Tag: romania

  • Industrialul a ajuns anul trecut la peste jumătate din totalul investiţiilor imobiliare înregistrate în 2015

    Investitiile industriale imobiliare in Romania au atins un nivel record de 389 de milioane de dolari, reprezentand 57% din totalul investitiilor inregistrate in 2015, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară CBRE. Ponderea masiva a sectorului industrial s-a datorat intrarii pe piata locala a doi mari investitori, CTP si P3, precizeaza raportul realizat de CBRE care analizeaza piata investitiilor imobiliare in Romania. La randul lor, investitiile in spatiile de birouri au crescut spectaculos in ultimul trimestru din 2015, reprezentand jumatate din volumul total inregistrat in aceasta perioada.

    Randamentele investitiilor imobiliare (yields) au inregistrat o imbunatatire constanta in ultimele 12 luni, de la 8% la 7.25% pentru centrele comerciale, de la 7.75% la 7.5% pentru cladirile de birouri, respective de la 9.5% 8.75% pentru sectorul industrial si este de asteptat ca aceasta tendinta sa continue si in 2016. Volumul total de investitii in real estate pe piata din Romania are in continuare o dinamica apreciabila in perioada post-recesiune, fiind aproape dublu fata de anul 2013 dar sub nivelul record din anul 2014. Investitiile imobiliare straine continua sa fie preponderente pe piata locala, capitalul autohton reprezentand doar 3% din total. Olanda, Statele Unite, Marea Britanie si Garmania sunt tarile care au investit cel mai mult in Romania anul trecut.

    “Daca ne uitam la interesul acordat de investitori, putem sa estimam ca anul acesta va avea cel putin aceiasi indicatori de performanta ca in 2015. Atat investitorii deja activi in Romania cat si cei care isi propun sa investeasca aici devin din ce in ce mai receptivi in a-si intari prezenta in Romania, date fiind recentele performante solide ale economiei romanesti dar si datorita preturilor avantajoase ale produselor de investitii. In acelasi timp, finantarile oferite de sistemul bancar au contribuit la imbunatatirea randamentelor investitionale (yields) din ultimul an”, apreciaza Gijs Klomp, Head of Capital Markets CEE, CBRE.

    Cele mai mari 5 tranzactii imobiliare din 2015 au fost, in ordine: achizitia Europolis Logistic Park de catre compania P3, urmata de cumpararea Floreasca Park de catre GLL, achizitia Auchan Titan Shopping Center de catre NEPI, cumpararea Bucharest West de catre CTP si achizitia Green Court Bucharest Building B a celor de la Globalworth. Valoarea cumulata a celor cinci mari tranzactii reprezinta 60% din totalul investitiilor, toate acestea fiind inregistrate in Bucuresti.
     

  • Happy Tour a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 94 de milioane de euro

    Happy Tour Group a înregistrat o cifră de afaceri de 94 milioane de euro în 2015, în creştere faţă de 2014, menţinând trendul ascendent înregistrat în ultimii ani, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    Faţă de 2014, numărul clienţilor business ai grupului s-a majorat cu 23%, Happy Tour fiind furnizorul de servicii de călătorie al multor companii importante din domenii precum comunicaţii, retail, energie, FMCG, auto, agricultură etc. Segmentul de business travel, desfăşurat prin agenţia de turism Happy Tour, reprezintă o parte semnificativă a activităţii grupului în România şi va continua să fie, şi în 2016, motorul afacerilor, după ce a crescut anul trecut cu 16% faţă de 2014. În partea a doua a anului 2015, grupul a decis majorarea capitalului social al Happy Tour, la peste 3 milioane de euro. În ultimii ani, Happy Tour Group a investit milioane de euro în technologie, aplicabilă turistului de business dar şi celui de leisure, lucru care a avut o contribuiţie semnificativă în creşterea afacerii. ”Ne-am dezvoltat business-ul bazându-ne pe tehnologie de ultimă oră, în care am investit milioane de euro. Ne-am dorit să răspundem celor mai complexe nevoi de călătorie ale turiştilor noştri, fie că vorbim de angajaţii din companii sau oamenii care-şi organizează vacanţele prin intermediul grupului nostru. Clienţii noştri sunt în centrul întregii activităţi a companiei”, spune Javier Garcia del Valle, CEO-ul companiei.

