BusinessMagazin

Tag: romania

  • Sfatul de business al săptămânii: „Este important ca atunci când ajungi într-un loc să nu spui: «ştiu această ţar㻓

    Gilles Roudy, CEO Metro Cash & Carry Romania, povesteşte care a fost cel mai dificil moment din carieră şi care este cel mai important lucru care l-a învăţat, ca manager.

    BM: AŢI AVUT VREO SURPRIZĂ LA VENIREA ÎN ROMÂNIA?

    GILLES ROUDY: După 35 de ani de carieră nu mai ai multe surprize la muncă. Dar este important ca atunci când ajungi într-un loc să nu spui: „Ştiu această ţară“. La venirea mea în România, a fost neaşteptată abordarea din modelul cash & carry faţă de cea cu care eram obişnuit, în hipermarket. Sortimentul este diferit, pentru că nu ne adresăm cumpărătorilor finali, ci clienţii sunt, de pildă, revânzători (proprietari de chioşcuri) sau spaţii horeca. Este complet diferit. Pentru mine a fost o surpriză.

    BM: CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    GILLES ROUDY: Când am preluat funcţia de director general al afacerii Carrefour în Turcia, în urmă cu mai bine de 15 ani. Când eşti director de magazin sau regional nu ai responsabilitatea tuturor departamentelor unei companii. Când eşti CEO toată lumea vine spre tine cu întrebări şi nu ştii totul. Dar este fantastic pentru că trebuie să-ţi adaptezi comportamentul, cunoştinţele şi modul de lucru. De pildă, nu poţi lucra cu turcii aşa cum lucrezi cu românii sau polonezii. Modul de gândire şi de consum pe plan local este mai apropiat de al altor latini, de pildă francezii, decât de al popoarelor învecinate, ca polonezii. Şi stilul de management trebuie adaptat, trebuie să fii flexibil, nu poţi spune despre o ţară că o cunoşti doar pentru că ai fost acolo ca turist.

    BM: CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    GILLES ROUDY: O altă profesie nu aş vedea decât tot în comerţ, domeniu care îmi place şi de care sunt atras, poate şi prin prisma faptului că îmi oferă foarte multe satisfacţii, de la lucrul cu oamenii, dinamism, emoţii şi implicare în a face totul ca businessul să funcţioneze, până la relaţionare interumană, precum şi a reuşi să-ţi pui amprenta în slujba pe care-o ai. Totodată, sunt sigur că dacă nu eşti pasionat de ceea ce faci, nu poţi reuşi.

    BM: UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Să fie deschişi la minte pentru a fructifica orice oportunitate spre a învăţa, a dobândi şi a asimila din ce în ce mai multe cunoştinţe (cu fiecare acţiune pe care o întreprind în drumul lor profesional); să fie pasionaţi de ceea ce fac şi să facă jobul lor cu maximă plăcere şi pasiune; să-şi canalizeze toată energia şi gândirea pozitivă în a face cu maximum de implicare şi eficienţă jobul pe care l-au ales; să asculte şi să audă, în sensul de a absorbi lucrurile şi informaţiile care le apar tot timpul, şi, desigur, să poată învăţa în permanenţă din ele.

    CEO-ul Metro România, care vorbeşte în engleză rotunjind vocalele, după modelul franţuzesc, are 59 de ani şi înainte de a prelua acest mandat a lucrat circa 34 de ani tot în comerţ, dar în reţele de hipermarketuri. Şi-a început cariera la Groupe Casino France în funcţia de trainee manager, s-a angajat apoi casier la Carrefour, unde şi-a construit cariera pas cu pas, vreme de 30 de ani, ajungând în poziţii de top management, ca CEO al Carrefour în Turcia, Belgia sau Polonia. A fost recrutat în 2009 de concurentul lui Carrefour, reţeaua de hipermarketuri Real International, unde a ocupat funcţia de director comercial. De doi ani coordonează Metro Cash & Carry România, companie cu afaceri de peste 1,01 miliarde de euro anul trecut, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT:

    Not pressure, just passion! – Fără presiune, doar cu pasiune.

    CARTE:

    Micul Prinţ, Antoine de Saint Exupery

    PERSONALITATE:

    Steve Jobs
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 februarie 2016

    COVER STORY: A căzut ultima redută românească din industria laptelui

    Cel mai puternic antreprenor român din producţia de bunuri de larg consum, Raul Ciurtin, a hotărât să vândă Albalact, fostul producător falimentar ajuns lider pe piaţa lactatelor, după un parcurs spectaculos. Un rol esenţial l-au jucat mărcile pe care le-a construit, investiţiile în producţie şi diversificarea portofoliului.

