Americanii au devenit mai pesimişti cu privire la perspectivele unei redresări rapide de pe urma pandemiei, în special în statele din sudul şi vestul SUA, unde cazurile de îmbolnăvire au crescut puternic, relevă un nou sondaj, realizat de Peter G Peterson Foundation pentru Financial Times.
Aproape 49% din cei chestionaţi au declarat că cred că pandemia se va acutiza în comunitatea lor în următoarea lună, o creştere dramatică de la 35% luna trecută.
Noua conducere a Unifarm SA, reprezentată de Cornel Ionuţ Ionescu, anunţă că toate contractele încheiate pe timp de pandemie de către companie sunt „acte juridice de o complexitate şi importanţă deosebită” şi, ca atare, le-a încadrat sub „secretul comercial”, refuzând să le dea publicităţii.
Şeful interimar al Unifarm SA a fost solicitat să transmită în baza legii 544/2001 privind accesul informaţii de interes public toate contractele încheiate de instituţia pe care o conduce în perioada 1 martie 2020-30 iunie 2020, pe orice fel de echipamente de protecţie: măşti, combinezoane, ochelari de protecţie, ventilatoare, teste rapide/PCR, şi să transmită publicului cine a încheiat respectivele contracte în numele Unifarm SA, data încheierii contractelor, cantităţile cuprinse în contracte, modalitatea de achiziţie, valoarea totală a fiecărui contract şi firmele de la care s-au contractat cât şi cele care au livrat respectivele echipamente/produse de protecţie împotriva pandemiei COVID-19. Însă actualul şef al Unifarm a refuzat.
Şeful Unifarm: Publicarea aduce atingere secretului comercial
Cornel Ionuţ Ionescu susţine că respectivele contracte încheiate de CN Unifarm SA au un „obiect extins”, ele în continuare „îşi produc efectele”, că o parte „au clauze de confidenţialitate a informaţiilor”, iar unele dintre ele sunt „încă în desfăşurare”.
Mai mult, acesta arată că informaţiile publice solicitate în bata legii „constituie informaţii ce privesc activităţile comerciale ale companiei iar publicarea acestora ar aduce atingere, printre altele, secretului comercial”.
Actualul şef al Unifarm susţine că instituţia sa nu se finanţează din fonduri publice, deşi în urmă cu câteva luni susţinea contrariul
Iar asta nu este totul. CN Unifarm SA arată, prin directorul său interimar, că în activitatea sa operaţională, nu se finanţează din fonduri publice, deşi potrivit legii şi rapoartelor Curţii de conturi este o persoană juridică română, cu capital integral de stat, sub autoritatea Ministerului Sănătăţii care este acţionar al CN Unifarm SA. În plus, Guvernul României, adică statul român, a garantat o linie de credit de 1,15 miliarde lei (peste 250 de mii de euro) pentru CN Unifarm SA la Eximbank SA. Adrian Ionel, acum fost director general al Unifarm, îl contrazicea şi el pe actualul director general interimar al Unifarm, Cornel Ionuţ Ionescu, în 2 comunicate de presă postate chiar pe siteul instituţiei.
Ionel susţinea în martie 2020, în timpul crizei pandemiei de COVID- 19, că din data de 16 martie 2020, ora 15.00, „Unifarm a fost capitalizată masiv de Guvern” iar după 3 zile acesta a anunţat, tot printr-un comunicat de presă, că „Unifarm SA i s-a încredinţat de către statul român, în data de 16.03.2020, un fond pentru a ajuta la asigurarea necesarului pentru situaţia de urgenţă” şi totul nu poate fi „irosit pe avansuri pentru importuri pentru care nu avem control în speranţa că vom recupera aceşti bani”.
Şeful Unifarm: Contractele Unifarm SA fac obiectul mai multor dosare pe rolul DNA şi al altor organe de urmărire penală
Noul şef al CN Unifarm susţine în răspunsul public că este „încurcat” şi de ancheta DNA. „În ceea ce priveşte caracterul nepublic al procedurii de urmărire penală, vă aducem la cunoştinţă faptul că CN Unifarm SA deţine în acest moment o calitate procesuală în cadrul urmăririi penale ce face obiectul mai multor dosare pe rolul DNA, precum şi al altor organe de urmărire penală. Urmărirea penală este, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, o procedură nepublică iar contractele solicitate se află deja la dispoziţia organelor de urmărire penală. Aşadar, în momentul în care în cadrul dosarelor penale la care am făcut referire în cele de mai sus, se va pronunţa o rezoluţie definitivă, vă vom pune la dispoziţie informaţiile aferente (….).
