BusinessMagazin

Tag: romania

  • Mini-oraşul de lângă oraş

    Cred că ceea ce am plănuit pentru Cosmopolis va fi realizat în mai mult de un deceniu de acum încolo“, spune râzând Ahmet Buyukhanli, preşedinte şi acţionar al dezvoltatorului imobiliar cu capital turcesc Opus Land Development, ce a demarat proiectul Cosmpolis din nordul Capitalei.

    Cunoscut pe piaţă drept „mini-oraşul de lângă oraş“, complexul Cosmpolis din Ştefăneştii de Jos este proiectat ca la finalizare să fie casa a peste 25.000 de oameni, cam cât numărul total al populaţiei oraşului Sighişoara, în circa 8.000 de locuinţe. Proiectul este unul dintre cele mai mari de pe piaţa rezidenţială, fiind obiectul unor investiţii ce vor ajunge la finalul lui 2016 la aproximativ 288 de milioane de euro în construcţia de locuinţe, infrastructură, spaţii comerciale şi spaţii verzi. Anul trecut, turcii au construit şi au vândut 474 de apartamente şi vile în cadrul proiectului, în creştere cu 34% faţă de 2014, şi au înregistrat venituri de circa 18 milioane de euro.

    „2015 a fost un an bun, în linia aşteptărilor. Vânzările s-au desfăşurat normal, aşa cum ar fi fost normal să fie, însă piaţa a fost atât de afectată de criză, iar revenirea a durat atât de mult, încât lucrurile par excepţionale. Sperăm însă ca acesta să fie doar începutul“, spune Buyukhanli. El apreciază că şi în 2016, dar şi în anii următori vor menţine acelaşi ritm al dezvoltării, strategia în cazul proiectului fiind una pe termen lung: „Sustenabilitatea este cea mai importantă, dacă eşti suficient de sustenabil şi continui să faci ceea ce crezi,  succesul nu va întârzia să apară“. Acesta este de fapt principiul după care se ghidează preşedintele Opus în afaceri şi sfatul pe care îl oferă tuturor.

    Buyukhanli şi-a început cariera în imobiliare în 1993, ca o alegere evidentă, imediat după absolvirea Facultăţii de Afaceri din cadrul Universităţii Marmara. „Tatăl meu a fost unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Turcia la vremea respectivă, împreună cu fraţii şi verii săi, cu care a pornit afacerea în 1953. M-am născut în afacere, aşa că nu am ales neapărat să fac asta, dar nici nu mi-am dorit altceva.“

    Buyukhanli îşi aminteşte cum, în copilărie, vizita întotdeauna birourile afacerii de familie sau chiar şantierele din Ankara şi, ulterior, Istanbul, unde mergea cu bicicleta. „Petreceam mult timp  acolo şi chiar munceam dacă era necesar.“ În România a ajuns după ce reprezentanţii băncilor de investiţii le-au sugerat să se extindă la nivel regional, în momentul în care doreau să listeze la bursă în 2006. „Partea estică nu ne plăcea, Rusia era prea dură pentru noi, Bulgaria avea limitările sale, la fel şi Ucraina, aşa că am găsit România mai paşnică, intrase în UE la vremea respectivă, era o societate deschisă, aşa că am ajuns la concluzia că acesta este locul ideal pentru dezvoltare.“

    Nu regretă nici acum decizia, în pofida faptului că aici a experimentat cea mai nefavorabilă perioadă din industrie. „Am construit aici un complex, un nume şi cred că de acum ne va fi mult mai uşor.“ Până acum au vândut 2.100 de locuinţe, în care apreciază că locuiesc mai mult de 4.000 de persoane. Investiţia iniţială bugetată pentru anul 2015 a fost de circa 18 milioane de euro, iar, pentru anii următori, bugetele se menţin la acelaşi nivel. El observă că există un trend crescător în ce priveşte achiziţiile de locuinţe, dar în acelaşi timp, ca strategie pe termen lung, nu vrea ca oferta din cadrul Cosmopolis să fie prea mare, astfel că ritmul de până în 500 de unităţi construite anual este cel ideal. „Vrem să ne bucurăm pentru rezultatele din prezent şi să menţinem acelaşi ritm, astfel încât să beneficiem de creşterile uşoare de preţuri. Acesta este genul de creştere pe care un mic investitor sau un utilizator final s-ar bucura să o aibă, nu vrem să generăm o supraproducţie a ofertei noastre şi să construim mii de locuinţe într-un singur an.“ Deocamdată, creşterea preţurilor este uşoară, însă consideră că dacă cererea va fi continuuă şi va deveni un trend, vor fi impulsionate şi acestea, fără a exista pericolul unei noi bule imobiliare.

