Tag: Venituri

  • Bucureştiul, oraşul ideal pentru şefi

    Un manager de top român dintr-o multinaţională din Bucureşti are un salariu la jumătate faţă de unul din Geneva, cu 43% sub nivelul unuia din Londra, cu 37% mai puţin decât unul din Dublin şi cu doar 13% sub nivelul unui executiv de top din Varşovia, arată datele unei cercetări comparative realizate de firma de consultanţă în management Hay Group, care publică în fiecare an studii salariale cu date colectate din mediul privat.

    În mod paradoxal poate, acelaşi studiu arată că executivii seniori câştigă mai mult în Bucureşti decât în New York (cu 8% mai mult), Praga (cu 19%), Montreal (cu 18%) sau faţă de oraşele din Japonia (cu 9%). Datele prezentate în comparaţie vizează valoarea medie totală a pachetului de compensaţii şi beneficii şi nu includ informaţii legate de managerii expaţi, care au pachete salariale mult mai mari decât managerii locali din zonele analizate. Cum se explică aceste diferenţe?

    „Sunt puţini manageri buni în România, iar cei care sunt cu adevăraţi buni trebuie reţinuţi”, crede Andreea Voinea, directorul de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă de pe plan local. În opinia ei, aşa-numitul pool de talente din România este relativ îngust la nivel de poziţii de top management, iar majoritatea candidaţilor buni sunt concentraţi în Bucureşti. De aceea, bătălia pe competenţele lor a făcut ca salariile să le crească într-un ritm mult mai accelerat prin comparaţie cu ce s-a întâmplat cu restul angajaţilor din companii.

    De aceeaşi părere este şi Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul grupului APT, cu activităţi în domeniul recrutării şi închirierii de forţă de muncă temporară, care spune că România a ajuns să aibă şefi bine foarte bine plătiţi pentru că multă vreme angajatorii nu au găsit candidaţi bine pregătiţi care să ocupe poziţii de management.

    „Când au apărut multinaţionalele, majoritatea poziţiilor erau ocupate de expaţi şi, după ce şi-au încheiat mandatele, cel puţin o parte din pachetele lor salariale s-au transferat şi către managerii români care au rămas să îi înlocuiască. Deşi angajatorii nu au oferit şi nu oferă aceleaşi pachete românilor prin comparaţie cu cele ale expaţilor, au fost totuşi nevoiţi să le dea salarii mari şi managerilor locali, pentru a-i motiva şi pentru a-i reţine în companii”, menţionează Marinescu.

    Pachetele salariale ale managerilor de top din România diferă în funcţie de dimensiunea companiilor şi de industria în care activează, însă, în general, un manager de top câştigă, în medie, între 10.000 şi 15.000 de euro net pe lună, la care se adaugă bonusul anual şi aşa-numitele „long term incentive plan“ (plan de motivare pe termen lung), prin care aceştia primesc pachete de acţiuni în companie, la preţuri preferenţiale, potrivit informaţiilor din piaţă.

    La polul opus sunt însă pachetele salariale ale muncitorilor din România, care adesea primesc puţin peste salariul minim pe economie (adică circa 175 de euro net pe lună). De altfel, aceeaşi comparaţie făcută de consultanţii de la Hay Group în multinaţionale la nivelul poziţiilor de muncitori / personal operaţional arată o poziţionare complet diferită a angajaţilor din Bucureşti prin comparaţie cu cei care ocupă astfel de funcţii în alte ţări. De departe cea mai mare diferenţă este între costul salarial al unui muncitor din Bucureşti şi al unuia din Geneva, care câştigă de zece ori mai mult decât unul din România (deşi un şef din Capitală câştigă doar de două ori mai puţin decât unul din acelaşi oraş elveţian). În oraşele din Japonia sau din Olanda, dar şi în Londra, Dublin, Paris, Berlin sau New York angajaţii care fac parte din categoria personalului operaţional primesc salarii de 3 până la 5 ori mai mari decât în Bucureşti, deşi diferenţele dintre pachetele salariale ale şefilor din aceleaşi zone nu sunt atât de mari. ”Atunci când decid să investească într-o ţară, investitorii se uită de regulă la mai multe aspecte, cum ar fi costurile cu forţa de muncă pentru personalul operaţional, pentru că în această categorie intră o mare parte din personalul unei companii, dar şi la potenţialul de viitori angajaţi pe care i-ar putea avea în locul respectiv”, spune Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.