    În ceea ce priveşte turiştii de leisure, numărul acestora a fost cu 20% mai mare decât în 2014,  cei mai mulţi alegând destinaţii precum Turcia, Grecia şi Spania. Charterele efectuate de turoperatorul gruplui, Prestige Tours, au înregistrat în 2015 un grad de ocupare de 93%.

    De asemenea, rezervările online în cadrul grupului au crescut în 2015 cu peste 250%, estimările pentru anul în curs vizând o majorare de câteva zeci de procente.

    Happy Tour Group este cel mai mare grup de turism din România, cu afaceri exclusiv în turism. Din grup fac parte Happy Tour, agenţia de turism online Paravion şi turoperatorul Prestige Tours. La nivel naţional, grupul are peste 84 agenţii afiliate Happy Tour. În prezent, Happy Tour Group are aproximativ 160 de angajaţi. Happy Tour Group este afiliat FCm Travel Solutions.

     

  • So! Coffee sparge gheaţa în Capitală cu o cafenea în Gara de Nord

    Prima cafenea So! Coffee din Bucureşti s-a deschis în Gara de Nord, în urma unei investiţii de peste 150.000 de euro a companiei Lagardere Travel Retail. Localul are o capacitate de 80 de locuri şi este al patrulea spaţiu pe care firma îl deschide în Gara de Nord, alături de două magazine de tip news & convenience, sub brandul Relay, şi un restaurant Subway în sistem de franciză.

    În afară de cafeneaua concept deschisă în Gara de Nord, Lagardere Travel Retail mai operează în România două cafenele sub brandul So! Coffee, în Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca şi Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara.

    So! Coffee este un concept internaţional de cafenele prezente în zone de tranzit, precum aeroporturile şi gările, şi cuprinde, în total, 60 de cafenele în Polonia, Cehia, Franţa, Spania şi România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • McDonald’s România a vândut operaţiunile locale

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schim¬bat acţionarul  în acest weekend. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un fran¬ci¬zat din Malta, potrivit datelor ZF.

    McDonald’s Corporation a anunţat că Premier Capital SRL a fost desemnat partener pentru dezvoltarea restaurantelor McDonald’s în România.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de Preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.

    Premier Capital este partener şi pentru dezvoltarea restaurantelor McDonald’s din Ţările Baltice (Letonia, Lituania, Estonia), Malta şi Grecia şi are o experienţă solidă în lucrul cu echipele şi furnizorii restaurantelor McDonald’s.

    Daniel Boaje este în prezent Directorul General al McDonald’s România şi va rămâne în acest rol în cadrul noului parteneriat.

    „În ultimii 20 de ani am investit peste 160 de milioane de euro în restaurantele noastre din România”, a declarat Daniel Boaje. „Servim anual peste 65 de milioane de clienţi, ceea ce înseamnă că peste 180.000 de persoane vizitează zilnic restaurantele noastre şi cafenelele McCafé.”

  • Cine se plânge de sărăcie în mediul rural? Primarii comunelor au averi de sute de mii de euro lucrând numai în funcţii publice

    Iniţiativa de a oferi pensii speciale foştilor primari şi consilieri locali pune lanterna pe o categorie despre care s-a vorbit prea puţin până acum în România: primarii din mediul rural, dintre care mulţi au ajuns la averi de sute de mii de euro şi terenuri agricole în proprietate de zeci de hectare lucrând doar în funcţii publice în ultimii ani.

    Zeci de hectare de terenuri agricole şi mii de metri pătraţi de terenuri intravilane, câte 2-3 locuinţe, tablouri şi bijuterii de 400.000 de euro, credite bancare de 500.000 de euro acordate unor persoane cu salarii de 500 de euro pe lună şi datorii către persoane fizice de 750.000 de euro – acestea sunt doar câteva dintre „activele“ primarilor din cele mai bogate zece comune din România.
    Într-un exerciţiu jurnalistic, ZF prezintă astăzi câteva exemple de averi dobândite de primarii comunelor care fac parte din topul celor mai bogate şi al celor mai sărace comune din România, folosind un clasament realizat în funcţie de indicele de dezvoltare umană locală (care măsoară bunăstarea unei localităţi în funcţie de criterii precum starea de sănătate a populaţiei, educaţia, situaţia economică).