  • Viitoarele cuceriri ale Dacia

    Patru din cele cinci modele Dacia vândute în Europa sunt în top zece cele mai vândute, iar două sunt în top cinci la nivel european. Din cele zece cele mai mari pieţe pentru brandul autohton, România şi Maroc deţin supremaţia în materie de cotă de piaţă, cu valori apropiate de 30%, în timp ce Franţa este numărul unu la volume. Pentru prima dată, în 2015, bătălia cea mai dură s-a dus pentru locul doi, unde Spania „a provocat la duel“ Germania, în condiţiile în care ibericii au urcat cu 24% la peste 45.200 de unităţi, adică exact în coasta teutonilor plasaţi la 45.700 de maşini în urma unui declin de 6,4%.

    Tot din cele mai mari zece pieţe, patru au încheiat anul 2015 cu creşteri de două cifre şi numai trei au scăzut, însă declinul s-a regăsit în Europa de Vest, în Franţa, Germania şi Belgia, unde clienţii au ales tot mai mult să cumpere maşini mai scumpe, mai sigure şi mai bine echipate decât modelele din oferta Dacia.

    Între timp, în România, Automobile Dacia îşi consolidează titlul de cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, înregistrând o creştere de 2,2% în primul semestru al anului trecut, comparativ cu perioada similară din 2014, la 10,02 miliarde de lei (2,25 miliarde de euro).

    Dacă ritmul se va fi menţinut şi în a doua jumătate a anului trecut, când producţia a fost stabilă, iar compania a lansat în producţie noi componente, cifra de afaceri ar creşte spre 19,4-19,5 miliarde de lei potrivit estimărilor ZF, fiind astfel prima companie de pe piaţa locală care ar ajunge aproape de pragul de 20 miliarde de lei.

    Automobile Dacia a devenit în 2013, pentru prima dată, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri raportată – 18,4 miliarde de lei. Acum Dacia se pregăteşte să-şi consolideze poziţia de lider pentru al treilea an con-secutiv, având în vedere că la nouă luni OMV Petrom SA puncta deja un declin de 16% al cifrei de afaceri, potrivit datelor companiei. Singura companie care a trecut pragul de 19 miliarde de lei cifră de afaceri a fost OMV Petrom SA în 2012, ultimul an în care a fost cea mai mare companie din România şi când a atins un nivel de 19,5 miliarde de lei.

    În primele 11 luni ale anului trecut producţia Dacia de la Mioveni s-a menţinut la acelaşi nivel cu volumul atins în perioada similară din 2014, la un volum de peste 314.000 de autoturisme, potrivit datelor Asociaţiei Produ-cătorilor şi Importatorilor de Auto-mobile.
    Dacă ritmul ascendent s-a păstrat şi în decembrie, uzina se îndreaptă spre un volum de 340.000 de maşini, foarte aproape de capacitatea maximă de 350.000 de unităţi.

    Miza mandatului lui Nicolas Maure în funcţia de preşedinte şi director ge-neral al Automobile Dacia o reprezintă creşterea eficienţei uzinei Dacia în raport cu cele din Maroc şi Rusia, în condiţiile în care România nu are nici infra-structură dezvoltată, fapt ce majo-rează costurile, şi nici o piaţă auto locală puternică capabilă de a absorbi o cotă cât mai mare din producţia uzinei.