  • Wearables, mai mult decât ceasuri şi brăţări

    Gadgeturile moderne promit să ne ajute să fim mai sănătoşi, să ne ofere o nouă metodă de distracţie, să ne organizăm mai bine, să navigăm mai uşor şi mai eficient. Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta, din care 11,5 miliarde de dolari ar urma să fie vânzările de ceasuri inteligente. Iar previziunile de creştere pe termen mediu arată că valoarea pieţei va creşte de trei până la cinci ori. Însă “wearables”, adică dispozitivele portabile, sunt mai mult decât brăţări sau ceasuri, iar câteva exemple semnalate în acest articol, inclusiv produse realizate de de români, demonstrează asta.

    Chiar de la cele mai rudimentare tipuri de dispozitive wearables, scopul lor principal a fost să aducă utilizatorului un plus de informaţie şi, astfel, ajutor. Atunci când vă gândiţi la wearables probabil că vă apare în minte o imagine cu un smartwatch sau o brăţară de fitness. Însă aceste obiecte pe care le purtăm sunt printre noi de mai mult timp decât am fi tentaţi să ghicim. Gândiţi-vă doar ce beneficii au adus ochelarii: nu numai că au ajutat oamenii să vadă mai bine, ci au avut un rol însemnat în reducerea analfabetismului. Un alt obiect pe care oamenii îl poartă zilnic de ani de zile este bătrânul ceas. Chiar şi primul gadget wearable dotat cu un computer a fost realizat pentru a veni în ajutorul omului, chiar dacă nu neapărat în scopuri nobile. În anii ’60 Ed Thorpe şi Claude Shannon au inventat un calculator cât un pachet de ţigări ce încăpea într-un pantof, care a fost creat special pentru a prezice numerele câştigătoare la ruletă. Iar Steve Mann este cel care a dezvoltat, în anii ’80 şi ’90, mai multe versiuni ale unui prototip de cască inteligentă (headset).

    Avansurile recente în domeniul telecomunicaţiilor, senzorilor, microcipurilor, au deschis noi drumuri şi oportunităţi pentru tehnologia wearable. În trecut, senzorii nu funcţionau foarte bine şi ofereau date inexacte, însă acum circuitele mici, transmisiile wireless şi senzorii pot fi integraţi cu uşurinţă în tot felul de gadgeturi. Conform definiţiei, un obiect wearable este o colecţie de componente care monitorizează stimuli interni sau externi şi care se poartă pe corp.

    Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta; doar ceasurile inteligente promit vânzări de 11,5 miliarde de dolari. „Din 2015 până în 2017, rata de adopţie a smartwatch-urilor va creşte foarte mult datorită Apple, care a popularizat acest gadget. De asemenea, ceasurile inteligente vor avea cel mai mare potenţial de venituri dintre toate produsele wearable. În 2019 vor genera 17,5 miliarde de dolari“, apreiază Angela McIntyre, director de cercetare al Gartner. „Ceasurile inteligente sunt vedetele acestui an, iar popularitatea lor creşte uimitor în România, urmând tendinţa de la nivel european. Pe fondul evoluţiei din ultima perioadă, până la finele lui 2016 mă aştept să se dubleze numărul smartwatch‑urilor vândute de noi“, spune Tudor Ţiboc, fondator şi general manager al retailerului QuickMobile.

    VEDETELE DOMENIULUI

    O altă companie de cercetare de piaţă, Yole Development, preconizează că valoarea pieţei globale de wearables va creşte de la 22 miliarde de dolari în 2015 la nu mai puţin de 90 de miliarde de dolari în 2020, cu o creştere anuală de 35%. Compania se aşteaptă ca peste 134 de milioane de ceasuri să se vândă până în 2020 şi 1,3 milioane de seturi VR/AR (realitate virtuală şi agumentată) până în 2018.

    Şi segmentul de fitness – care include brăţări, ceasuri sport etc. – va creşte susţinut de programele de wellness din SUA, se arată în raportul Gartner. Vânzările de brăţări au crescut în acelaşi ritm ca şi ceasurile, dar vor fi depăşite de smartwatch-uri datorită numărului mai mare de funcţii şi interfeţei mai uşor de utilizat. Cu toate acestea, producătorii de brăţări caută să includă funcţii precum plata mobilă, accesul în anumite zone etc. Pe de altă parte, Juniper Research vede produsele purtabile destinate segmentului de fitness dominând încă cel puţin trei ani piaţa. Abia în 2019 vânzările de smartwatch-uri (130 milioane de unităţi) le vor depăşi pe cele ale brăţărilor (110 milioane de unităţi). Acest lucru se datorează faptului că brăţările au încorporate funcţii precum cele ale smartwatch‑urilor (notificări, primire telefoane), dar la un preţ mai redus.