Vă aducem la cunoştinţă imposibilitatea noastră de a vă furniza informaţiile solicitate întrucât acestea nu constitutie informaţii de interes public, subscrisa fiind ţinută atât de secretul comercial, dispoziţiile în materia concurenţei loiale clauzele de confidenţialtate cât şi de reglementările în materia procedurii de urmărire penală”, tramsmite noul şef al CN Unifarm SA, Cornel Ionuţ Ionescu.
Curtea de Conturi: Unifarm are capital integral de stat, Ministerul Sănătăţii are calitatea de acţionar la CN Unifarm SA
Numai că DNA l-a inculpat pe fostul şef al Unifarm, Adrian Ionel, acuzându-l de mai multe fapte de corupţie, şi anchetează Unifarm, tocmai pentru că CN Unifarm SA este, potrivit legii, o persoană juridică română, cu capital integral de stat, având forma juridică de societate pe acţiuni, îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu actul constitutiv iar autoritatea publică tutelară, respectiv Ministerul Sănătăţii, care are calitatea de acţionar la Compania Naţională „Unifarm” SA, are competenţele prevăzute de Legea societăţilor nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi de alte reglementări legale în materie, potrivit raportului Curţii de Conturi.
DNA: Funcţionari ai CN Unifarm SA implicaţi în dosarul de corupţie al fostului şef al Unifarm, Adrian Ionel
În cauza DNA, potrivit anunţului public, pe contractul pe timp de pandemie pe care fostul şef al Unifarm, Adrian Ionel ar fi pretins 760.000 de euro mită, dintr-un total de 1,21 milioane de euro mită, iar acesta ar fi determinat şi „un funcţionar din cadrul CN Unifarm SA să „ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele”. În plus, intermediarul tranzacţiei cu Adrian Ionel ar fi pretins „pentru sine şi pentru funcţionari din CN Unifarm SA”- 18% din valoarea totală a contractului, adică 1,21 milioane de euro.
Cine este noul şef interimar al Unifarm SA, care refuză să dea contractele
Noul şef interimar al CN Unifarm SA, Cornel Ionuţ Ionescu (43 de ani), este liberal, a candidat pe listele PNL la alegerile locale pentru CJ Constanţa în 2016, a vrut să fie şi şef al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa dar a picat cu nota 5,50, iar ulterior a devenit membru al Consiliului de Administraţiei al CN Unifarm, director general intermiar după inculparea lui Adrian Ionel, Cornel Ionuţ Ionescu având mandat în CA al CN Unifarm SA până în octombrie 2021.
Cornel Ionuţ Ionescu, fost manager şi director financiar contabil al Spitalului Clinic CF Constanţa, este implicat, potrivit declaraţiei sale de avere, în societăţile SC Medical System 2004 SRL, SC Expert Company SRL, SC Global Consulting SRL, în trecut fiind director de vânzări şi al SC Intermedical Bucureşti.
CN Unifarm SA, singura companie la care statul român este acţionar şi care refuză să transmită contractele încheiate
Spre deosebire de CN Unifarm SA, compania la care statul român este acţionar şi care refuză să transmită contractele încheiate, de-a lungul timpului SNTGN Transgaz SA, Hidroelectica SA, Electrica Transilvania Nord SA, SNGN Romgaz SA, CNADNR SA/CNAIR SA, Tetarom SA, Compania de Apă Someş SA, Societatea Centrul Agro Transilvania Cluj SA, companii la care tot statul este acţionar, au transmis şi datele şi contractele cu firmele private solicitate, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public (1).
Acum 2 săptămâni, pe 23 iunie 2020, procurorii DNA l-au inculpat şi pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile pe fostul director general al Unifarm SA, Adrian Eugen Ionel. Acesta este acuzat de procurori de mai multe fapte de corupţie şi că a pretins de la intermediar suma de 760.000 de euro pe un singur contract de achiziţie, atribuit fără nicio procedură, pentru echipamente de protecţie pe perioada pandemiei COVID-19. Din cele 3 milioane de măşti chirurgicale şi 250.000 de combinezoane, procurorii susţin că în România a ajuns doar 1 milion de măşti care nu corespundeau specificaţiilor tehnice şi doar 26.000 de combinezoane, estimând că prejudiciul din patrimoniul CN Unifarm SA se ridică la 2,38 milioane de lei. Mai mult, DNA îl acuză pe Adrian Eugen Ionel că a ajuns în 2016 şef al Unifarm cu încălcarea legii. Într-o declaraţie publică, Adrian Eugen Ionel a respins acuzaţiile care i se aduc.
