BusinessMagazin

Tag: continuare

  • Cel mai mare importator de maşini din România continuă extinderea reţelei

    Porsche România este în prezent cel mai mare importator de pe piaţa locală, cu afaceri estimate la circa 450 milioane de euro în 2015 şi cu mărcile Volkswagen, Audi, SEAT şi Škoda reprezentate în piaţă de către 101 de dealeri. Dintre cei 101, pentru marca Volkswagen Autoturisme sunt 22 de dealeri, pentru Audi 13 dealeri, pentru Škoda 32, pentru SEAT 12 şi pentru VW Autovehicule Comerciale alţi 22 de dealeri.

    Reţeaua de dealeri s-a extins anul trecut cu o nouă reprezentanţă ce include showroom şi service Seat la Constanţa, investiţie realizată de Pro Group Exclusiv Auto, companie care mai are în portofoliu mărcile Jaguar, Land Rover, Mitsubishi, Subaru, Hyundai şi Skoda. În 2015 compania a început implementarea noilor elemente de identitate ale mărcii SEAT la toţi distribuitorii mărcii. Există programe de implementare a noilor elemente de identitate şi la mărcile Volkswagen, SEAT şi Škoda până în 2017, iar investiţiile totale se ridică la cel puţin 2,9 milioane de euro. Investiţiile vor depinde de dimensiunea fiecărui showroom şi de condiţiile impuse de amplasarea geografică.

    „Pentru 2016, obiectivul nostru este de a acoperi zone geografice strategice pentru evoluţia mărcilor noastre, astfel încât să asigurăm o reţea de distribuitori cât mai extinsă la nivel naţional şi pentru ca toţi clienţii noştri să aibă acces facil la toate serviciile noastre, indiferent de zona unde se află. Valoarea investiţiilor depinde de dimensiunea dealership-ului, care trebuie corelată cu piaţă locală, dar şi de conceptul ce urmează a fi implementat“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România. El se află la conducerea companiei încă de la fondarea acesteia, la finalul anilor ’90. Alături de el, la conducerea companiei se află începând din luna septembrie a anului trecut Kurt Leitner, care l-a înlocuit pe Rainer Trischak şi va conduce Porsche România alături de Brent Valmar.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic şi în dezvoltarea afacerii în cadrul Grupului Internaţional Porsche. În vârstă de 49 de ani, Leitner a ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovechiule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Managerul austriac revine în România la patru ani de când şi-a încheiat activitatea ca director general al Porsche Finance Group România.

    Brent Valmar urmăreşte ca în 2016 să constituie o comunitate a maşinilor reprezentate de Porsche România: „Pentru 2016 ne propunem să consolidam locaţiile existenţe prin creşterea activităţii, loializarea clienţilor actuali şi atragerea unui număr cât mai mare de posesori ai maşinilor din grupul nostru, indiferent dacă maşina a fost achiziţionată din piaţă locală sau din import“. Strategia lui Valmar de a fi în contact cu toţi proprietarii maşinilor pe care le reprezintă se leagă de imprevizibilitatea pieţei auto, care a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din vânzări au dispărut.

    Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale. Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului de 74%. „Piaţa auto este dinamică şi uşor imprevizibilă. Atât importatorii, cât şi dealerii auto se adaptează rapid ritmului actual de dezvoltare a industriei auto, pentru a fi cât mai aproape de client, pentru a satisface nevoile clienţilor de acces la servicii rapide şi totodată la informare constantă“, a subliniat Brent Valmar. El spune că „mărcile noastre au fost şi vor rămâne mereu atractive pentru investitori, motiv pentru care rămânem deschişi parteneriatelor bazate pe respect şi încredere, cu eforturi depuse de ambele părţi. Factorii decisivi rămân experienţă în domeniu şi preocuparea constantă pentru îndeplinirea aşteptărilor clienţilor, spre deplină lor satisfacţie“.

  • Drama crizei continuă. Cele mai mari insolvenţe în 2015: primele 20 de companii au avut afaceri de 5 miliarde de lei

    Anul trecut au intrat în insolvenţă 10.000 de companii, la jumătate faţă de anul anterior, acestea având în total 82.000 de angajaţi.

    Cele mai mari 20 de com­pa­nii intrate în in­sol­venţă anul trecut au afa­ceri de aproape 5 mi­liar­de de lei, primii cinci ju­cători aflaţi în procedură de reor­ganizare judiciară realizând aproape 60% din business, conform unei analize a ZF pe baza datelor ONRC.

    Anul trecut numărul firmelor in­trate în insolvenţă s-a redus la jumătate, însă ponderea companiilor mari intrate în reorganizare s-a accentuat.

