BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Beţe băgate prin gard. Perlele politice ale săptămânii

    “Mai plâng de emoţie, plâng la filme, culmea, din ce în ce mai des. Încep să mă gândesc că oamenii cu cât înaintează în vârstă devin mai sensibili, probabil că asta e” – Elena Udrea, vicepreşedinte PDL

    “M-am uitat pe clasamente ale prim-miniştrilor României din ultimii 150 de ani. Boc nu era pe primul loc în topul celor mai mincinoşi premieri, dar era pe primul loc în topul celor mai caraghioşi premieri ai României” – premierul Victor Ponta

    “Probabil e şi el intrigat că preşedintele nu-i răspunde la multe din… unele dintre ele chiar obrăznicii ale lui Ponta. Preşedintele nu i-a răspuns şi probabil (Ponta) e tot mai intrigat şi tot mai încearcă şi bage băţul prin gard!” – Sebastian Lăzăroiu, fost ministru al muncii

    “Noi, românii, nu putem fi reprezentaţi în acest mod mârlănesc, nu ştiu ce cuvânt să găsesc, îmi pare foarte rău, dar asta e atitudinea” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre atitudinea preşedintelui Băsescu faţă de ministrul Andrei Marga la summitul NATO de la Chicago

    “Constat, fără surprindere, o tulburare majoră a psihicului doamnei Mariana Câmpeanu (…) Pradă unor pusee de delir acut, doamna Câmpeanu susţine că aş fi depozitat, în subsolul unei crame din Ploieşti, mii de biciclete pe care ar urma să le distribui ca mită electorală” – Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor

  • Ponta vrea program de lucru 9.00-17.00 pentru angajaţii instituţiilor publice

    “Este o recomandare a primului-ministru, în vederea alinierii la normele UE. La nivelul Guvernului, angajaţii vor lucra în intervalul orar 9.00-17.00, dar fiecare instituţie, în funcţie de specificul activităţii, poate opta totuşi pentru propriul program optim de funcţionare, precum între orele 8.00-16.00. Recomandarea premierului este însă pentru un program de lucru aliniat normelor UE”, a spus oficialul guvernamental. Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că programul de lucru cu publicul nu va fi modificat, urmând să fie menţinut în intervalul 8.00-16.00.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Au fost odată o Kovesi şi un Morar

    Ponta a avut grijă să adauge însă că actualul ministru al justiţiei, Titus Corlăţean, are mână liberă în a face nominalizările pentru posturile ocupate de Daniel Morar şi Codruţa Kovesi, ale căror mandate expiră în toamnă.

    Tot pe tărâmul justiţiei, Victor Ponta a intrat într-un conflict bizar cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a reproşat că prietenia cu Traian Băsescu l-a făcut să aprecieze că, potrivit Constituţiei, România ar trebui să fie reprezentată la Consiliul European din 23 mai de preşedintele ţării şi nu de prim-ministru.

  • Cum să guvernezi ţara cu claxonul uitat deschis

    Febra adusă de câştigarea puterii înainte de alegeri şi de intrarea în campania electorală pentru locale i-a cuprins, într-adevăr, pe fruntaşii USL şi pe miniştri, care au început să anunţe idei de schimbare a legislaţiei mai repede decât a reuşit ulterior conducerea USL să se delimiteze de ele.

    Primul a fost Eugen Nicolăescu, şeful Comisiei de sănătate din PNL, Eugen Nicolăescu, care a anunţat că PNL vrea să desfiinţeze complet CASS şi s-o înlocuiască printr-o taxă de solidaritate şi prin asigurări private, deşi propunerea nici măcar nu figurează în programul USL şi n-a ajuns niciodată la Finanţe, iar ulterior a fost dezavuată de premierul Ponta. Vasile Cepoi, ministrul sănătăţii, a anunţat că ar urma, dimpotrivă, o creştere a CASS de la 10,7% la 13%, dar şi o introducere a taxei pe fast-food şi pe berea cu alcool, măsură despre care Victor Ponta a spus iniţial că n-are nicio informaţie.