Ministerul Sănătăţii din Brazilia a înregistrat duminică 26.051 de noi cazuri COVID-19. De la debutul pandemiei, în ţară au fost confirmate 1.603.055 de cazuri de coronavirus. Cu 602 noi decese, Brazilia se apropie de 65.000 de vieţi pierdute în lupta cu virusul.
Noile date dau alarma în pragul redeschiderii barurilor, restaurantelor şi saloanelor de înfrumuseţare în cel mai mare oraş din Brazilia, Sao Paulo. Potrivit CNN, Rio de Janeiro a trecut deja în această etapă de relaxare în cursul weekendului trecut.
Economia zonei euro va începe din nou să crească în al treilea trimestru chiar dacă cererea slabă şi numărul de şomeri vor continua să îngreuneze recuperarea, relatează Bloomberg.
Ritmul trimestrial al contracţiei economice a ajuns la 0,2% în luna iunie, activitatea sectorului privat atingând cel mai înalt nivel din ultimele patru luni, potrivit indicelui IHS Markit. În timp ce cererea a continuat să scadă, companiile au câştigat încredere pe măsură ce restricţiile de circulaţie au fost ridicate.
„Îmbunătăţirea moralului din cadrul business-urilor ne spune că PIB-ul regiunii va înregistra rezultate pozitive în al treilea trimestru al anului”, spune Chris Williamson, membru în cadrul IHS Markit.
Autorităţile europene au declarat că este puţin probabil ca economia să îşi menţină actualul ritm de recuperare. Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a avertizat săptămâna această că cea mai mare provocare pentru zona euro se află în continuare pe linia orizontului. Principalul economist al BCE a descris următoarele luni drept „doi paşi înainte şi unul înapoi”.
„În timp ce încrederea în viitor a crescut, nu a reuşit să revină la nivelurile înregistrate la începutul anului, ceea ce reflectă faptul că multe business-uri sunt departe de a reveni la normalitate”, a declarat Williamson.
În iunie, Indicele de Achiziţionare al Managerilor (PMI) pentru producţie şi servicii a crescut până la 48,5. Franţa a fost singura ţară care a reuşit să depăşească pragul de 50, care separă contracţia de expansiune.
Cel mai puternic raliu al monedei unice europene din ultimii peste doi ani pare a avea şanse să continue, o serie de indicatori de pe pieţe reflectând o încredere în creştere în reacţia Europei faţă de pandemie, scrie Bloomberg.
Moneda a marcat cel mai mare avans de două luni în raport cu dolarul american, iar un indicator al puterii sale a avansat pentru al treilea trimestru consecutiv. În acelaşi timp, opţiunile relevă optimism pe mai multe fronturi, semnalând creşteri în raport cu dolarul în următoarele trei luni, şi o diminuare a sentimentului de pesimism în raport cu yenul, o monedă tradiţională de refugiu, la cel mai scăzut nivel din ianuarie.
Ultima tendinţă indică o încredere că guvernele din zona euro vor continua să reacţioneze rapid în sensul protejării publicului în faţa unui al doilea val, sau de o prelungire a primului val al pandemiei în comparaţie cu multe alte regiuni.
Aceasta sugerează o şansă mai bună ca regiunea să performeze mai bine din punctul de vedere al creşterii economice, atrăgând astfel infuzii mai mari de capital, care vor susţine moneda unică europeană.
Iar în condiţiile creşterii pariurilor pe o viitoare implementare de către banca centrală americană a unui control asupra curbei randamentelor, creştere dublată de şanse reduse de reducere a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, diferenţele de dobândi nu reprezintă potenţiale obstacole pentru moneda euro.
Optimismul privitor la euro nu este însă limitat la opţiuni. Piaţa spot trimite la rândul ei semnale de optimism, sugerând că moneda unică europeană are potenţialul de a trece dincolo de maximul atins pe 10 iunie, de 1,1422 în raport cu euro.
Totuşi, aşteptările ca o astfel de mişcare să se înregistreze în viitorul apropiat rămân relativ reduse. Există în continuare riscuri ca pariurile pe euro să nu fie câştigătoare, în cazul în care cererea pentru active refugiu să revină odată cu reînnoirea temerilor privind evoluţia coronavirusului şi a conflictelor comerciale, sau referitoare la alegerile prezidenţiale din Statele Unite din luna noiembrie.
