îmbunătăţirea bicicletelor prietenilor săi, iar mai târziu a maşinii tatălui, fiind condus tot timpul de dorinţa de perfecţionare şi dobândind prin muncă asiduă o înţelegere tot mai mare a sistemelor de motorizare.
Pe parcursul carierei sale, inventatorul a avut parte de momente care l-au stimulat să continue cercetarea şi testarea produselor dezvoltate, convins fiind de impactul benefic al proiectelor sale. Un prim astfel de moment a fost crearea primului filtru supra-aspirant, în anul 2000. Al doilea moment semnificativ a fost participarea la primul salon de inventică pentru tineret, în anul 2007. Corneliu Birtok-Băneasă spune că participarea la diverse simpozioane ştiinţifice şi saloane de inventică naţionale şi internaţionale i-a adus recunoaştere şi l-a încurajat să performeze şi să aducă noi contribuţii lumii auto.
Punctul culminant în cariera excepţională a inginerului român a fost obţinerea premiului pentru cel mai bun inventator al salonului de la Moscova, în anul 2010. Invenţia sa, filtrul de aer supra-aspirant, vine ca un răspuns la nevoile societăţii contemporane şi tratează o problemă tehnică şi economică. Pe lângă reducerea costurilor directe de combustibil, filtrele de aer supra-aspirante sunt prietenoase cu mediul înconjurător. La fiecare 100 km parcurşi, datorită reducerii consumului, aerul este mai curat cu 2-5 kg de emisii de dioxid de carbon şi alte gaze nocive, un lucru vital, care adaugă valoare socială invenţiei tehnice a inginerului hunedorean.
Corneliu Birtok-Băneasă se bucură de recunoaştere internaţională prin participarea la saloanele de inventică din întreaga lume, printre care Inventika, Proinvent, Bruxelles, Geneva, Moscova, Zagreb şi Kuweit, în cadrul cărora a obţinut numeroase premii şi medalii: 14 medalii de aur, trei de argint şi două medalii de bronz. Corneliu Birtok-Băneasă, care se ghidează după motto-ul “Fiţi încăpăţânaţi şi urmaţi-vă visul!”, susţine că locul unde a cunoscut un nivel înalt de excelenţă este Salonul de la Geneva, “un salon cu tradiţie”. De asemenea, el este un mare susţinător al românilor, despre care declară că „au descoperit o stare de excelenţă continuă, de-a lungul timpului, în domenii precum sport, informatică, matematică şi multe altele”.