    Ministra Mariana Câmpeanu de la Muncă declară şi ea că studiază ideea de majorare a pensiilor mici şi a indemnizaţiei de creştere a copilului, iar ministrul economiei, Daniel Chiţoiu, a spus că se pregăteşte suprataxarea veniturilor excepţionale ale companiilor petroliere, idee tradusă apoi de Victor Ponta ca fiind o încercare de a determina companiile să mai ieftinească benzina.

  • Oltence, vampiri şi capete în nori. Perlele politice ale săptămânii

    “USL acţionează cu disperarea unui vampir care nu a mai vânat de mult timp, iar acum, înainte de ivirea zorilor, se aruncă la gâtul victimei. Din păcate, victima este chiar ţara aceasta!” – Elena Udrea, vicepreşedintele PDL

    “Cei foarte frustraţi că nu mai sunt în ministerele pe care le-au condus până acum îi atacă pe miniştrii în funcţie. Ce ar însemna acuma să le spun şi eu miniştrilor toată ziua să-l atace pe dl. Băsescu?” – Victor Ponta, liderul PSD

    (Guvernul Ponta) “este cu capul în nori, pentru că nu este capabil să genereze stabilitate economică şi creştere economică, şi este cu picioarele în mocirla incompetenţei, pentru că are trei miniştri remaniaţi într-o săptămână” – fostul premier Emil Boc

    “Le-ar plăcea acestor drăguţi politicieni să refacem Regiunea Autonomă Maghiară? Nu vrem să facem aşa ceva. Dacă asta e direcţia, hai să ne luăm banii înapoi pe care i-am plătit ca impozite” – fruntaşul UDMR Marko Bela, ca reacţie la decizia USL de a lua înapoi banii daţi de fostul guvern pentru primăriile PDL şi UDMR

  • Ponta: I-am spus lui Isărescu că Guvernul e pregătit să ia măsuri la orice problemă apare în Europa

    “Există şi s-a fomat în BNR, nu de acum, ci de ceva timp, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară condus de guvernator. În acest comitet va avea un rol important şi face parte ministrul de Finanţe, Florin Georgescu. L-am anunţat pe guvernator că, din punct de vedere al Guvernului, suntem pregătiţi să luăm toate măsurile necesare pentru orice fel de problemă care poate apărea pe plan european”, a spus Ponta, răspunzând astfel unei întrebări referitoare la noul maxim istoric atins de euro în cursul zilei de luni.

    Ponta a spus că nu doar în România este influenţat cursul de schimb, ci şi în Polonia, ţară cu care România trebuie comparată şi care a înregistrat o modificare mai semnificativă a cursului, deşi are date economice foarte bune. “Am încredere totală în modul în care această problemă e gestionată de BNR. Acţiunile Guvernului vor fi coordonate, vor fi în aceeaşi direcţie cu cele ale BNR”, a precizat Victor Ponta. El a adăugat că a primit detalii în privinţa cursului de la Mugur Isărescu, dar că, în ceea ce priveşte acest subiect, pe care l-a catalogat drept “important şi delicat”, evită să facă alte declaraţii decât comunicările Comitetului de Stabilitate Financiară.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Ce planuri de relansare a economiei are Victor Ponta (VIDEO)

    La emisiunea “Dupa 20 de ani” de la Pro TV, de duminica, Victor Ponta a afirmat ca la 1 iunie va avea loc la Bucuresti o intalnire a prim-ministrilor din mai multe tari europene care au nevoie de mecanisme financiare de sprijin de la UE.

    “Terminam cu povestea fondului de rezerva al Guvernului”, a afirmat Ponta, care a spus ca acesti bani nu pot fi folositi “o data la doua luni, ca sa-ti finantezi primarii”. “Taiem contractele dubioase”, a mai afirmat Victor Ponta, explicand ca orice economie bugetara va merge in cofinantarea proiectelor europene.