    În prezent, volumul pe care îl vinde Dacia în România poate fi acoperit din producţia a 24 de zile lucrătoare. Lipsa unei autostrăzi care să lege direct uzina de Europa de Vest, principala piaţă a Dacia, costă compania 30 de euro per maşină, adică peste 10 milioane de euro anual. „Povestea Da-cia, ca şi a industriei auto în general în România, aceasta devenind principala industrie de export a ţării, s-a realizat în condiţiile unei dezvoltări foarte lente a infrastructurii de transport. În ciuda unor progrese pe diferite segmente, nu avem încă o autostradă care să traverseze Carpaţii pe criticul sector Piteşti – Sibiu sau una care să conecteze fabricile din zona Craiova de zona industrială Piteşti – Mioveni“, este de părere Ionuţ Simion, country mana-ging partner al PwC România.

    În opinia sa, „dacă ne dorim succesul pe termen lung al industriei auto în România şi atragerea de noi cons-tructori şi producători de componente şi subansambluri în România, este vital ca autorităţile să se concentreze pe îmbu-nătăţirea infrastructurii de transport şi pe finalizarea tronsoanelor de autostradă vitale pentru derularea în condiţii optime a exporturilor către pieţele din vestul Europei. Această preocupare este cu atât mai importantă cu cât România se află într-o competiţie globală pentru atragerea şi păstrarea investitorilor în acest sector strategic“.

    Dacia a organizat anul trecut o serie de plecări voluntare prin care 500 de salariaţi au ales să părăsească uzina primind până la 14 salarii com-pensatorii. Potrivit oficialilor com-paniei, au ales să plece în special cei cu vârste de peste 57-58 de ani şi cei cu probleme de sănătate, dar şi oameni care lucrau în birou, nu numai în uzină. De asemenea, plecări sunt programate şi pentru anul curent. Acest proces se reflectă şi în numărul angajaţilor, care s-a redus cu 2% în primul semestru din 2015 la 13.885 de salariaţi în medie. Pe de altă parte, cheltuielile cu personalul au crescut cu peste 5% la 581 milioane de lei în S1 2015. Potrivit declaraţiilor anterioare ale lui Nicolas Maure, în 2015 numărul total al salariaţilor nu a scăzut tot cu 500 deoarece eliberarea posturilor a permis companiei să angajeze mai mulţi tineri şi specialişti în automatizare pentru a programa roboţii instalaţi.

  • 48% din forţa de muncă din România este concentrată în 10 sectoare de activitate a căror cifră de afaceri reprezintă peste 50% din totalul realizat de întreaga piaţă.

    ICAP Romania a ajuns la concluzia ca sectoarele din care au migrat în ultima perioada segmente importante ale forţei de muncă sunt industria prelucrătoare, agricultură, construcţiile şi învăţământul. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ, însă acest lucru este departe de a fi perceput ca un element cu influenţă pozitivă majoră din cauza unor factori obiectivi. În România activează aproape 200.000 de companii mici şi mijlocii în acest domeniu. Majoritatea companiilor mici şi medii din România îşi bazează activitatea pe un concept de afaceri cu o valoare adăugată mică – cumpără de la producători şi vând către alte companii, spre deosebire de o abordare bazată pe producţie sau cercetare – domenii care presupun însă un necesar de capital mult mai mare, respectiv de o calificare înaltă.

    ICAP Romania a analizat raportările companiilor din România la nivelul finalului de an 2014 din perspectiva unui top 10 al sectoarelor care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România. 

    Aceste sectoare sunt:

    1. Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor
    2. Comerţ cu ridicata cu exceptia comerţului cu autovehicule şi motociclete
    3. Transporturi terestre şi transporturi prin conducte
    4. Construcţii de clădiri
    5. Industria alimentară
    6. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
    7. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
    8. Activităţi de investigaţii şi protecţie
    9. Lucrări speciale de construcţii
    10. Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.

    În aceste sectoare economice lucrează 1.882.611 de angajaţi, în creştere cu 2% faţă de anul 2013. Primele trei sectoare, „Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, „Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete”, „Transporturi terestre şi transporturi prin conducte” angajează jumătate din forţă de muncă activă în cele 10 sectoare şi aproape un sfert (949.350) din forţa de muncă ce activează în totalul firmelor care depus raportări în 2014.