În trecut, aprecierea euro ar fi stârnit îngrijorări serioase pentru autorităţile europene, în condiţiile în care continentul este masiv dependent de exporturi, însă lucrurile stau diferit de această dată, scrie Marcus Ashworth, editorialist Bloomberg.
Prima etapă a redresării economice post-coronavirus se va baza pe consumatorii interni. Robusteţea euro ar trebui văzută ca o apreciere a relative solidităţi a Europei raportat la SUA şi alte părţi ale lumii, potrivit lui Ashworth.
Dacia a înregistrat luna trecută pentru prima dată în 2020 o creştere a înmatriculărilor de autovehicule noi pe piaţa franceză. Avansul vine în contextul în care în intervalul ianuarie-mai marca autohtonă a punctat numai scăderi de două cifre.
În iunie înmatriculările de autoturisme şi comerciale Dacia au crescut cu 9% pe o piaţă franceză care a urcat cu 2,4%, motiv pentru care cota de piaţă a mărcii autohtone a ajuns la 5,5% în iunie faţă de 4,6% în primul semestru.
Începând cu luna martie, Franţa, alături de întreaga Europă a fost puternic lovită de pandemia de COVID-19. Dacă în România chiar şi în timpul stării de urgenţă centrele auto au rămas deschise, în Franţa, Italia sau Spania, unele dintre cele mai mari pieţe europene pentru Dacia, acestea au fost închise, motiv pentru care practic şi vânzarea de maşini a fost sistată. Astfel, în lunile care au urmat, vânzările s-au apropiat de zero, iar înmatriculările au scăzut cu 80, respectiv 90% în martie şi aprilie. Odată cu relaxarea însă, scăderea s-a redus în mai la 51%, iar iunie a adus prima creştere.
Creşterea înmatriculărilor Dacia vine în contextul în care săptămâna trecută Christophe Dridi, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia, anunţa în premieră în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România faptul că are în plan ca până în septembrie să revină la producţia de dinainte de pandemie.
Pandemia de COVID-19 şi măsurile luate de autorităţi pentru contracararea ei au influenţat comportamentul de cumpărare al românilor, arată un studiu reprezentativ naţional iSense Solutions. Comerţul din magazinele fizice a fost şi a rămas principala sursă de cumpărare, atât înainte, cât şi după pandemie. Dacă înainte de pandemie, 66% dintre români făceau cumpărături exclusiv în magazine fizice, pe timpul stării de urgenţă procentul celor care făceau cumpăraturi doar în magazine fizice a scăzut la 57%. Totuşi, în urma pandemiei, anumite persoane şi-au schimbat comportamentul de cumpărare, integrând şi cumpărăturile online în vieţile lor: după relaxarea restricţiilor, procentul celor care declară că vor cumpăra atât online, cât şi offline, a crescut cu cinci puncte procentuale, la 38% (faţă de 33%, cât era înainte de pandemie).
Pe fondul incertitudinii economice şi a scăderilor salariale din ultima perioadă, românii spun că vor renunţa la cumpărarea anumitor categorii de produse, cum ar fi: mobilă (61%), electronice şi gadgeturi (47%), jocuri (33%), articole sportive (30%), cărţi (29%, în special în rândul celor care locuiesc în mediul rural – 38%).
Cei mai prudenţi în legătură cu achiziţiile în următoarele 3 luni sunt tinerii cu vârsta între 18 şi 29 de ani: 72% plănuiesc să nu mai investească în mobilă, 57% declară că nu vor mai achiziţiona electronice iar aproape jumătate dintre ei (49%) nu vor mai cumpăra cărţi.
Cei din mediul rural au o preferinţă mai mare pentru anumite categorii de produse (comparativ cu cei din mediul urban) şi declară că le vor cumpăra la fel şi în viitor, ca înainte de pandemie. Printre aceste categorii avem: dulciurile (75% vs. 60% urban), băuturile răcoritoare (70% vs. 61% urban) şi îmbrăcămintea/ încălţămintea (66% vs. 57% urban).
În schimb, 12% dintre români declară că vor cumpăra mai multe produse de curăţare şi îngrijire a casei în următoarele 3 luni, 10% vor cumpăra mai multe băuturi răcoritoare, iar 6% mai multă apă îmbuteliată. De asemenea, aproximativ o treime dintre români (30%) spune că va continua să îşi facă stocuri de alimente, pentru a se deplasa cât mai rar la cumpărături.