    TEHNOLOGIE: Cea mai finanţată aplicaţie românească

    STRATEGIE: Jocuri mari pentru gameri mici

    FILM: Hollywood, din nou adolescent

    INVESTIŢII: Cine face strategia Fondului Proprietatea?

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Jobul plătit şi cu 5000 lei în România. Ce test trebuie să treacă însă viitorii angajaţi

    Testul practic de integritate e proba căreia trebuie să îi facă faţă cei care vor să se angajeze la Garda Forestieră – “DNA-ul padurilor”. Astfel se încearcă recrutarea celor incoruptibili. Iar viitorii inspectori vor fi răsplătiţi cu salarii atractive, scrie stirileprotv.ro

    Asta îşi propune ministrul mediului, care a vizitat o zonă în care defrişările au făcut prăpăd. Aproximativ 2.000 de hectare de pădure din Piatra Craiului au fost puse la pământ, iar o fundaţie încearcă acum să repare răul făcut acolo.

    Pe Valea Dambovitei, cât vezi cu ochii, versanţi întregi au rămas golaşi. Din loc în loc, şanţuri adânci brăzdează terenul: sunt căile pe care milioanele de buşteni au fost coboraţi în vale.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • H&M pregăteşte lansarea unui nou brand de fashion în România

    Retailerul suedez de îmbrăcăminte Hennes&Mauritz (H&M) a înregistrat în România vânzări în creştere cu 40% în anul financiar 2015, la 1,796 miliarde de coroane suedeze (193,4 milioane de euro), şi pregăteşte lansarea pe piaţa locală în acest an a magazinelor sub brand COS.

    H&M a deschis în anul financiar 2015, perioada 1 decembrie 2014 – 30 noiembrie 2015, patru magazine în România, ajungând la o reţea locală de 42 de unităţi.

    În anul financiar precedent, compania a raportat pentru România vânzări de 1,28 miliarde de coroane. Calculată la valori în lei ale vânzărilor, creşterea înregistrată în România de H&M se situează la 36%.

    H&M a anunţat, joi, odată cu rezultatele financiare ale companiei, şi o expansiune rapidă a mai multor branduri ale companiei, printre care COS, care ar urma să intre anul acesta şi pe piaţa din România.

  • Povestea brandului care i-a îmbrăcat pe comunişti şi pe capitalişti

    Pentru Generaţia Y industria de fashion se rezumă la câteva nume sonore: Zara, H&M, Primark sau mai bine cotatele Vuitton, Armani sau Dolce & Gabbana. Par să fi existat dintotdeauna în mintea iubitorilor de modă, nu doar pe plan internaţional, ci şi local. Există însă branduri autohtone de modă care au o istorie la fel de lungă sau chiar mai lungă decât a acestor nume care desenează astăzi trendurile. Braiconf poate că nu spune multe celor din Generaţia Y, însă cămaşa bărbătească românească aproape că nu are alt corespondent de 65 de ani, de când a fost înfiinţată fabrica din Brăila.

    Este adevărat că primul magazin al Braiconf a fost deschis abia în 1999. Ulterior, chiar dacă producătorul a continuat să investească în noi puncte de vânzare proprii, Braiconf a rămas o prezenţă discretă în industria de modă din România. Modul cum compania a evoluat după 1990 a făcut ca brandul, care devenise sinonim cu cuvântul „cămaşă“ pentru bărbaţii români, să piardă din popularitate şi să fie nevoie să revină, 25 de ani mai târziu, cu o strategie de marketing şi de extindere pentru a fi revitalizat.

    Mult timp după 1990, la Braiconf s-a produs în sistem lohn (adică pentru clienţii străini). A fost o strategie la care majoritatea textilierilor din România au fost nevoiţi să apeleze pentru că mult timp moda nu a fost consumată avid pe plan local. Chiar dacă nu şi-a consolidat brandul, Braiconf a rămas activ şi la curent cu ceea ce se întâmpla în industrie prin faptul că producea cămăşi pentru branduri sonore din Suedia, Franţa, Danemarca, Germania sau SUA.