    Cele 10 sectoare menţionate anterior care concentreaza 48% din forta de munca totala concentreaza si 53% din cifra de afaceri totală (cifra de afaceri ca total al raportărilor din 2014 ale firmelor), în creştere cu 6.2% faţă de 2013. Un aspect îmbucurător este faptul că firmele care activează în aceste sectoare şi care au raportat profit în 2014, au raportat un profit total mai mare cu 25% faţă de 2013, în timp ce pierderea raportată de firmele care au raportat pierdere a fost în 2014 cu 15% mai mică decât în 2014.

    Comerţul cu amănuntul este primul sector al economiei româneşti din punctul de vedere al dimensiunii forţei de muncă implicate. Peste 400.000 de români lucrează în acest sector, 10.9% din totalul forţei de munca. Sectorul este dominat de 5 companii care realizează o treime din cifra de afaceri din total sector: OMV PETROM MARKETING, ROMPETROL DOWNSTREAM, KAUFLAND ROMÂNIA, LUKOIL ROMÂNIA, CARREFOUR ROMÂNIA.

    Alexandra Predeanu, Director General ICAP Romania apreciază că „rezultatele acestor companii au fost consacrate în urma unor investiţii semnificative în reţeaua de distribuţie. La fel de important, aceşti lideri de piaţă s-au implicat în inovare şi optimizare în managementul portofoliului de produse în timp ce au monitorizat atent comportamentul consumatorilor”.
     

  • Bookster: Ce cărţi au citit în 2015 corporatiştii

    Peste 350.000 de cărţi şi articole au fost împrumutate până acum de abonaţii Bookster, prima bibliotecă modernă pentru companii din România. Cele mai populare au fost cărţile de dezvoltare profesională, în topul preferinţelor fiind “Inteligenţa financiară” de Joe Knight şi “A vinde e omeneşte” de Daniel Pink.  

    Cea mai citită carte de dezvoltare personală a fost şi în 2015 “Cum îţi vei măsura viaţa” scrisă de profesorul de la Harvard, Clayton Christensen. În top au mai fost şi “Psihologia persuasiunii” de Robert Cialdini şi “Drumul către tine însuţi” de Scott Peck.  Autorul Eric Emmanuel Schmitt are primele două locuri în top beletristică. Cele mai citite cărţi au fost “Oscar şi Tanti Roz” şi “Cea mai frumoasă carte din lume”.

    Bookster este prima bibliotecă modernă pentru companii din România, cu acces nelimitat la cele mai bune cărţi din lume. Biblioteca include peste 40.000 de cărţi, articole, studii de caz şi materiale video din domenii diferite, de la dezvoltare personală şi profesională, la hobbyuri şi beletristică. Serviciul de recomandare personalizată şi livrare la birou este oferit exclusiv companiilor.

    La 2 ani de la lansare, Bookster are în portofoliu 140 de companii şi peste 20.000 de abonaţi, care au citit împreună peste 350.000 de cărţi, articole şi studii de caz. Abonamentul la Bookster porneşte de la 4 euro de persoană pe lună, în funcţie de numărul total de angajaţi ai companiei.
     

  • ALTEX deschide un nou magazin în Bucureşti

    Noul magazin este situat în Vulcan Value Centre Bucureşti (Str. Mihail Sebastian, nr. 88) şi va funcţiona de luni până duminică între orele 10.00 – 22.00.

    Retailerul va oferi serviciile sale post-vânzare foştilor clienţi Domo şi în acest magazin, pentru produsele aflate în gama ALTEX. În plus, în perioada 21.01.2016 – 24.01.2016, clienţii vor găsi aici oferte special pregătite pentru lansare, care includ reduceri de până la 700 de lei la categoria Led TV şi de până la 530 de lei la laptopuri.

    Până în prezent Altex a deschis magazine în locul Domo în Cluj-Napoca, Craiova, Constanţa, Miercurea Ciuc, Piteşti, Râmnicu Sărat, Reghin şi Târgovişte, potrivit ZF.