    Cat priveste proiectul Rosia Montana, Victor Ponta a lansat o acuzatie la adresa presedintelui Traian Basescu pentru ca face “lobby pentru o companie privata”. Garantii de siguranta pentru mediu, renegocierea participatiei statului roman si, de asemenea, siguranta ca acest proiect nu se face “pentru un presedinte sau prim-ministru, ci pentru statul roman” – acestea sunt, in opinia premierului Ponta, cerintele pentru ca proiectul Rosia Montana sa demareze.

    Vezi aici integral emisiunea:


    Mai mult pe stirileprotv.ro.

  • De la gloanţe la bombiţe. La guvern nou, strategii noi de război

    Noua opoziţie şi susţinătorii ei n-au rămas însă datori la capitolul prost-gust. Sebastian Lăzăroiu a sugerat pe Facebook că Andrei Marga a fost turnător – fitil al unei bombe anume gândite să explodeze abia după învestirea guvernului. Au urmat sugestiile din presă despre o catastrofă diplomatică din cauza respingerii planurilor UDMR pentru UMF Tg. Mureş, despre prezumată intenţie a USL de a rupe acordul cu FMI sau despre un pact de neagresiune secret în care preşedintele Băsescu scapă de suspendare în schimbul includerii în guvernul USL a lui Ioan Rus, peste capul baronilor regăţeni ai PSD.

    Una peste alta, aşadar, dacă PDL a început prin a afirma că “nu se teme de gloanţe” (cum zicea Ioan Oltean, făcând aluzie la spusa lui Victor Ponta că pe liderii pedelişti “nici dacă-i împuşti nu e suficient”), iată-l acum ripostând el însuşi cu bombiţe contra USL – sau cum spunea un comentator pe un blog al dreptei, “cu o mobilizare serioasă la vot, cu tactici murdare sau nu, duşmanul trebuie oprit pe toată linia frontului” (duşmanul = USL). Partea proastă e că din concursul de zvonuri şi bombiţe nu câştigă nimeni: nici opoziţia, nici puterea şi cu atât mai puţin ţara, cu priorităţile ei atât de puţin spectaculoase pe lângă distracţiile grosolane din politică.

  • Ponta este dispus să accepte consilieri olandezi la Poliţia de Frontieră şi Vamă, pentru Schengen

    “Pentru Schengen, din punctul de vedere al Guvernului României, există deschidere totală de a avea experţi, consilieri olandezi sau europeni de orice tip, atât la Poliţia de Frontieră, cât şi la serviciile vamale, pentru a dovedi că suntem deschişi, că nu avem nimic de ascuns şi că nu suntem criticabili, aşa cum erau vechile autorităţi.

    Mai departe, sigur că, din păcate, sunt lucruri care nu depind de România, referitoare la politica internă din Olanda şi la faptul că este această campanie electorală. Sunt absolut hotărât însă, tocmai pentru a influenţa pozitiv decizia autorităţilor olandeze, ca Guvernul actual să ia toate măsurile necesare referitoare la raportul pe MCV din luna iulie”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Borcanul cu miere de la buget

    Că FMI ar fi urmat să aprobe oricum majorarea salariilor pentru bugetari astfel încât să fie readuse la nivelul din 2010 părea destul de limpede pentru analiştii financiari care, înainte de moţiunea de cenzură, prevedeau că guvernul Ungureanu va anunţa după încheierea misiunii FMI-CE-BM nişte măsuri de relaxare fiscală. Părea că e în cărţi chiar şi o reducere a CAS, dacă guvernul ar fi dovedit că poate compensa cu o colectare mai bună de venituri la buget ori cu tăieri suplimentare de cheltuieli.