„În perioada următoare vom asista la un comportament de tip dual din partea consumatorilor. Pe de o parte, incertitudinea economică ne determină să fim mai strânşi la pungă, lucru care se va traduce atât în reducerea cheltuielilor, cât şi în selecţia mai atentă a mărcilor pe care le cumpărăm, iar aici marii câştigători vor fi brandurile consacrate. De cealaltă parte se situează nevoia de a compensa pentru perioada în care am fost închişi în case, aşa că vom profita de orice ocazie de a ne satisface mici plăceri, în limitele bugetului”, afirmă Alina Zelezneac, head of quantitative research, iSense Solutions.
Românii rămân fideli brandurilor cu care s-au obişnuit: 84% îşi declară intenţia de a cumpăra tot de la brandurile care le sunt cunoscute. Cel mai loiali brandurilor cunoscute rămân cei cu educaţie scăzută, 97% dintre ei declarându-şi intenţia de a cumpăra de la brandurile pe care le ştiu, faţă de 75% dintre cei cu educaţie superioară. În ceea ce-i priveşte pe românii ce locuiesc în Bucureşti, 71% dintre ei spun că vor cumpăra de la brandurile cunoscute.
În acelaşi timp, doar 35% dintre români declară că vor fi mai atenţi la promoţii şi vor căuta produse la ofertă sau cu discount mai mult decât o făceau în trecut. Procentele celor ce vor urmări cu mai multă atenţie promoţiile şi discounturile sunt mai mari în rândul femeilor (40%), a persoanelor cu venituri mici (56%) şi a locuitorilor din oraşe mai mici de 50 000 de locuitori (50%), în timp ce doar 18% dintre tinerii între 18 şi 29 de ani se declară interesaţi de promoţii şi reduceri.
Pentru a se asigura că atunci când merg la cumpărături vor lua doar ce au nevoie, 57% aleg să-şi facă o listă de cumpărături înainte de a merge în magazine, listă pe care intenţionează să o şi respecte. În mediul rural, procentul este mai mare: 61% dintre români apelează la această tactică.
Datele prezentate fac parte din raportul ROCK (Recovery after Outbreak – Champions Kit), dedicat companiilor care îşi doresc să ia decizii informate în contextul nesigur al vremurilor actuale.
O bună parte dintre retailerii tradiţionali care nu aveau în paralel dezvoltat şi canalul digital de vânzare au fost nevoiţi să-şi deschidă magazine online peste noapte ca să supravieţuiască după instaurarea restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului, nu doar în România, ci şi în alte ţări din Europa şi din lumea întreagă. Unii jucători online însă, aşa cum este retailerul ceh de mobilă şi decoraţiuni interioare Bonami, au mers contra curentului şi au început extinderea în offline în plină pandemie.
Anul trecut am decis să ne lansăm offline, aşa că am început cu un punct de ridicare a produselor la Praga, dar avem planuri şi mai ambiţioase pentru acest an: deschiderea câtorva magazine, astfel încât clienţii să poată într-adevăr să descopere produsele. Anul acesta dorim să ne concentrăm pe gama de produse, dezvoltarea offline şi calitatea serviciilor, ceea ce presupune atât magazinele şi punctele de ridicare, cât şi creşterea capacităţii depozitului”, a declarat pentru Business Magazin Pavel Vopařil, CEO-ul Bonami. Retailerul online a fost înfiinţat în 2013 în Cehia de către antreprenorul în serie Vaclav Strupl şi Miton, un grup de investiţii care a construit unele dintre cele mai importante mărci online din zona central-europeană. În prezent, grupul ceh este prezent pe piaţa locală şi cu alte businessuri, precum GLAMI (motor de căutare de fashion) şi BIANO (motor de căutare online pentru mobilă, decoraţiuni interioare şi accesorii pentru casă).
„La momentul respectiv existau destul de mulţi jucători similari, cum ar fi fab.com sau Westwing. Era perioada în care multe persoane în Cehia aveau interioare foarte asemănătoare, deoarece toată lumea cumpăra de la IKEA. A existat o cerere ridicată pentru produse de design şi pentru diversitate, astfel încât, indiferent de gust sau de buget, să existe posibilitatea de a-ţi personaliza casa într-un mod special şi unic”, a povestit Pavel Vopařil. El s-a alăturat companiei în calitate de venture partner al Miton în 2017, iar anul trecut în luna mai a preluat conducerea Bonami, după ce, în 2018, a condus exitul Slevomat, o vânzare ce a atins o valoare de aproape 60 milioane de euro, cea mai mare din istoria grupului. Anterior, Pavel Vopařil a lucrat în managementul editurii Economia şi al Centrum.cz, precum şi la firma de consultanţă McKinsey.