    Domo a anunţat în noiembrie 2015 că va închide toate magazinele fizice, pentru a rămâne cu operaţiuni doar online.

  • Locul din România care îţi dă fiori. Apa care nu îngheaţă niciodată şi în care au murit mulţi oameni

    În România există o multidudine de locuri de poveste. Unul dintre ele este Grădina Zmeilor, o rezervaţie geologică şi peisagistică din Sălaj, comparată de unii cu Meteora grecilor.

    Rezervaţia naturală Grădina Zmeilor declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, cuprinde un ansamblu neregulat de stânci cu numele de: “Fata Catanii, Zmeul şi Zmeoaica, Moşu, Călugarii, Căpitanul, Soldaţii, Eva, Dorobanţul, Degeţelul, Sfinxul”, cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”, formate prin ac’iunea aerului (îngheţ-dezghet, vânt, temperatură), a apei (spălare, şiroire) şi a proceselor gravitaţionale (prăbuşiri, surpări).

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Anunţul de angajare care a şocat întreaga ţară: “Vreţi să plătiţi oamenii cu 2 bani! Penibil!”

    Angajaţii din România au reacţionat vehement în mediul online la auzul veştii că un radio din România angajează „editor” care ar urma să fie ”plătit cu 0,2 bani” pentru fiecare articol. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că se oferă bani puţini pentru munca prestată, anunţul de angajare, care a devenit viral pe internet, conţine numeroase greşeli gramaticale, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    „Vrei să câştigi nişte bani siguri adăugând articole (ştiri) pe site-ul nostru?”, este întrebarea care ar trebui să atragă cererile de angajare la anunţul postat pe internet. Însă modul în care se face plata i-a nemulţumit la culme pe mulţi dintre cei care au văzut oferta halucinantă.

    “Mai nou asa se face economie? Niciun jurnalist n-ar accepta sa lucreze vreodata pe 2 bani! Si trist este ca in cazul asta chiar vreti sa platiti oamenii cu 2 bani! PENIBIL!”, a comentat o clujeancă.

    “Nici macar corect gramatical nu ati putut sa scrieti! Inainte de a avea cerinte, incercati sa invatati sa scrieti!”, a scris o bucureşteancă.

    “Evident că nu ştiţi diferenţa dintre un redactor şi un editor. Şi nici diferenţa dintre fi şi fii. (Să fi serios)”, a completat un alt utilizator.

    Reporterul Vocea Transilvaniei a sunat la numărul afişat în anunţul de angajare cu pricina, însă până la ora redactării acestui material, nimeni nu a răspuns pentru a oferi detalii legate de job-ul care a provocat vâlvă pe internet. Reprezentanţii Radio Stil au putut fi contactaţi însă la alt număr de telefon postat pe site. Reporterul Vocea Transilvaniei s-a dat drept o persoană care doreşte locul de muncă oferit, iar la întrebarea „vi se pare normal cât oferiţi pentru munca prestată”, răspunsul primit a fost următorul:

    “Anunţul este real, nu glumim cu aşa ceva. Păi da, nu e o chestie cu care să te îmbogăţeşti din prima, e ceva din pasiune pentru noi, pentru cine mai doreşte să scrie, poate cineva care vrea să-şi plătească internetul din banii câştigaţi”, a spus un reprezentant Radio Stil România, cu sediul la Bucureşti.

    Anunţul a fost postat şi pe contul de Facebook al organizaţiei.

  • Vânzările Miele România au crescut cu aproape 65% în 2015

    În 2015, compania a realizat o cifră de afaceri de 15,6 milioane de lei, iar categoriile de produse cu cele mai bune vânzări au fost aspiratoarele, maşinile de spălat rufe şi uscătoarele.

    Pe parcursul anului trecut, compania a încheiat o serie de noi parteneriate, a deschis două magazine exclusive şi a extins reţeaua de distribuţie în toată ţara.

    Creşterea vânzărilor Miele România în 2015 a fost susţinută de implementarea planului de business pe care compania l-a început acum doi ani, odată cu relocarea showroom-ului din Otopeni în Piaţa Presei, Bucureşti.

