În timp ce se pregăteşte de un război comercial cu SUA, Berlinul face prima sa mutare într-un posibil război economic cu Turcia.
Luni de zile tensiunile diplomatice dintre Germania şi Turcia, aliaţi în NATO, s-au acumulat, iar în ultimele zile situaţia s-a agravat rapid. Acum, se pare că politicienii de top din Germania, aflaţi sub imperiul febrei electorale, dau semne că şi-au pierdut răbdarea cu derivele Ankarei şi au dezlănţuit un adevărat atac al avertismentelor, inclusiv economice.
Pentru a înţelege mai bine cât de puţin a rămas până la izbucnirea unui potenţial conflict între cele două, trebuie să notăm anumite aspecte care caracterizează viziunea pe care fiecare dintre cele două tabere o are una despre cealaltă, se arată într-o analiză Stratfor. Aceste argumente sunt bazate pe declaraţiile oficiale făcute de liderii celor două state, care trădează, de cele mai multe ori, dorinţele lor proprii decât realitatea din teren, obiectivă.
Cum se vede de la Phenian
Coreea de Nord a considerat, pentru mult timp, Statele Unite, şi nu Coreea de Sud, ca fiind principalul său adversar. Phenianul vede în prezenţa pe termen lung a forţelor militare americane pe teritoriul Coreei de Sud drept o piedică directă şi intenţionată în calea planului de unificare a peninsulei, conform propriilor condiţii. Iar când Coreea de Nord denunţă exerciţiile comune între SUA şi Coreea de Sud ale forţelor armate drept practică pentru acţiunea militară împotriva sa, crede cu adevărat în ameninţarea invocată. Coreea de Nord a încercat să demonteze acţiunile miltare ale SUA din regiune timp de zeci de ani prin intermediul unei combinaţii între tactici politice şi capacităţi militare însemnate care ar putea crea pierderi în masă pentru forţele americane de pe teritoriul Coreei de Sud şi pentru civilii din Seul.
Încă din ultimii ani de conducere ai lui Kim Jong Il, Corea de Nord şi-a reaşezat centrul de comandă politică. Guvernul a început să se îndoiască cu privire la principalele sale arme convenţionale, chiar şi în contextul suplimentării arsenalului cu arme chimice sau biologice, care ar descuraja acţiunea SUA sau chiar opri Washingtonul din încercarea de a riposta.
Un acord de pace sau un pact de neagresiune nu mai este suficient pentru a garanta supravieţuirea sistemului nord-coreean, teorie invocată din ce în ce mai accentuat, mai ales când SUA au invadat Irakul, în ciuda riscurilor existente.
Bijuteria istorică a Croaţiei, Dubrovnik, cea mai proeminentă staţiune croată, parţial distrusă în asediul din timpul războiului croato-sârb din 1991-1995, a devenit un motor al economiei naţionale şi datorită serialului HBO, care a adus un val de turişti.
Între 2012 şi 2015, peste 240.000 de turişti au vizitat cantonul Dubrovnik-Neretva, toţi fani ai serialului HBO. Turiştii au cheltuit 125,9 milioane de euro numai în Dubrovnik, potrivit unui studiu publicat luni în Jurnalul Internaţional de Cercetări în Turism.
Oraşul croat a servit ca locaţie de film pentru „King’s Landing”, capitala împărăţiei fictive a lui Westeros.
Potrivit datelor statistice, turismul reprezintă 18% din PIB-ul anual al Croaţiei, cel mai mare procent pe acest segment la scară europeană.
Bijuteria istorică a Croaţiei, Dubrovnik, cea mai proeminentă staţiune croată, parţial distrusă în asediul din timpul războiului croato-sârb din 1991-1995, a devenit un motor al economiei naţionale şi datorită serialului HBO, care a adus un val de turişti.
Între 2012 şi 2015, peste 240.000 de turişti au vizitat cantonul Dubrovnik-Neretva, toţi fani ai serialului HBO. Turiştii au cheltuit 125,9 milioane de euro numai în Dubrovnik, potrivit unui studiu publicat luni în Jurnalul Internaţional de Cercetări în Turism.
Oraşul croat a servit ca locaţie de film pentru „King’s Landing”, capitala împărăţiei fictive a lui Westeros.
Potrivit datelor statistice, turismul reprezintă 18% din PIB-ul anual al Croaţiei, cel mai mare procent pe acest segment la scară europeană.
Poveştile fostului ofiţer Ian Fleming, James Bond, au fascinat lumea întreagă şi au stat la baza unei francize cinematografice de succes.
Cele 23 de filme “James Bond” realizate până în prezent au generat încasări de 1,9 miliarde de dolari în SUA şi Canada, această serie fiind pe locul al treilea în clasamentul celor mai de succes francize cinematografice, potrivit Box Office Mojo. Iar al 24-lea film din serie, “Spectre” ar putea depăşi Skyfall (2012) din punct de vedere al încasărilor.