După lansarea pe piaţa-mamă din Cehia, Bonami a început să se extindă şi în ţările din jur – Slovacia şi Polonia, iar apoi, în 2016 a intrat şi pe piaţa din România, iar doi ani mai târziu a adăugat în portofoliu şi piaţa din Ungaria.
„Extinderea în România a reprezentat un pas logic. Este o piaţă mare, foarte modernă, unde comerţul electronic se dezvoltă rapid. Nu a fost o decizie complicată, atuurile ţării fiind clare de la început. România a înregistrat o creştere rapidă din 2016 şi este cea mai promiţătoare dintre toate pieţele unde există Bonami”, a subliniat el cu privire la extinderea Bonami pe piaţa locală, adăugând că retailerul şi-a dezvoltat un sistem complex pentru modul în care se lansează pe o piaţă nouă.
„Compania operează după un model centralizat, ceea ce înseamnă că efectuăm toate operaţiunile de la biroul nostru din Praga. Acest lucru ne permite să păstrăm spiritul, cultura Bonami şi, cel mai important, să acţionăm şi să ne adaptăm rapid la condiţiile pieţei. Prin urmare, costurile sunt de sute de mii de euro, în principal pentru marketing şi personalul din ţările unde suntem prezenţi.”
Investiţia iniţială pentru lansarea businessului Bonami s-a ridicat la câteva milioane de euro. Atât Vaclav Strupl, fondatorul Bonami, cât şi Miton au vândut anterior cu succes mai multe companii, astfel încât au avut resurse pentru a acoperi finanţarea noului business.
„Bonami şi-a construit întotdeauna afacerea pe principiul autofinanţării, fiind profitabilă din 2015. După investiţia iniţială, compania a utilizat doar finanţarea bancară pentru a-şi susţine creşterea, folosită în principal pentru mărirea stocului. Investiţia iniţială a fost utilizată în principal pentru dezvoltarea platformei tehnologice şi ulterior pentru marketing”, a subliniat el.
Bonami a început ca un startup no name şi a trebuit să-şi construiască baza furnizorilor în timp, de la zero. „Astăzi colaborăm cu sute de furnizori de pe mai multe continente şi avem un total de 65.000 de unităţi de stocare.”
Cum diferă România faţă de restul pieţelor din regiune? „În general, nu diferă de celelalte pieţe central-europene. Există o cerere puternică pentru design de calitate, pe măsură ce veniturile populaţiei cresc. Avem o mulţime de planuri pentru a rafina sortimentul disponibil şi pentru a-l adapta mai bine nevoilor clienţilor români.”
În principal, românii comandă de pe Bonami.ro gadgeturi inteligente, practice, care le simplifică viaţa de zi cu zi, cum ar fi produsele organizaţionale şi mobilierul multifuncţional prin care se economiseşte spaţiu în casă. De asemenea, românii comandă foarte mult şi covoare şi lenjerie de pat.
„Românii adoră reducerile. Acest lucru este ceva mai evident în România în comparaţie cu celelalte ţări”, a punctat CEO-ul Bonami.
În medie, valoarea unei comenzi realizate pe Bonami.ro se situează la 70 euro şi este în continuă creştere. Românii comandă de asemenea de pe aplicaţia de mobil Bonami, care a fost lansată pe plan local la sfârşitul anului 2017, iar în prezent are peste 15.000 de utilizatori în România.
„Clienţii au câştigat mai multă încredere în brandul nostru în ultimii trei ani. În plus, am lansat o politică de returnare de 365 de zile la sfârşitul anului trecut, astfel încât românii să se simtă în siguranţă pentru a comanda ceea ce îşi doresc.”
În perioada 2018-2019, Bonami a înregistrat per total o creştere a vânzărilor de 26%, ajungând astfel la o cifră de afaceri 55 de milioane euro. „Anul trecut am alocat multe resurse pentru a analiza îndeaproape produsele atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al preţurilor. De asemenea, am negociat condiţii mai bune cu unii dintre furnizori şi am renunţat la unele parteneriate. Acesta este cu siguranţă un proces continuu, deoarece dorim să oferim tot ce este mai bun clienţilor noştri. Avem o echipă desemnată care merge regulat la târguri de design, căutând mereu cele mai noi tendinţe şi produse de top. Cu siguranţă, vom îmbunătăţi categoriile de mobilier şi decoraţiuni pentru exterior. Simultan analizăm ce îşi doresc clienţii pentru a ne adapta rapid.”