    După ce a produs zeci de ani pentru alţii, Braiconf este pregătită să îşi pună propriul nume, românesc, pe harta internaţională a retailerilor de îmbrăcăminte pentru bărbaţi. „Businessul devine tot mai greu, trebuie să te adaptezi mereu la condiţiile pieţei, tocmai de aceea am şi ales să dezvoltăm propria reţea de retail şi să ne îndreptăm către producţie sub brand propriu, pe care vrem să-l ducem în afară“, spune Dan Simionescu, preşedintele consiliului de administraţie al companiei care anul trecut a avut afaceri de 33,6 milioane de lei, cel mai bun rezultat financiar din ultimii cinci ani.

    Simionescu face parte dintr-o structură nouă de conducere, care a ajuns la Braiconf în 2009, când criza economică globală îşi făcea simţită prezenţa şi în indicatorii financiari ai producătorului de cămăşi din Brăila. Executivul, care a venit la cârma companiei în 2013, spune că amintirile sale legate de Braiconf se duc mult în urmă, la fel cum se întâmplă şi cu cele ale părinţilor Generaţiei Y, amintiri care au persistat până acum şi în fabrica din Brăila, unde câteva cămăşi, peste care au trecut zeci de ani, se mai plimbă încă prin mâinile angajaţilor.

    „Moştenirea“ Braiconf a trecut testul timpului până acum, la fel cum şi compania a trecut testul pieţei. În ultimii ani, noua structură de conducere a învăţat să se „dezică“ de clienţii din străinătate pentru care producea în pierdere. Compania a intrat din nou pe trend ascendent, a început să se axeze şi mai mult pe segmentul de retail şi să investească vizibil în producţia proprie, care acum reprezintă în jur de 20%-25%, restul fiind realizat tot în sistem lohn.

    În următorii doi-trei ani însă, fabrica din Brăila, în care lucrează circa 900 de oameni, ar trebui să îşi dubleze producţia proprie şi să cucerească pieţele externe cu brandul românesc de cămăşi. Dar a pune un nume românesc pe o piaţă externă din industria de modă nu este o misiune uşoară pentru că, deşi străinii îmbracă demult haine „made in Romania“, eticheta străină încă se vinde cel mai bine. Asta se vede şi în strategia puţinelor branduri din modă dezvoltate de antreprenori români care i-au convins pe străini şi care au optat pentru nume ce duc consumatorii cu gândul la alte meleaguri decât la România, cum ar fi Musette sau I.D. Sarrieri.

    „Nu există o reticenţă vizavi de lucrul făcut în România pentru că sunt foarte mulţi jucători importanţi care produc aici, ci faţă de brandul românesc în sine. Una este să fii un brand cu o istorie de 65 de ani la Paris sau la Londra, iar alta este să fii din Brăila. Totuşi, cred că se poate ca Braiconf să fie primit foarte bine şi în străinătate, este o carte pe care mizăm, iar Orientul, spre exemplu, este o piaţă interesantă pentru extindere în regim propriu pentru că este o zonă atrasă de tot ceea ce înseamnă Europa“, explică Dan Simionescu.

  • Computer istoric românesc, readus la viaţă

    Primul calculator construit la o universitate din România, acum jumătate de secol, este încă funcţional. A fost restaurat şi este acum piesă de muzeu la Timişoara. O adevărată minune a tehnicii, a fost folosit la construcţia celui mai mare baraj din ţara noastră.

    Pentru ca barajul Vidraru, cel mai mare realizat vreodată în România, să stea în picioare, fiecare calcul a fost făcut cu aparatul gigant de la Timişoara, scriu cei de la Digi24.

    Cât a fost student, Horia Gligor a lucrat pe calculatorul creat în anii ’60 la Politehnică şi îi ştie toate secretele. „De la nişte butoane, se anunţa maşinăria. Pun 101 la adresa 1 şi atunci spun că ce e acolo să se adune”, explică el.

    Rezultatul venea de la panoul cu sute de becuri care se aprindeau şi indicau litere sau cifre. Aşa a fost tradusă, în 1962, prima frază cu ajutorul circuitelor strămoşului computerului de azi. Acestea însumau cam 30 de kilometri de sârme şi 100 de mii de lipituri.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • România se află pe locul 58 în clasamentul privind percepţia corupţiei

    Potrivit raportului privind percepţia corupţiei realizat de Transparecy Internaţional România a trecut de la locul 69, ocupat anul trecut, pe locul 58.