    Motivaţia era în regulă: stimularea cererii interne – pârghia de bază pe care se poate miza într-o perioadă de recesiune în zona euro – şi reducerea poverii fiscale pentru companii. Cât despre condiţia de a nu depăşi limita de deficit bugetar de 3% din PIB, valabilă la nivel european, trebuie amintit că ţinta de 1,9-2,1% din PIB asumată de cabinetul Boc fusese oricum calificată de FMI drept “ambiţioasă” (adică greu realizabilă) în rapoartele din martie şi aprilie, iar analiştii băncilor luaseră deja în calcul o uşoară depăşire a ei către 2,5% din PIB (UniCredit) sau chiar 3,4% (BCR), previzibilă în context electoral.

    Noul cabinet Ponta a preluat din mers misiunea “reîntregirii” salariilor, completată de restituirea CASS percepute din eroare pentru pensiile mai mari de 740 de lei – o altă măsură avută în vedere de fostul guvern. După estimarea fostului ministru de finanţe Bogdan Drăgoi, toate acestea ar fi însemnat un efort bugetar de 1,5-2 mld. lei (salariile) plus 650 mil. lei (pensiile, numai pentru CASS plătită în acest an), în timp ce despre reducerea CAS, cu un cost estimat la 2,3 mld. lei, n-a mai vorbit nimeni, mai ales după ce guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că nu e fezabilă, inclusiv pentru că ar presupune pregătiri ce ar duce la depăşirea limitei legale de 6 luni înainte de alegeri în care nu se pot schimba politicile fiscale. Dacă adăugăm efectul întoarcerii la stat prin impozite a unei părţi din salariile şi pensiile “reîntregite” şi continuarea disciplinei fiscale (un angajat nou la fiecare 7 ieşiţi din sistemul bugetar, programul de creştere a eficienţei ANAF cu asistenţa Băncii Mondiale, reforma companiilor de stat şi reconsiderarea programului de investiţii ale MDRT), momentul ar putea fi depăşit relativ onorabil.

    Problema e însă contextul creat de ambiţiile particulare ale partidelor care compun sau susţin guvernul. PC a cerut reducerea TVA la 9% pentru produsele de panificaţie din septembrie, UNPR a cerut instituirea taxei de solidaritate pe averile foarte mari în actuala sesiune legislativă şi “măsuri privind creşterea salariilor, a pensiilor şi ridicarea nivelului de trai”, iar USL a enunţat deja ca obiectiv de guvernare “reanalizarea acordului tripartit privind evoluţia salariului minim brut pentru 2012- 2016”. Premierul Victor Ponta a promis că TVA redusă pentru produsele agricole se va regăsi “cel târziu” în proiectul bugetului pe 2013, ba a mai şi adăugat ironic că e normal ca Ministerul Finanţelor (adică ministrul Florin Georgescu, considerat unanim de către analişti o garanţie a prudenţei fiscale pentru noul guvern) să se opună la început, dar ulterior să accepte un calendar de aplicare.

    Aşa se explică de ce agenţia Fitch a afirmat că ratingul României ar fi afectat de “o deviere semnificativă de la programul de consolidare fiscală, prin politici populiste promovate înainte sau după alegeri”, unde anticipaţiile pentru perioada post-electorală contează chiar mai mult decât ceea ce se va întâmpla până atunci. Iar dacă la aceasta se adaugă presiunile intense ale PC pentru alegeri prezidenţiale anticipate, după ce şi aşa s-au schimbat două guverne în trei luni, nu miră pe nimeni nici deprecierea violentă a leului, de săptămâna trecută, nici accentuarea temerilor de inflaţie, fenomene care au oprit deja BNR din seria reducerilor de dobândă.

    “După tot ce s-a realizat până acum pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice şi ducerea la bun sfârşit al acordurilor cu FMI şi UE, performanţe cu care puţine ţări se pot mândri, instabilitatea politică şi autosuficienţa sunt ultimul lucru de care România are nevoie. Încrederea investitorilor e greu de recâştigat şi încă şi mai greu de menţinut, mai ales când deja criza datoriilor se manifestă cu putere în Europa”, subliniază Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. “România are încă multe de făcut pentru reforma sectorului public şi consolidarea fiscală, iar certurile constante şi retorica ieftină sunt de rău augur pentru viitorul ţării.”