Poveştile lui Ian Fleming au avut la bază personaje şi fapte inspirate din viaţa reală. Iar un personaj proeminent pentru opera lui Fleming este Sir William Samuel Stephenson, maestru spion.
Stephenson a fost pilot pe avioanele de luptă din timpul Primului Război Mondial apoi s-a stabilit în Marea Britanie la sfârşitul războiului. Acolo s-a căsătorit cu americancă bogată, moştenitoarea unei averi impresionante, şi Stephenson s-a folosit de conexiunile ei pentru a se reinventa ca un maestru spion în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, devenind un apropiat al lui Wiston Churchill şi Franklin Roosevelt şi a avut un rol important în crearea CIA.
De asemenea, el a fondat Camp X, o bază de antrenamente unde Fleming şi alţi soldaţi s-au antrenat în timpul războiului.
William Stephenson s-a născut pe 23 ianuarie 1897 în Point Douglas, Winnipeg, Canada. A părăsit şcoala la o vârstă fragedă şi s-a înrolat în armată la 16 ani.
“Stephenson a fost un guru al tehnologiei şi a avut mare succes în afaceri. El a patentat o modalitate de a trimite fotografii prin telegraful fără fir. De asemenea, el a fost prezent în industria siderurgică, automotive, şi a fost printre primii directori de relaţii publice al BBC”, a spus Don Finkbeiner, patronul unei firme de turism din Winnipeg, Canada.
Stephenson este creditat şi cu faptul că a furnizat informaţii esenţiale pentru sabotarea centralei hidroelectrice Vemork din Norvegia. Misiunea aliaţilor a împiedicat ca oamenii de ştiinţă nazişti să pună mâna pe apa grea necesară producerii bombelor cu hidrogen. . Această operaţiune este recunoscută ca fiind cel mai de succes sabotaj din timpul războiului.
Stephenson s-a alăturat batalionului de infanterie uşoară 101 în 1914. Numărul său de regiment a fost, cum altfel, 700758. Nu există dovezi clare că Fleming ar fi făcut legătura dintre numărul de regiment al lui Stephenson cu numărul agentului James Bond, însă similaritatea este intrigantă.
În plus, povestea din cartea lui Fleming, Goldfinger, în care un individ pus pe fapte rele vrea să jefuiască Fort Knox este similar cu planul lui Stephenson de a fura aur în valoare de 3 miliarde de dolari din rezerva de aur Vichy, din colonia franceză Martinique.
O altă dovadă a faptului că William Stephenson a fost o sursă de inspiraţie pentru James Bond este faptul că Ian Fleming a scris o prefaţă la cartea 3603 a lui H Montgomery Hyde, care spune povestea lui Stephenson. Fleming spune despre Stephenson că face cel mai tare martini din America şi că “James bond este o versiune extrem de romanţată a unui spion, pe când William Stephenson este adevăratul spion”.
Sursele de inspiraţie pentru James Bond sunt diverse, nu mai puţin de 15 persoane sunt menţionate că ar fi avut un rol important în definirea personajului.
Ian Fleming ar fi putut folosi ca sursă de inspiraţie aventurile unui spion britanic din secolul al XVI-lea, aristocratul John Bond. John Bond a fost cel care a ales deviza familiei sale, după ce a văzut-o într-un palat spaniol: “Non sufficit orbis”. Expresia a fost utilizată pentru prima oară de Fleming în cel de-al 11-lea roman consacrat agentului 007, “În serviciul Majestăţii Sale”, unde este deviza unui strămoş a lui James Bond.
Sir William Stephenson a murit pe 31 ianuarie 1989 la 92 de ani.
Numele agentului 007 este dat de ornitologul american James Bond.
Preşedintele francez a făcut această declaraţie la o conferinţă de presă, pe malul lacului Leman.
“Există multiple chestiuni asupra cărora colaborăm, lupta împotriva terorismului, criza din Siria şi Libia şi multe alte subiecte de interes comun”, a precizat preşedintele francez.
După câte îmi amintesc, niciodată nu a existat o reacţie atât de violentă din partea organizaţiilor celor mai puternice companii din România şi a celor mai puternici antreprenori români la adresa unor intenţii economice ale Guvernului.