    „Efectul de contagiune şi pro­pa­gare a unor şocuri negative este mult mai rapid în prezent, iar incidenţa insol­ven­ţelor în rândul companiilor mari, cu cifră de afaceri de peste un milion de euro, rămâne ridicată“, spune Iancu Guda, services director „n cadrul Coface România, companie care oferă şi servicii de management al creanţelor comerciale.

    El explică faptul că, pe fondul restricţiilor de finanţare din ultimii ani, companiile mari au jucat un rol din ce în ce mai mare de „bănci comerciale“ pentru IMM-uri. Acest lucru s-a trans­for­mat într-un dezavantaj pentru jucă­torii de talie mare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum obsesiile lui Larry Page s-au transformat în afaceri pentru Google

    În urmă cu trei ani, Charles Chase, un inginer care coordonează programul de fuziune nucleară al grupului american Lockheed Martin, privea de pe canapea discuţiile de la conferinţa Solve for X a Google când un bărbat pe care nu-l mai întâlnise niciodată s-a aşezat lângă el cu dorinţa evidentă de a-i vorbi. Cei doi au discutat 20 de minute despre cât timp, câţi bani şi câtă evoluţie tehnologică desparte umanitatea de o reacţie sustenabilă de fuziune nucleară, adică despre producerea de energie curate imitând puterea Soarelui, înainte ca domnul Chase să-şi aducă aminte că nu ştie cine este interlocutorul său, scrie The New York Times.

    „Mă numesc Larry Page”, s-a recomandat individul. Chase îl avea în faţă pe cofondatorul şi directorul executiv al Google, pe unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii. „Nu avea niciun fel de abordare de genul că el de fapt nici nu ar trebui să vorbească cu mine sau «Tu nu ştii cu cine vorbeşti?»“, povesteşte Chase. „Pur şi simplu am discutat.”

    Larry Page nu este un CEO obişnuit, ba chiar în multe din cele mai evidente situaţii nu se comportă deloc ca un CEO. Şefii de companii tind să-şi consume o mare parte din timp discutând la conferinţe cu investitorii sau prezentând publicului produse noi. Page, în vârstă de 42 de ani, n-a mai participat din 2013 la o teleconferinţă pe tema rezultatelor financiare, iar cel mai sigur mod de a-l descoperi la evenimentele prin care Google îşi prezintă noile produse este să ignori personajele de pe scena principală şi să urmăreşti gloata care-l vânează pentru autografe imediat după ce apare în public.

    Dar doar pentru că este mai rar la vedere nu înseamnă că este un om retras. Poate fi văzut adesea la conferinţele de robotică şi la tot felul de întâlniri între oameni vizionari, unde nu se fereşte de conversaţie sau să dea sfaturi întreprinzătorilor.
    Page nu este primul şef din Silicon Valley cu un apetit pentru explorări intelectuale, dar spre deosebire de cei mai mulţi dintre colegii săi, el a investit cu mult dincolo de domeniul principal de afaceri al Google, urmărindu-şi propriile obsesii. El vrea să mergă şi mai departe cu Alphabet, un holding care separă diversele afaceri de publicitate, extrem de bănoase, de lista de proiecte speculative precum automobilul fără şofer, care dau frâu liber imaginaţiei, dar nu aduc atât de mulţi bani.

    Prin Alphabet, Page face investiţii şi cercetări în domenii variind de la biotehnologie şi producerea de energie la călătorii în spaţiu, inteligenţă artificială şi planificare urbană. Pe 1 februarie compania ar trebui să facă pentru prima data publice costurile şi veniturile colecţiei de proiecte care nu se încadrează în domeniul principal de activitate al Google.
    Ca director general al Alphabet, Page trebuie să descopere cum să transforme profiturile de miliarde de dolari pe care Google le face din publicitate în companii şi industrii noi. Când a anunţat vara trecută reorganizarea, Page a explicat că el şi Sergey Brin, celălalt cofondator al Google, vor face aceasta găsind noi oameni şi noi tehnologii în care să investească în timp ce Google – acum rebotezat Google Inc., o subsidiară a Alphabet – va fi transformat astfel încât liderii săi să aibă autonomie mai mare.