    Mai mult, Juniper Research vede că aceste dispozitive purtabile vor deveni parte din regimurile de antrenamente ale sportivilor profesionişti. Cât despre gadgeturile pentru sistemul de sănătate, firma de cercetare este de părere că au un potenţial mare de creştere, dar preţul ridicat al acestor dispozitive şi dependenţa de smartphone-uri le vor stopa adoptarea integrală de către sistemele de sănătate. După revoluţia smartphone-ului, primul val de produse de acest gen au fost brăţările de fitness care monitorizează şi adună date despre purtător, iar primele produse de acest fel au apărut în urmă cu 8-9 ani, prin produsele celor de la Jawbone sau FitBit. De fapt, majoritatea senzorilor incluşi într-un smartphone acum se află şi în ceasurile inteligente. „Urmând trendul telefoanelor mobile, scăderea costurilor de producţie, miniaturizarea, ar trebui să ajute ca aceste produse să devină tot mai populare. Noi credem că piaţa wearable va exploda şi va urma exemplul telefoanelor mobile“, este de părere Nick Hunn, CEO al WiFore Consulting, firmă de consultanţă.

     

  • BNR: Deficitul de cont curent este de 2,6 mld. euro în primul semestru al anului

    Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,6 miliarde euro în perioada ianuarie – mai 2016, comparativ cu un excedent de 42 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2015, potrivit unui anunţ al Băncii Naţionale.

    În structură, balanţa veniturilor primare şi balanţa bunurilor au consemnat creşteri ale deficitelor cu 1.704 milioane euro, respectiv cu 1 172 milioane euro, iar balanţa serviciilor şi balanţa veniturilor secundare au înregistrat excedente majorate cu 149 milioane euro, respectiv cu 85 milioane euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au transformat doi tineri o cutie de lemn într-o companie de 8 miliarde de dolari

    Fitbit, compania producătoare de dispozitive wearable, creşte de la an la an, cu 149% mai precis. În 2015 compania a avut venituri de 711.6 milioane de dolari, scrie site-ul wearable.com

    Totul a început în 2007. Fitbit a fost creată de James Park şi Eric Friedman, oamenii care au văzut potenţialul în utilizarea senzorilor în dispozitive mici, purtabile. Au reuşit să obţină o finanţare de 400.000 de dolari, dar nu era îndeajuns, aşa că au mers de la un investitor la un altul cu o cutie de lemn unde erau ascunse o plăcuţă cu circute şi senzori.

    În 2008, după prezentarea de la TechCrunch, Park şi Friedman sperau să primească 50 de precomenzi. Într-o singură zi au primit 2.000.

    Compania a lansat primul dispozitiv la finalul anului 2009, livrând în jur de 5000 de unităţi şi au mai primit alte 20.000 de comenzi.Pentru următorul pas au mai obţinut o finanţare de la Brad Field şi s-au parteneriat cu Best Buy pentru a-şi vinde produsele în magazinele retailerului american.

    De-a lungul anilor, produsele au primit noi senzori şi noi funcţionalităţi, iar Fitbit a vândut doar anul trecut 21,4 milioane de dispozitive. Potrivit CNN, compania valorează acum 8 miliarde de dolari.

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED Romania: Transport, Logistică & Strategie

    Chiar dacă este un domeniu provocator şi plin de dinamism, nu a fost ocolit de problemele crizei financiară. Anii 2009 – 2010 au reprezentat o perioadă dificilă pentru companiile de transport şi logistică, totuşi benefică atât pentru piaţa în sine, dar mai ales pentru clienţii cărora li se adresează. Dacă înainte de criză eforturile firmelor din domeniu de a-şi creşte veniturile nu erau foarte mari şi nici nu erau bazate pe anumite criterii de management sau performanţă, de altfel noţiuni necunoscute pentru multe dintre ele, situaţia s-a schimbat radical după primii ani de criză.