    Cele mai puţin corupte sunt ţările nordice (4 din primele 5 sunt din nordul Europei), Danemarca ocupă primul loc, urmată de Finlanda şi Suedia. În coada clasamentului se află Afganistan, Coreea de Nord, iar pe ultimul loc Somalia. Grecia, Senegal şi Marea Britanie sunt ţările care şi-au îmbunătăţit ratingul cel mai mult din 2012 până acum. Pe de altă parte, ratingul Australiei, Braziliei, Spaniei sau Turciei s-a deteriorat în ultimii ani.

  • Legea antifumat a fost declarată constituţională. Peisajul în toate barurile şi restaurantele din România se va schimba

    Legea antifumat este constituţională, au decis miercuri judecătorii CCR în unanimitate, respingând sesizarea formulată de 33 de senatori, care au susţinut că, prin definirea spaţiului public închis, acest act normativ introduce o formă de discriminare.

    Judecătorii CCR au respins cu unanimitate de voturi sesizarea de neconstituţionalitate depusă pe 21 decembrie, au declarat pentru MEDIAFAX surse din CCR.

    Cei 33 de senatori care au semnat contestarea au susţinut că raţiunea sesizării Curţii Constituţionale “nu vizează interzicerea fumatului în spaţiile publice, ci vizează definiţia «spaţiului public închis»”. În documentul înaintat Curţii Constituţionale se precizează că prin definirea spaţiului public închis ca orice spaţiu destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate, legea introduce o formă de discriminare.

    niţiatorii sesizării susţin, în documentul citat, că prin aplicarea legii antifumat se creează o discriminare între persoanele aflate în stare de detenţie în penitenciare de siguranţă şi cele aflate în tranzit într-un aeroport, cărora le este permis să fumeze într-un spaţiu public închis, şi ceilalţi cetăţeni fumători.

    Potrivit unor surse politice, contestaţia legii antifumat depusă la Curtea Constituţională este semnată de senatori de la toate partidele politice, printre care Cristiana Anghel (ALDE), Corneliu Dobriţoiu (PNL), Lucian Şova (PSD), Verestoy Attila (UDMR) şi senatorul independent Alfred Laurenţiu Mihai.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Anul provocărilor macrofinanciare

    Singura certitudine este că tabloul macroeconomic stabil, care poate să stârnească invidia unor ţări importante din Europa, nu este lipsit de provocări. Motoarele economiei vor accelera în 2016 spre 4% sau chiar 5%, după cum indică estimările analiştilor, dar şi factori de risc – interni sau externi – pot apărea. The Economist vede România cu cel mai înalt ritm de creştere al economiei dintre ţările europene în anul 2016: de 3,9%. La nivel local, pesimiştii văd creşterea PIB sub 4% în 2016, în timp ce optimiştii anticipează o creştere a economiei chiar de 5%. Păstrarea macrostabilităţii câştigate în ultimii ani şi valorificarea ei au un loc rezervat pe lista provocărilor, creşterea spectaculoasă a deficitului bugetar în acest an spre 3% fiind un motiv de preocupare.

    Cel mai probabil consumul intern va rămâne cel mai important motor de creştere a PIB. Ascensiunea economiei urmează să fie susţinută în special de avântul consumului populaţiei, susţinut de creşterea veniturilor disponibile în urma majorării salariilor şi a reducerii fiscalităţii. Totodată, şi consumul public ar putea să crească, având în vedere că 2016 este an electoral, cu alegeri locale şi parlamentare. Serviciile vor susţine ascensiunea economiei, în principal sectoarele IT&C şi imobiliar.

    Exporturile ar putea să crească şi în acest an – continuând seria evoluţiilor bune din ultimii ani – şi să atingă un nou maxim istoric, unele estimări indicând un nivel de circa 60 miliarde de euro. Ritmul de creştere a exporturilor va fi însă probabil de o singură cifră şi va rămâne sub viteza importurilor, astfel că deficitul comercial s-ar putea adânci.

    Pe lângă efectele benefice, ascensiunea consumului dincolo de anumite limite poate să aducă şi presiuni inflaţioniste şi o creştere a deficitului extern. Pe măsură ce consumul va dudui, importurile vor creşte.

    Evoluţia economiei va fi influenţată atât de situaţia din zona euro, cât şi de politicile şi reformele aplicate pe plan intern. Partea fiscală a ajuns din nou în vizorul analiştilor şi a pieţelor, în condiţiile în care consolidarea fiscală din anii trecuţi se va transforma în acest an în relaxare fiscală, deficitul bugetar  urcând spre 3% din PIB. De multe ori în România, în anii electorali, cursul de schimb leu-euro devenea instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. Iar înrăutăţirea evoluţiei de pe scena politică creştea presiunile de depreciere a leului şi, concomitent, creştea şi tensiunea românilor cu credite în euro. Faptul că în acest an România va avea două seturi de alegeri nu ar trebui, de această dată, să pună presiune nici asupra cursului de schimb, având în vedere că există un guvern tehnocrat. Astfel, moneda naţională ar urma să rămână mai degrabă sub impactul evoluţiilor externe decât interne.