    „În general, modelul nostru este să avem un CEO puternic care coordonează fiecare afacere, cu mine şi Sergey la datorie dacă va fi nevoie de noi”, scrie Page într-o scrisoare adresată investitorilor. El şi Sergey îi vor alege pe acei executivi, le vor monitoriza progresele şi le vor stabili salariile.
    Conducerea de zi cu zi a Google a fost lăsată pe mâna lui Sundar Pichai, noul CEO al companiei. Scopul misiunii acestuia nu va fi acela de a preveni cancerul sau de a lansa rachete spaţiale, ci de a ţine la turaţie maximă maşinăria de publicitate a Google, de a încuraja inovarea în domenii puţin explorate precum inteligenţa artificială şi realitatea virtuală, toate acestea în timp ce ghidează compania prin diverse probleme legate de reglementare care ar putea persista mulţi ani de-acum încolo.
    În noul său rol, Page caută talente şi deschide calea pentru noi tehnologii. Însă între timp el are de găsit directori executivi pentru multe din celelalte activităţi ale Alphabet.

     

  • „Cartea de la ora 5”: noua emisiune prezentată de Dan C. Mihăilescu

    După o prezenţă îndelungată în televiziune, Dan C. Mihăilescu acceptă o nouă provocare şi se îndreaptă spre online, cu sprijinul eMAG. Astfel, începând cu 1 februarie, criticul literar va prezenta emisiunea „Cartea de la ora 5”,difuzată începând cu ora 17:00, de luni până vineri.

    Proiectul îşi propune să continue demersul început de criticul literar în urmă cu mai bine de 15 ani printr-o transformare a emisiunii şi adaptare a ei la mediul online. Prin noile canale de distribuţie, emisiunea va deveni mult mai accesibilă segmentului de public tânăr.

    „Cartea de la ora 5 vizează acea familiaritate deopotrivă tandră şi picantă, mustos ludică, dar şi intens responsabilă, ce caracterizează tradiţionala oră a ceaiului britanic. Dacă până acum am preferat maniera catedrei, ori a vitrinei, adevărata miză o văd acum pe interacţiunea cu cititorii. Văzând, citind şi făcând”, spune Dan C. Mihăilescu.

    „Ne dorim ca emisiunea să intre în rutina utilizatorului de internet, astfel încât momentul zilnic de cultură să devină la fel de firesc ca orice altă activitate”, declară Iulian Stanciu, CEO eMAG.

    Pe toate cele trei platforme (site, Facebook şi YouTube) vor fi publicate zilnic materiale video de 5 minute, în cadrul cărora Dan C. Mihăilescu va prezenta cititorilor câte o carte, iar în unele zile va avea un invitat special.

    Pentru o mai mare interacţiune cu cititorii, proiectul online va avea şi o componentă offline: întâlniri periodice în cadrul cărora vor dezbate preferinţe de lectură sau noutăţi editoriale.
     

  • Industrialul a ajuns anul trecut la peste jumătate din totalul investiţiilor imobiliare înregistrate în 2015

    Investitiile industriale imobiliare in Romania au atins un nivel record de 389 de milioane de dolari, reprezentand 57% din totalul investitiilor inregistrate in 2015, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară CBRE. Ponderea masiva a sectorului industrial s-a datorat intrarii pe piata locala a doi mari investitori, CTP si P3, precizeaza raportul realizat de CBRE care analizeaza piata investitiilor imobiliare in Romania. La randul lor, investitiile in spatiile de birouri au crescut spectaculos in ultimul trimestru din 2015, reprezentand jumatate din volumul total inregistrat in aceasta perioada.

    Randamentele investitiilor imobiliare (yields) au inregistrat o imbunatatire constanta in ultimele 12 luni, de la 8% la 7.25% pentru centrele comerciale, de la 7.75% la 7.5% pentru cladirile de birouri, respective de la 9.5% 8.75% pentru sectorul industrial si este de asteptat ca aceasta tendinta sa continue si in 2016. Volumul total de investitii in real estate pe piata din Romania are in continuare o dinamica apreciabila in perioada post-recesiune, fiind aproape dublu fata de anul 2013 dar sub nivelul record din anul 2014. Investitiile imobiliare straine continua sa fie preponderente pe piata locala, capitalul autohton reprezentand doar 3% din total. Olanda, Statele Unite, Marea Britanie si Garmania sunt tarile care au investit cel mai mult in Romania anul trecut.

    “Daca ne uitam la interesul acordat de investitori, putem sa estimam ca anul acesta va avea cel putin aceiasi indicatori de performanta ca in 2015. Atat investitorii deja activi in Romania cat si cei care isi propun sa investeasca aici devin din ce in ce mai receptivi in a-si intari prezenta in Romania, date fiind recentele performante solide ale economiei romanesti dar si datorita preturilor avantajoase ale produselor de investitii. In acelasi timp, finantarile oferite de sistemul bancar au contribuit la imbunatatirea randamentelor investitionale (yields) din ultimul an”, apreciaza Gijs Klomp, Head of Capital Markets CEE, CBRE.