    La finalul anului trecut, Miele România avea o reţea de 30 parteneri şi 70 de magazine, care se înscriu în trei categorii: parteneri Miele exclusiv, în cadrul cărora sunt comercializate doar produsele brandului, reţele de magazine specializate în vânzările de mobilier de lux, dar şi reţele şi magazine independente de electro-IT.

    Gama de produse Miele include: aspiratoare, echipamente de întreţinere a rufelor; maşini de spălat vase, plite, seturi combi, hote de aragaz, cuptoare, cuptoare cu aburi, cuptoare cu microunde, cafetiere, echipamente frigorifice, răcitoare de vinuri. În plus, gama Miele Professional (divizia de echipamente comerciale) oferă sisteme de întreţinere a rufelor şi maşini de spălat vase pentru uz profesional, dar şi aparatură pentru sterilizarea instrumentelor medicale şi de laborator. În 2007, Miele Appliances SRL şi-a deschis porţile şi în România, una dintre principalele ţări din Europa de Sud-Est care proiectează o perspectivă nouă asupra afacerilor Miele la nivel global. 

  • Blake Horsley este noul country head al P3 Romania

    Blake Horsley are 31 de ani şi 12 ani de experienţă în real estate, în domeniul tranzacţiilor, investiţiilor şi capitalului privat, precum şi în managementul de proiecte şi de personal. Şi-a început cariera în ţara natală, Noua Zeelandă. Activ în acest domeniu din 2004, el a fost numit, la doar 23 de ani, în funcţia de manager al Metropolitan Sales şi Leasing Teams din Wellington, devenind astfel cel mai tânăr manager din istoria Colliers International. Între 2008 şi 2013, a condus echipa de investiţii a Colliers International România, din poziţia de director al departamentului de investiţii. Începând din 2013, Blake a ocupat funcţia de vicepreşedinte şi director de achiziţii în cadrul Benevo Capital Corporation în România, companie în care va continua să activeze ca membru al consiliului director.

    Peter Bečár, managing director pentru CEE al P3, declară: „Suntem convinşti că expertiza lui solidă în gestionarea activelor, în construcţii şi în piaţa logistică va contribui la extinderea activităţilor noastre în România, unde avem deja mai multe proiecte în dezvoltare, în P3 Bucharest”.

    Compania P3, activă în 12 ţări din Europa, şi-a deschis biroul din România în urmă cu cinci ani, iar în prezent îşi extinde operaţiunile în ţară.

    În toamna anului 2015, P3 a început prima construcţie de tip build-to-suit de la achiziţia P3 Bucharest, ca parte a unui parteneriat mai amplu, care prevede stabilirea unui hub logistic cu o suprafaţă totală de 81.000 m2 pentru Carrefour, cel mai mare retailer din Europa. Cele două clădiri noi vor mări portofoliul total al P3 în România, care include deja opt depozite, la circa 270.000 m2. Poziţionat strategic, la kilometrul 13 de pe autostrada A1, P3 Bucharest dispune, totodată, de teren care permite dezvoltarea a 114.000 m2 de spaţii suplimentare, cu unităţi începând de la 4.000 m2 şi până la 40.000 m2.

    P3 este investitor, dezvoltator şi manager de proprietăţi logistice europene. Având activităţi în toată Europa, portofoliul P3 cuprinde 145 de depozite, care totalizează 3 milioane m² de spaţii în nouă ţări şi un portofoliu de terenuri cu avize de urbanism care permit dezvoltarea de noi spaţii, de peste 1.3 milioane m².

    PointPark Properties a adoptat noul brand corporate “P3” şi va folosi numele comercial P3 Logistic Parks.

    P3 este deţinută de TPG Real Estate şi Ivanhoé Cambridge.