    Cursul de schimb leu/euro ar trebui să rămână stabil în acest an, cu o tendinţă dominantă de apreciere faţă de euro, având în vedere că banca centrală ar putea să urmărească o politică mai predictibilă şi o volatilitate mai redusă a ratelor de do-bân-dă. Analiştii se aşteaptă ca leul să câştige teren anul acesta în faţa euro şi previzionează un curs de 4,3-4,4 lei/euro. În privinţa do-larului american, părerile analiştilor sunt împărţite, optimiştii prog-no-zând întoarcerea cursului chiar sub pragul de 4 lei/dolar, în timp ce pesimiştii văd cotaţia avansând apre 4,4 lei/dolar. 2015 a fost un an tensionat pentru cei care au fost atraşi în trecut de mirajul francului elveţian, dar şi pentru cei cu credite în dolari. Pe parcursul anului trecut, moneda naţională s-a depreciat cu două cifre în faţa dolarului american, respectiv un minus de 13%, şi în faţa francului elveţian, minus 13%, în timp ce deprecierea faţă de euro a fost de doar 0,9%.

    După ce inflaţia a încheiat anul 2015, în premieră, în teritoriul negativ, la -0,9%, va continua să scadă şi în prima jumătate a acestui an pe fondul ajustării TVA de la 24% la 20%. Iar ulterior, este posibil ca inflaţia să reintre pe un trend pozitiv începând din vară şi poate încheia anul între 1% şi 2%, conform estimărilor unor analişti. În acest context, Banca Naţională ar putea să menţină în acest an dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75%, dar există şi posibilitatea majorării ratei în situaţia în care vor apărea semne de supraîncălzire a economiei. În 2015, dobânda-cheie a fost redusă de patru ori, după ce a fost ajustată de cinci ori în 2014. Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară „pe hold“.

    Procesul de relansare a creditării va continua în acest an, evoluţia fiind susţinută atât de accelerarea economiei, respectiv a  investiţiilor şi consumului, cât şi de dinamizarea ofertei bancare, ca urmare a scăderii costurilor de finanţare. Creşterea puternică a creditării în lei a reuşit anul trecut să contrabalanseze declinul împrumuturilor în valută, susţinând revenirea creditării totale în teritoriul pozitiv după trei ani de scădere. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut la minime record, odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. Ponderea creditelor în lei a devenit majoritară în anul 2015, ajungând la finele lunii noiembrie la 50,9% din totalul creditării faţă de un minim de 36,5% în luna mai din anul 2012.
     

  • Aproape trei sferturi dintre companiile româneşti folosesc social media

    Aproximativ 74% dintre companiile din România utilizează reţelele sociale pentru promovare, vânzare sau recrutare, conform unui studiu Ernst&Young. Dintre utilizatori, 91% spun că utilizarea reƫelelor sociale le oferă un avantaj competitiv faƫă de companiile care nu folosesc reƫele sociale. Doar 53% dintre respondenţi generează oportunităţi de vânzare prin social media, potrivit computerblog.ro.

    Cam 21% dintre respondenƫi au afirmat că utilizarea reƫelelor de socializare face parte din strategia de comunicare a companiei, în creştere cu două procente faƫă de 2014, conform studiului EY România, Social media şi mediul de afaceri românesc 2015.

    Studiul, ajuns la cea de-a treia ediţie anuală, analizează răspunsurile a 270 de reprezentanţi ai unor companii din diverse industrii din România cu privire la modul în care acestea abordează marketing-ul prin intermediul reţelelor de socializare şi impactul pe care acest tip de marketing îl are în prezent în activitatea lor.

    Platforma “vedetă” şi anul acesta în România rămâne Facebook cu 92% din răspunsuri (93% la nivel global), urmată de LinkedIn cu 75% (71% la nivel global) şi de YouTube cu 37% (55% la nivel global). În România se remarcă creşteri semnificative ale utilizării LinkedIn (+14% faƫă de 2014), YouTube (+8% faƫă de 2014) şi Twitter (+8% faƫă de 2014), notează sursa citată.