    Un exemplu inedit este cel al lui Anton Valeriu, primarul comunei Corbeanca din judeţul Ilfov, aflată pe locul 2 în topul celor mai bogate comune din punctul de vedere al indicelui de dezvoltare umană, care a reuşit să obţină împrumuturi din finanţări private semnificative, deşi a câştigat în 2014 un salariu de 2.150 de lei pe lună (cca 480 de euro net) din activitatea sa de bază, de primar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • România, printre ţările cu cel mai mare pericol de a pierde locuri de muncă. Cine le-ar putea ocupa în viitor

    Avansul tehnologic ameninţă în principal industriile unde activează muncitori necalificaţi. Potrivit Statistia, impactul noilor tehnologii asupra industriilor vechi o să devină tot mai important pe termen lung. Automatizarea a modelat deja pieta forţei de muncă în trecut şi va face asta şi în viitor, în special în Europa.

    Ţările de la periferia Uniunii Europene sunt cele mai expuse riscului tehnologizării. Automatizarea va afecta joburile cu muncitori necalificaţi şi care, în general, sunt prost plătite. Totuşi acest lucru ar putea duce la adoptarea lentă a noilor tehnologii din cauza faptului că ţările de la marginea Uniunii Europene au fost întotdeauna mai lente în a adopta noile tehnologii.

    Infographic: Technological Advances Place Old Jobs At Risk | Statista
    You will find more statistics at Statista

  • Povestea maramureşeanului Ştefan Berci, jurnalist şi PR în Regatul Unit

    Potrivit statisticilor europene, un litru de motorină costa pe 11 ianuarie un euro la pompele din România. În Austria însă, acelaşi litru de motorină costa 0,9 euro, iar în Luxemburg litrul de carburant putea fi achiziţionat cu 0,8 euro. Atât România, cât şi Austria au de la 1 ianuarie aceeaşi TVA. În România, mai bine de 35% din necesarul intern de petrol este acoperit din producţia internă, aproa­pe în totalitate de Petrom, singurul pro­du­cător local de petrol şi gaze, controlat în proporţie de 51% de austriecii de la OMV. În Austria însă, mai bine de 90% din necesarul pieţei este asigurat prin importuri.

    În total, din preţul unui litru de motorină celelalte taxe reprezintă circa 0,42 euro în cazul României, în timp ce în Austria acestea au o valoare de 0,41 euro pe litru. Diferenţa majoră este generată însă de preţul fără taxe al carburantului, adică de suma care rămâne practic în buzunarele petroliştilor.

    Citti mai multe pe www.zf.ro

  • Amazon va înfiinţa în 2016 mii de locuri de muncă în Europa, inclusiv în România

    Amazon va înfiinţa în 2016 mii de locuri de muncă în Europa, inclusiv în România, concomitent cu dezvoltarea serviciilor de livrare a alimentelor Pantry şi Fresh, relatează AFP.

    Multe dintre aceste posturi, dintre care 2.500 vor fi în Marea Britanie, vor ajuta la extinderea reţelei europene, precum şi la concentrarea pe operaţiunile de cercetare şi dezvoltare din UE.

    Noile roluri vor contribui şi la îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin a operaţiunilor de cloud-computing.

    În 2015, Amazon a înfiinţat 10.000 de locuri de muncă în Europa, prin cea mai mare campanie de recrutări din istoria companiei, numărul total al angajaţilor depăşind 40.000.

    “Asistăm la o cerere mai mare ca niciodată din partea clienţilor din Europa, şi vedem multe oportunităţi pentru afacerile Amazon”, a declarat Xavier Garambois, vicepreşedintele Amazon EU Retail.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 25 ianuarie 2016

    COVER STORY: Restanţele universităţilor private

    Care sunt motivele pentru care sistemul universitar privat din România nu a reuşit în ultimii 25 de ani să facă pasul spre performanţă?

     


    TENDINŢE: Trei ameninţări cu care se confruntă comerţul

     


    AUTO: Rabla nu face faţă învechirii generalizate a parcului auto

     


    TEHNOLOGIE: Scandalul care ar putea distruge Bitcoin

     


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.