În România, Bonami a înregistrat anul trecut vânzări în valoare de 6,3 milioane euro, sub ţinta propusă iniţial de 10 milioane euro.
„Bonami se transformă într-un retailer omnichannel ceea ce necesită multă energie şi am decis să ne concentrăm eforturile în principal pe Cehia, Slovacia şi Ungaria în 2019. Având în vedere acest aspect şi concurenţa foarte agresivă, nu ne-am atins ţinta în 2019, prognoza era oricum destul de ambiţioasă. Este un rezultat care, având în vedere condiţiile pieţei, ne mulţumeşte”, a menţionat Pavel Vopařil.
Primul pas din strategia omnichannel este deschiderea magazinelor offline în mai multe locaţii din Cehia, dar şi în alte ţări în care retailerul online este prezent deja. Primul magazin fizic Bonami a fost deschis recent într-o zonă comercială din Praga în urma unei investiţii de circa 40.000 euro.
„În situaţia actuală, este posibil ca această inaugurare să pară neaşteptată, însă, pentru noi, face parte dintr-o strategie pe termen lung şi o vedem ca pe o oportunitate excelentă. Principala noastră preocupare este să oferim clienţilor posibilitatea de a atinge produsele şi de a se convinge de calitatea lor. Magazinul fizic este doar una dintre soluţiile noastre pentru a crea o experienţă omnichannel completă”, a precizat CEO-ul Bonami.
În timpul achiziţiei, pentru simplificarea procedurii de comandă, clienţii vor avea la dispoziţie tablete. Scanând codul QR al produsului selectat, acestea afişează toate informaţiile disponibile, precum şi articole conexe. Magazinul propune colecţii în diverse stiluri şi variante de preţ, astfel încât să existe o ofertă largă, pentru orice public.
„Magazinele fizice nu înseamnă doar vânzări. Ele oferă, de asemenea, posibilitatea de a ridica mărfurile, de a returna produsul sau doar de a solicita sfatul asistentului de vânzări.”
Retailerul ceh are în plan să deschidă magazine fizice şi în alte capitale din regiune, primele pe listă fiind Bratislava şi Budapesta. „Luăm în considerare să deschidem magazine şi în Polonia sau România, dar nu ştim exact când se va întâmpla acest lucru”, a spus Pavel Vopařil.
În prima jumătate a acestui an Bonami s-a axat şi pe investiţii pentru extinderea depozitului cu 5.000 mp capacitate de depozitare suplimentară, pe care o foloseşte în principal pentru mobilier şi produse de sezon. „Scopul nostru este de a vinde 90% din toate produsele din stoc la sfârşitul anului 2020. Aceasta este o schimbare uriaşă. Anul viitor dorim să ne concentrăm în principal pe conţinut, design interior şi consultanţă, ca serviciu pentru clienţii noştri.”
De la lansarea businessului în 2013, Bonami are un spaţiu amplu pentru depozitare aproape de Praga, în Cehia, de unde livrează în ţările în care activează. „Acesta a cunoscut multe schimbări în ultimii şapte ani, pe măsură ce compania a crescut şi s-a extins în alte ţări, iar clienţii au solicitat mai multe produse cu livrare rapidă. Chiar dacă în prezent avem aproape 22.000 de produse unice disponibile pe web, cu termene de livrare de 4-6 zile, totuşi intenţionăm să investim în continuare o sumă considerabilă pentru a eficientiza depozitul şi pentru a mări oferta de produse disponibilă, astfel încât livrarea să fie rapidă.”
Pe termen lung, pe lângă deschiderea magazinelor fizice în ţările pe care deja activează, Bonami are în plan să intre pe alte cinci pieţe noi.
„Am aşteptări foarte mari cu privire la următorii cinci ani, deoarece mă bazez pe o echipă talentată, de profesionişti, pe care pot conta şi, să fiu sincer, până în 2025 cred că vom dubla numărul de pieţe unde Bonami este prezent. Am învăţat mult din expansiunile noastre anterioare şi acum o putem face mai inteligent şi mai rapid”, a conchis CEO-ul Bonami.