    Cele mai mari 5 tranzactii imobiliare din 2015 au fost, in ordine: achizitia Europolis Logistic Park de catre compania P3, urmata de cumpararea Floreasca Park de catre GLL, achizitia Auchan Titan Shopping Center de catre NEPI, cumpararea Bucharest West de catre CTP si achizitia Green Court Bucharest Building B a celor de la Globalworth. Valoarea cumulata a celor cinci mari tranzactii reprezinta 60% din totalul investitiilor, toate acestea fiind inregistrate in Bucuresti.
     

  • “Rabla” nu face faţă învechirii generalizate a parcului auto

    Parcul auto naţional devine tot mai îmbătrânit, pe măsură ce importurile de automobile la mâna a doua continuă să crească, iar statul abia reuşeşte să scoată de pe străzi numai 25.000 de maşini vechi anual prin intermediul programului Rabla. Dacă în 2007, anul de boom al pieţei auto locale, vârsta medie era de 11,2 ani, iar în 2010 s-a ajuns chiar sub pragul de 11 ani, anul trecut, pe fondul importurilor masive de maşini vechi, s-a depăşit pragul de 13 ani, ajungând la 13,3 ani vârstă medie.

    „Punctul APIA de vedere este că statul trebuie să limiteze importurile de maşini vechi şi foarte vechi. În 2007 s-a limitat acest lucru şi am văzut cum piaţa a urcat foarte mult, iar importurile de autoturisme second‑hand a fost limitat şi a fost anul de referinţă. Din acel moment, raportul a fost 1 la 3 sau chiar 1 la 4, vârsta medie se apropie acum de 14 ani, iar pentru acest lucru noi avem un dialog cu autorităţile la fiecare întâlnire dar rezultatul este cel pe care îl ştim cu toţii“, explică Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.

    Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului, de 74%. „Ar fi de remarcat faptul că în perioada ianuarie – aprilie ponderea persoanelor juridice a urcat la un maxim de 89% din total, scăzând spre 62% în perioada mai – august, impactul Programului «Rabla» fiind evident“, au spus oficialii APIA.

    Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), spune că piaţa auto locală are nevoie în acest an de un program „Rabla“ care să fie adaptat la nevoie actuale ale pieţei, nu unul cum am avut în 2008. Un program Rabla actual trebuie să susţină maşinile „verzi“, de la cele electrice şi hibride, la cele cu emisii reduse de dioxid de carbon, după modelul european.
    Dintre mărcile de import, brandurile grupului Volkswagen (Volkswagen şi Skoda) au continuat să crească puternic anul trecut, în ciuda scandalului în care a fost implicat cu emisiile poluante. VW a fost în continuare cea mai bine vândută marcă pe importul de autoturisme, cu un avans de 13% la 9.800 de unităţi, urmat de Skoda cu aproape 8.900 de maşini livrate, în creştere cu 14%. În plus, Volkswagen este singura marcă de import cu o cotă de piaţă de două cifre, în acest caz de 10% în 2015.

    „Rezultatele grupului VW anul trecut au fost în creştere. Ne-am îndeplinit obiectivele şi avem un optimism moderat pentru anul acesta. În ceea ce priveşte toate discuţiile legate de problematica diesel, există în derulare două investigaţii, una internă şi una externă, la Volkswagen“, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele APIA şi director general al Porsche România.

    Vânzările de vehicule comerciale au urcat cu aproape 28% anul trecut, apropiindu-se deja de volumele din perioada de boom economic. Dintre acestea, segmentul camioanelor a urcat cel mai mult, cu un avans de aproape 50%, pe fondul reînnoirii şi extinderii flotelor transportatorilor, la peste 7.000 de unităţi, apropiindu‑se astfel de nivelul de 7.600 de camioane grele livrate în 2008.

  • Românul care face manuale pentru liceul britanic unde a învăţat familia regală

    Schimbările adevărate şi norocul se trag din mari frustrări, spune Paul Balogh, confondatoul unei companii care produce material educaţional digital pentru Eton College, cel mai prestigios liceu din Marea Britanie, şcoala aristocraţilor şi a familiei regale.  El a povestit pentru Viitorul României că cum s-a născut Learn Forward şi cum a ajuns să-şi continue afacerea la Londra. 

    Cum a început povestea Read Forward?