     

  • Strategie pentru creştere de doi digiţi

    Luxoft România a dezvoltat în mod tradiţional linia de afaceri telecom. Treptat însă, pe măsură ce diverse pieţe s-au dezvoltat, Luxoft şi-a diversificat competenţele, astfel că acum, alături de telecom, dezvoltăm proiecte de anvergură şi pentru clienţi din domeniile auto şi financiar“, spune Bogdan Pelinescu, managing director al Luxoft România. Compania a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de aproape 143 de milioane de lei, faţă de 103 milioane de lei în 2013, cu un profit de 17,8 milioane de lei, cu 932 de angajaţi.

    Acum, numărul angajaţilor se apropie de 1.600, iar Pelinescu spune că rezultatele anului trecut reprezintă „un pas înainte în ceea ce priveşte indicatorii de business“. Compania este prezentă pe piaţa românească din 2008, când a preluat ITC Networks, una dintre cele mai mari şi mai vechi companii de software de telecomunicaţii de pe piaţa locală. În 2009 firma avea 452 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 57 de milioane de lei, iar în şapte ani compania şi-a sporit veniturile de circa trei ori. Numărul de angajaţi a crescut în acelaşi interval de 3,5 ori. „Numai în ultimul an am angajat peste 500 de membri, ceea ce ne face unul dintre cei mai activi angajatori în IT. Pentru noi, principala provocare rămâne aceea de a găsi acei candidaţi care să lucreze pe o tehnologie specifică şi să aibă cunoştinţe în alte domenii, precum bancar sau economie“, mai spune Pelinescu.

    El adaugă că Luxoft are constant nevoie de profesionişti IT, programatori, specialişti în asigurarea calitatii, iar compania angajează permanent atât seniori, cât şi tineri, la început de drum. „Credem că este esenţial să avem persoana potrivită, la locul potrivit, în momentul potrivit, de aceea punem accent pe procesul de recrutare. În cazul nostru, acesta include mai multe etape şi necesită o cooperare strânsă cu aplicanţii pentru o perioadă de timp“, mai spune Pelinescu. Tot el argumentează şi că acum proiectele la care lucrează echipele Luxoft sunt în industrii de top, de pildă financiar, telecom şi auto. În proiectele pentru Avaya, o companie americană din domeniul telecomunicaţiilor, cu o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de dolari în 2014, sunt implicaţi mai mult de 350 de oameni în acest moment, spune Pelinescu. Printre cei mai mari clienţi pentru care Luxoft România dezvoltă soluţii software se mai numără gigantul bancar elveţian UBS, cu venituri de peste 25 de miliarde de euro în 2014, Harman, companie americană din domeniul electronicii, cu venituri de 6,4 miliarde de dolari în 2015, Deutsche Bank şi Continental.

    Luxoft mizează şi pe faptul că angajaţii companiei din România pot aplica pentru locuri de muncă din alte ţări, astfel ajungând să lucreze la proiecte cu expunere internaţională. „Bineînţeles că ne actualizăm permanent şi oferta financiară, astfel încât să ne situăm la nivelul pieţei“, spune Pelinescu.

    IT-ul este domeniu cel mai efervescent din punctul de vedere al cererii şi ofertei de pe piaţa muncii şi a avut o evoluţie atipică chiar şi în perioada de după 2008, când salariile au continuat să crească, iar companiile se luptă să recuruteze şi să menţină angajaţii. Previziunile făcute de specialiştii din domeniul recrutărilor indică IT&C ca vedetă a pieţei muncii şi anul acesta, atât în ce priveşte numărul de locuri de muncă, cât şi veniturile salariale. Pentru poziţiile de suport IT, plaja veniturilor salariale începe de la 3.300 de lei şi ajunge la 18.400 de lei brut, variind în funcţie de experienţă, complexitatea proiectelor şi nivelul de iniţiativă proprie. Pe piaţa românească există în permanenţă în jur de 3.000 de locuri de muncă disponibile în acest domeniu, conform studiului IT&C Talent Map Romania 2015, realizat de Brainspotting, una dintre cele mai mari companii din România specializată în restructurări în domeniul tehnologiei. Acelaşi studio mai arată şi că, în momentul în care anunţă că vor să plece la un alt loc de muncă, un sfert dintre angajaţi primesc o contraofertă din partea companiei la care lucrează.