La nivel economic, criza provocată de răspândirea coronavirusului a lovit din plin nu doar afacerile mici şi medii, ci inclusiv companiile-gigant din toate domeniile, fără să le ofere timpul necesar pentru a se redresa. Ce te faci însă când eşti la început de drum, cu un business abia lansat, şi te trezeşti că trebuie să închizi uşile în faţa primilor clienţi? Este cazul antreprenoarelor Ana-Maria Văcărescu şi Anca-Iulia Broc, pe care pandemia le-a prins chiar în prima săptămână de activitate.
Cele două s-au cunoscut în urmă cu şase ani, la locul de muncă, în cadrul departamentului financiar-contabil al unei multinaţionale. La începutul acestui an au decis să intre în lumea businessului, aducând în România brandul de bijuterii Trollbeads, cu o vechime de peste patru decenii, de care spun că amândouă erau „îndrăgostite” de mult timp. „Ideea de a pune la dispoziţia iubitorilor de artă şi de frumos din România bijuteriile Trollbeads a fost determinată de pasiunea noastră comună pentru acest domeniu. Cu alte cuvinte, cunoşteam bine brandul şi cumpăram produse de câte ori călătoream în oraşe unde existau magazine deschise”, povestesc ele. Aşadar, anul trecut au început să exploreze ideea de a aduce aici brandul şi au contactat firma din Danemarca. „Am şi mers acolo, ne-am convins că este decizia bună şi am făcut paşii necesari pentru deschiderea magazinului nostru.” Înfiinţată la finele anului 2019, societatea comercială prognoza încasări lunare de aproximativ 7.000 de euro în primul an de activitate. Pandemia avea să le dea însă peste cap aceste estimări.
La începutul lunii martie au deschis un prim magazin fizic, în centrul comercial Promenada, cu o investiţie de aproximativ 50.000 de euro. „Imediat după lansarea din data de 9 martie 2020 însă, mai exact de miercuri, 11 martie, recomandările autorităţilor referitoare la distanţarea socială şi încurajarea lucrului de acasă au condus la reducerea majoră a traficului în mall. Această situaţie a făcut ca până la închiderea oficială a mallurilor, o săptămână mai târziu, să înregistrăm o scădere dramatică a vânzărilor, uneori închizând ziua fără nicio încasare”, descriu ele prima provocare cu care s-au confruntat din rolul de antreprenoare. Deşi nu au încă un magazin virtual, pentru a face faţă situaţiei de criză venite pe neaşteptate s-au reorientat rapid către vânzarea online şi pe comandă, folosindu-se de paginile de social media ale companiei, pas care a constituit, de altfel, „salvarea businessului”.
Odată cu redeschiderea centrelor comerciale, cele două spun că, având contractul de chirie al spaţiului semnat pe o perioadă de trei luni, a trebuit să discute prelungirea şi detaliile necesare continuării colaborării. „Din păcate, am considerat oferta primită nerealistă pentru perioada pe care o traversăm cu toţii, fiind nevoite să eliberăm spaţiul deţinut în data de 13 iunie.” În prezent, este în lucru platforma online, care va funcţiona ca parte integrată a site-ului oficial al producătorului Trollbeads. „Înţelegem nevoia existenţei unui punct fizic de vânzare şi întâlnire cu clienţii noştri, precum şi de consiliere a acestora şi de aceea suntem în căutarea unei noi locaţii. Până atunci ne propunem să organizăm în spaţii adecvate acestui scop întâlniri cu clienţii care doresc să interacţioneze cu bijuteriile Trollbeads, atât în Bucureşti, cât şi în ţară.”
Portofoliul actual de bijuterii numără aproximativ 1.000 de produse – printre care brăţări, coliere, cercei, inele, bentiţe sau piepteni de păr – cu preţuri cuprinse între 69 şi 999 de lei, articolele fiind create cu materiale naturale: „argint 925, aur 18k pentru talismane, perle naturale, sticlă de Murano şi pietre naturale”. În ceea ce priveşte bonul mediu, valoarea acestuia se ridică în prezent la aproximativ 300 de lei. „Clienţii companiei au, în general, vârsta de peste 30 de ani, sunt iubitori de artă şi frumos, doresc să se diferenţieze, creându-şi propria bijuterie unicat”, spun fondatoarele afacerii.
Prin prisma faptului că oferă clienţilor bijuterii similare ca şi concept, principalii competitori ai companiei sunt, potrivit celor două antreprenoare, Pandora, Redbalifrog şi Ohm.
Momentan, pe fondul situaţiei generate de pandemia de COVID-19, compania funcţionează cu un singur angajat, care a fost trimis în şomaj tehnic pe perioada inactivităţii centrului comercial.