    Paul Balogh: Cred că mai toate lucrurile bune pornesc dintr-o frustrare. Te apuci să faci ceva cu un elan uneori negativ în sensul că ai vrut să faci ceva anterior, nu a funcţionat aşa cum ai vrut din diferite condiţii şi la un moment dat îţi spui “La naiba, trebuie să fac lucrurile pe cont propriu!”. Asta depinde şi de cum sunt structurile individuale, dar funcţionează. Am văzut de multe ori că o echipă care este faţă în faţă unei adversităţi funcţionează mai bine decât o echipă care nu înfruntă o provocare.

    Adică să fie unită împotriva a ceva?

    Da. Am văzut sistemul acesta funcţionând foarte bine la Humanitas cu echipa de online. Cred că zilele trecute am văzut pe undeva zicala asta – dacă vrei să construieşti o barcă având la dispoziţie puţine resurse, nu trebuie să le spui foarte precis oamenilor ce fel de lemn să aibă sau cum să-l prelucreze, trebuie doar să le explici de ce trebuie să meargă pe mare.

    Citiţi mai multe pe www.viitorulromaniei.ro

  • Huawei şi Ericsson continuă Acordul global reciproc de utilizare a brevetelor de invenţii

    Contractul include o licenţă reciprocă de utilizare, ce acoperă brevetele wireless standard esenţiale ale ambelor companii (inclusiv standardele de telefonie mobilă GSM, UMTS şi LTE). În cadrul acordului, ambele companii au posibilitatea de a accesa şi implementa, la nivel global, brevetele şi tehnologiile standard esenţiale ale companiei-partenere.

    Drept parte din acordul reînnoit, Huawei va continua plăţile datorate în urma utilizării drepturilor de proprietate intelectuală către Ericsson, pe baza vânzărilor effective, începând cu 2016. Alte detalii ale acordului sunt confidenţiale.

    Compania chineză Huawei Techno­logies Co. a livrat în 2015 peste 100 de milioane de smartphone-uri după ce a reuşit să-şi extindă prezenţa pe seg­men­tul premium al pieţei, ajungând astfel al treilea mare jucător de pe această piaţă, du­­pă Samsung şi Apple, scrie Blooomberg.

    Huawei, care a lansat primul său telefon cu sistem de operare Google Android în 2009 pentru a-şi completa businessul de echipamente şi servicii pentru operatorii de telecom, a înregistrat în acest an o creştere cu 33% a livrărilor, pe fondul eforturilor susţinute de a-şi mări cota pe pieţele din SUA şi Europa, pe lân­gă China. Expansiunea pe pieţele externe este crucială pentru Huawei în con­di­ţiile în care piaţa de „acasă“ a încetinit.

  • Şcoala de Stewardese de la Cluj, actualmente UniversiFLY, schimbă strategia companiilor de aviaţie europene

    Proiectul însoţeşte-ne la bordul carierei, prin care s-a înfiinţat Şcoala de Stewardese de la Cluj, s-a finalizat cu succes în luna decembrie 2015. Acest proiect va continua sub noua denumire UniversiFLY – EASA Flight Attendant School, care oferă şanse de instruire şi angajare tuturor celor care doresc “să fie la înălţime”.

    Peste un sfert din absolventele noastre au contracte de muncă de însoţitori de bord şi zilnic semnăm noi recomandări pentru tinerele care sunt admise la angajare la diferite companii de aviaţie.

    Numărul mare de însoţitori de bord cu atestat recunoscut în U.E., absolvenţi ai UniversiFLY, a generat, la începutul acestui an, un număr foarte mare de evenimente de selecţie în vederea angajării, organizate în România de către companii de aviaţie, la Bucureşti, Iaşi şi Cluj Napoca.

    Astfel, numai în cursul lunii ianuarie 2016, au anunţat asemenea evenimente companiile de aviaţie BLUE AIR, WIZZ AIR, RYANAIR (Irlanda), PRIMERA (Islanda), ETIHAD AIRWAYS, QATAR, EMIRATES.

     

  • Hobbiton, locul unde turiştii se pot întâlni cu personajele din Stăpânul Inelelor – GALERIE FOTO

    Hobbiton este una din locaţiile folosite în timpul filmărilor pentru trilogia Stăpânul Inelelor şi pentru continuarea acesteia, Hobitul. Situată în Noua Zeelandă, la 10 kilometri de oraşul Matamata, Hobbiton a devenit un loc de pelerinaj pentru fanii aventurilor imaginate de J.R.R. Tolkien.

    Legenda spune că Peter Jackson a ales locul în timp ce se plimba cu un elicopter în Noua Zeelandă, căutând peisaje care să semene cu cele descrise de Tolkien în cărţile sale.

    Centrul turistic, deschis din 2002, are o suprafaţă de 5,5 hectare şi a primit până în prezent peste un milion de vizitatori din întreaga lume.