    Acum, pentru a-şi menţine competitivitatea, trebuie să integreze decizii bazate pe eficienţă, productivitate, flexibilitate sau inovaţie. De ce? Pentru că a crescut tendinţa de specializare a firmelor de transport, odată cu cerinţa clienţilor pentru un nivel ridicat de calitate în serviciile prestate, măsurat în contracte prin KPIs (Key Performance Indicators %) şi un sistem de bonus malus prin care eşti bonusat dacă depăşeşti targetul de performanţă sau, în caz contrar, eşti penalizat. Indicatorii de performanţă se referă cel mai adesea la livrările on time (OTD – On Time Delivery), numărul de daune în timpul transportului sau numărul de comenzi pregătite corect. În general se consideră Normal Level între 99%-100%, Danger Area (Corrective Action required) între 97%-99% şi Low Level sub 97%. Penalizarea se face cu diferenţă până la 100% din factura de transport.

    Însă criteriile de performanţă (KPIs) sunt doar o parte din scoring-ul calculat de clienţi pentru a valida ca furnizor o companie de transport. Preţul este desigur cel mai important, însă nu este singurul criteriu de selecţie şi este completat de: experienţa similară în industria în care activează clientul, situaţia financiară, vechimea flotei, dovada trainingurilor pentru şoferi, nivelul de echipare al depozitelor. Sunt clienţi care, de exemplu, limitează cheltuielile de transport la maxim 30% din cifra de afaceri a partenerului de transport. Mai mult, se fac audituri din partea clienţilor în cadrul licitaţiilor. Sunt industrii cu cerinţe extrem de stricte, de exemplu farma sau automotive, unde eventualele erori ale operatorului logistic pot duce la probleme grave în cadrul lanţului de aprovizionare: întreruperea liniilor de producţie în uzinele producătoare de autoturisme, medicamentele transportate necorespunzator pot fi dăunătoare pentru sănătatea oamenilor şi pot crea o imagine negativă a companiei importatoare sau distribuitoare şi, implicit, pierderi financiare şi consecinţe legale.

    Iată ce schimbări majore trebuie luate în considerare de firmele de transport pentru a putea deveni competitive şi a fi selectate în calitate de furnizori de servicii logistice. Cum vor reuşi să dobândească avantaj competitiv? Ce transformări organizaţionale, ce teorii manageriale au nevoie să introducă în analiza business-ului pentru a câştiga cotă de piaţă, reputaţie constantă şi stabilitate?

    Iată şi răspunsurile: în primul rând trebuie să pornim de la o Strategie. O Strategie se bazează pe premisele că viitorul nu mai poate fi prevăzut cu suficientă acurateţe şi că beneficiile pe termen lung nu sunt mai importante decât cele pe termen scurt. Valoarea Strategiei constă în originalitate, consistenţă, considerarea şi evaluarea riscurilor şi flexibilitate la schimbările imprevizibile din mediului extern. De asemenea, are nevoie să ia în considerare interesele, nu întotdeauna convergente, ale stakeholder-ilor, un alt element de noutate prezent în piaţa de transport, datorită creşterii nevoilor de finanţare, de asociere sau de fuziune. Fie că vorbim de owner-i, fie că vorbim de fonduri de investiţii, creditori, furnizori – clienţi (exemplu decalajul termenelor de plată şi provocările implicite ale cash flow-ului) sau de manageri.    

    Implementarea cu succes a unei strategii eficiente trebuie obligatoriu să conţină trei elemente: unicitate (ce nu are competiţia), competenţă (ce nu poate competiţia) şi preferabilitate (ce poţi face mai bine decât competiţia). Toate acestea vor determina alegerea surselor sau deciziilor de poziţionare care pot duce la avantaj competitiv: focus spre profitabiliate, cotă de piaţă, superioritate tehnică (camioane de ultimă generaţie, echipamente moderne pentru depozite), inovaţie (augmented reality în logistică) sau poate o strategie low cost. Analiza mediului extern este iarăşi extrem de utilă având în vedere instabilitatea lui.

    Folosirea PEST-ului (Politic, Economic, Social, Tehnologic) nu ne va feri de suprize, dar cel puţin ne obligă să evaluăm şi să controlăm riscul: de exemplu fluctuaţia cursului valutar are un impact direct şi semnificativ în marjele de profit ale importatorilor din China, creşterea accizelor combustibilului în condiţiile în care ponderea lui în totalul costurilor transportatorilor este de peste 40%, posibila impozitare a diurnelor cu efect imediat în creşterea tarifelor de transport, aspecte legate de protejarea mediului şi impunerea unor norme antipoluante necesită investiţii suplimentare în echiparea camioanelor.