În nici 24 de ore de la anunţarea intenţiei de introducere a – impozitului pe cifra de afaceri care să înlocuiască impozitul pe profit, a taxei de solidaritate pe venit – un impozit progresiv mascat, pentru cei care câştigă mai mult de 10 salarii minime pe economie, creşterea accelerată a salariului minim pe economie – de la 1.450 de lei brut la 2.000 de lei şi la 2.300 de lei pentru absolvenţii cu studii superioare în 2018 plus creşterile din următorii ani, impozitarea suplimentară a resurselor naturale – petrol, gaze etc. sau impozitul suplimentar pe produsele care afectează sănătatea – zahărul sau băuturile carbogazoase, spre exemplu – toate marile organizaţii au fost la aceeaşi masă: Coaliţia pentru Dezvoltarea României, AMCHAM – investitorii americani, Camera de Comerţ Germană – investitorii germani, Camera de Comerţ Franceză – investitorii francezi, RBL şi AOAR – investitorii români.
Toate măsurile de mai sus vor arunca în aer bugetele companiilor, în special ale multinaţionalelor, dar nu numai.
Multinaţionalele deţin 49% din cifra de afaceri din România (1.178 mld. lei, adică 260 mld. euro în 2015, pe 2016 încă nu au apărut datele) şi angajează peste 1,2 milioane de oameni în 37.000 de companii.
Companiile româneşti deţin 47% din cifra de afaceri totală, cu peste 2 milioane de angajaţi în 433.000 de companii.
După câte îmi amintesc, niciodată nu a existat o reacţie atât de violentă din partea organizaţiilor celor mai puternice companii din România şi a celor mai puternici antreprenori români la adresa unor intenţii economice ale Guvernului.
În nici 24 de ore de la anunţarea intenţiei de introducere a – impozitului pe cifra de afaceri care să înlocuiască impozitul pe profit, a taxei de solidaritate pe venit – un impozit progresiv mascat, pentru cei care câştigă mai mult de 10 salarii minime pe economie, creşterea accelerată a salariului minim pe economie – de la 1.450 de lei brut la 2.000 de lei şi la 2.300 de lei pentru absolvenţii cu studii superioare în 2018 plus creşterile din următorii ani, impozitarea suplimentară a resurselor naturale – petrol, gaze etc. sau impozitul suplimentar pe produsele care afectează sănătatea – zahărul sau băuturile carbogazoase, spre exemplu – toate marile organizaţii au fost la aceeaşi masă: Coaliţia pentru Dezvoltarea României, AMCHAM – investitorii americani, Camera de Comerţ Germană – investitorii germani, Camera de Comerţ Franceză – investitorii francezi, RBL şi AOAR – investitorii români.
Toate măsurile de mai sus vor arunca în aer bugetele companiilor, în special ale multinaţionalelor, dar nu numai.
Multinaţionalele deţin 49% din cifra de afaceri din România (1.178 mld. lei, adică 260 mld. euro în 2015, pe 2016 încă nu au apărut datele) şi angajează peste 1,2 milioane de oameni în 37.000 de companii.
Companiile româneşti deţin 47% din cifra de afaceri totală, cu peste 2 milioane de angajaţi în 433.000 de companii.
Persanii, spre exemplu, au profitat de faptul că egiptenii considerau pisicile animale sfânte şi le-au folosit drept scut; în timpul primului Război Mondial, ele erau ţinute în tranşee pentru a avertiza în cazul unui atac cu subtanţe letale; în cel de-al doilea Război Mondial, pisicile erau luate pe submarine pentru a detecta calitatea aerului.
În cadrul unui discurs ţinut la Universitatea din Roma, el a subliniat pericolul ce poate apărea ca urmare a dispariţiei conversaţiei.
“Atunci când suntem la masă, atunci când vorbim cu alţii prin intermediul telefonului, acele momente marchează începutul războiului – pentru că nu există dialog”, a spus liderul bisericii catolice.
Papa Francisc i-a mai criticat pe cei tineri şi pentru lipsa manierelor, subliniind faptul că a devenit oarecum uzual ca oamenii să îi insulte pe cei pe care nu îi cunosc. “Trebuie să vorbim mai puţin şi să ascultăm mai mult”, a mai spus Francis. “Dialogul care apropie sufletele este un medicament împotriva violenţei.”
Luna trecută, Papa Francisc a denunţat toate violenţele de inspiraţie religioasă în timpul vizitei sale de duminică la principala sinagogă din Roma, arătându-se solidar faţă de cea mai veche comunitate evreiască din diaspora, în semn de preietenie interreligioasă, într-o perioadă marcată de atacuri islamiste.
Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, Papa Francisc a mers chiar mai departe, declarând: „Crizele provoacă frică, alarmează. În opinia mea, cel mai bun exemplu de populism european este Germania anului 1933. Un popor care a fost imersat în criză şi îşi căuta identitatea, până ce a apărut acest lider carismatic, care a promis să-i redea identitatea. Dar le-a dat o identitate distorsionată şi cu toţii ştim ce s-a întâmplat. Hitler nu a furat puterea. A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”, a punctat Papa Francis, în interviul citat de RT.com.