    O strategie competitivă va lua în considerare şi decizii de make or buy. Avem nevoie de flotă proprie sau subcontractăm? În Distribuţie de exemplu, face mai mult sens în baza unor volume garantate să foloseşti flotă proprie. În Depozitare majoritatea operatorilor logistici închiriază spaţiile. De asemenea, un audit intern este obligatoriu când stabilim o strategie. În urma acestuia putem afla răspunsuri la întrebări de ce cumpără clienţii de la noi, de ce cumpără clienţii de la competiţie, ce resurse au competitorii şi noi nu le avem, care sunt „driver-urile” pentru profit şi multe altele. Nu în ultimul rând, trebuie să luăm în calcul analizele financiare: Return on Capital Employed, Net Cash Flow, analiza Break Even…

    În concluzie, piaţa de transport şi logistică este într-o continuă evoluţie nu numai din punct de vedere al numărului de firme sau al cifrei de afaceri, dar mai ales din punct de vedere al trecerii de la un tip de management primar, la unul de tip transformaţional, bazat pe concepte noi, dezvoltate prin viziune, management-ul riscului, management-ul schimbării, introducerea analizelor financiare în planurile de dezvoltare, focus spre motivarea şi dezvotarea angajaţilor, toate acestea integrate într-o strategie consistentă, sustenabilă şi validă. Iar motto-ul definitoriu al celei mai bune strategii este: „să faci ceva complet diferit”!

  • Povestea fraţilor care au fondat prima companie IT de pe AeRO

    „Dacă tragem linie după un an şi ne uităm la avantaje, observăm că acestea au fost mai multe decât cele pe care ni le-am imaginat; deocamdată nu ne-am lovit de dezavantaje”, descrie Cristian Logofătu evoluţia în primul an de tranzacţionare pe sistemul alternativ AeRO a companiei fondată împreună cu fratele său, Mihai Logofătu. Acţiunile companiei de training şi integrare IT Bittnet Systems (BNET), prima din domeniul IT listată pe AeRO, s-au apreciat cu 30% în primul an de tranzacţionare. Spre comparaţie, indicele BET, care include cele mai mari companii listate pe piaţa principală a bursei, s-a depreciat cu 9% în acelaşi interval.

    Compania are o capitalizare bursieră de 10,2 milioane de lei, cu aproape 30% mare mare decât valoarea de anul trecut. „S-au înregistrat tranzacţii cu acţiunile Bittnet aproape în fiecare din zilele deschise la tranzacţionare; preţul acţiunilor a evoluat în linie cu restul pieţei până la momentul în care am anunţat rezultatele financiare, când s-au depărtat de restul pieţei.” Compania fraţilor Logofătu oferă servicii de integrare şi de training IT şi a înregistrat în 2015 o creştere de 35% a veniturilor, până la 11,27 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), şi un profit net de cinci ori mai mare decât în 2014, de peste 1 milion de lei (circa 230.000 de euro).

    Pentru 2016, antreprenorii au bugetat o dublare a cifrei de afaceri şi o creştere a profitabilităţii în acelaşi ritm de până acum, având la bază trei piloni: lansarea unor noi servicii (bazate în special pe tehnologiile cloud), extinderea acoperirii geografice şi expansiunea portofoliului de produse prin încheierea de noi parteneriate cu furnizori mari din industria de training IT. Printre realizările de anul trecut, exceptând listarea, se află şi vânzarea unei participaţii de 10% către fondul polonez de investiţii Carpathia Capital, precum şi un avans în Topul 50 de Companii IT din Europa Centrală, clasament realizat de compania de consultanţă Deloitte. În prezent, compania este deţinută de fraţii Logofătu Logofătu (64,66%), de antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), de fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi de alţi investitori privaţi (8,17%).

    Fraţii Mihai Logofătu, CEO-ul companiei, şi Cristian Logofătu, directorul financiar, au fondat compania în urmă cu aproape un deceniu, ca urmare a atracţiei naturale pentru domeniul IT şi pentru educaţie. „Doar asta am făcut toată viaţa; părinţii noştri sunt profesori, iar noi, fiind pasionaţi de tehnologie, am ajuns să facem în mod natural training IT”, descrie Cristian Logofătu alegerea domeniului de activitate al Bittnet Systems, care povesteşte că din copilărie erau pasionaţi de tehnologie. „Când eram mic am văzut un calculator HC 85 – acele calculatoare care se legau la casetofon, prin care scriai programul într-un limbaj de programare, îl încărcai pe casetă, te duceai în altă parte şi se întâmpla ce programaseşi tu acolo.” Îşi aminteşte amuzat cum pe tastele acelor calculatoare nu se aflau litere, ca acum, ci pe fiecare buton era câte o instrucţiune din limbajul de programare cunoscut de computer. „Când am văzut următoarea generaţie de calculatoare, un Spectrum, care avea tastatură normală şi mai târziu, când am văzut primul PC, un 186, mi se părea o prostie faptul că literele erau separate şi trebuia să scrii mult mai mult ca să obţii aceleaşi cuvinte – nu mi se părea un avans tehnologic”, îşi aminteşte de primele experienţe legate de calculatoare.

    Cei doi fraţi au beneficiat şi de spiritul vizionar al părinţilor, care i-au trimis încă de mici la cursuri în domeniu. La 12 ani, Cristian Logofătu făcea deja primii bani din tehnoredactare pe calculator în Wordperfect, un strămoş rudimentar al Word-ului de astăzi. „Apoi, într-un fel sau altul, toată viaţa noastră a fost legată de computer science şi de educaţie”, explică Logofătu, deşi nu a respectat traseul normal al unui IT-ist, care urmează studii de profil şi apoi îşi dezvoltă o afacere, ci a început direct cu antreprenoriatul. Au pornit în jurul anului 2000, centrul de training şi formare profesională în domeniul IT&C Academia Credis, cu care au organizat cursuri în domeniul IT pentru elevi şi studenţi (prima Academie Microsoft din România), cât şi una din primele academii Cisco, creată în jurul lui 2000. „De când citesc studii de profil, niciodată nu s-a întâmplat să găsesc vreun cercetător care să spună că sunt mai mulţi oameni calificaţi pentru joburi în domeniul IT decât joburi, totul e pe dos. E una din zonele pe care am adresat-o mereu, încercăm să le deschidem ochii pentru o carieră în IT”, descrie el unul din obiectivele programului Start Carieră în IT.

    În 2007 au marcat primul profit semnificativ, de 100.000 de lei, bani pe care i-au folosit pentru a face o majorare de capital şi a transforma Bittnet în SA. La finalul lui 2011 se conturau deja nevoile de creştere a eforturilor de vânzări şi de marketing, aşa că au participat la Venture Connect, eveniment în cadrul căruia antreprenori din domeniul IT sunt puşi faţă în faţă cu investitori; atunci şi-au prezentat planurile de viitor. „Noi am spus acolo că ne angajăm să creştem afacerea de opt ori în cinci ani, iar toată lumea a râs, deci a fost o prezentare de succes”, spune Cristian Logofătu, mai în glumă, mai în serios. I-au atras atenţia lui Răzvan Căpâţînă, pe care Cristian Logofătu îl cunoscuse la un campionat naţional de off-road. „Este un sport extrem care îţi testează mai multe lucruri, printre care, întotdeauna, caracterul, de aceea se creează foarte uşor o relaţie de încredere şi înţelegere între parteneri.”

    Pe baza acestei fundaţii, în ianuarie 2012 au făcut prima infuzie de capital; au creat şi un consiliu consultativ, similar cu boardurile americane, din care face parte antreprenorul Dan Ştefan, care a fondat împreună cu fratele lui, Marius, afacerea Autonom Rent a Car, alături de Sergiu Neguţ, Andrei Pitiş şi, de anul trecut, Dan Berţeanu. „Am considerat că este important să facem acest exerciţiu de transparenţă şi de guvernare corporatistă prin care să discutăm cu un consiliu consultativ aspecte legate de raportare, planificare şi consiliere. Toţi oamenii aceştia au avut experienţe extraordinare şi nu sunt implicaţi zi de zi în afacere, astfel că le este uşor să ne spună direcţiile pe care trebuie să le corectăm.”

  • Planurile fraţilor care au fondat prima companie IT de pe AeRO

    „Dacă tragem linie după un an şi ne uităm la avantaje, observăm că acestea au fost mai multe decât cele pe care ni le-am imaginat; deocamdată nu ne-am lovit de dezavantaje”, descrie Cristian Logofătu evoluţia în primul an de tranzacţionare pe sistemul alternativ AeRO a companiei fondată împreună cu fratele său, Mihai Logofătu. Acţiunile companiei de training şi integrare IT Bittnet Systems (BNET), prima din domeniul IT listată pe AeRO, s-au apreciat cu 30% în primul an de tranzacţionare. Spre comparaţie, indicele BET, care include cele mai mari companii listate pe piaţa principală a bursei, s-a depreciat cu 9% în acelaşi interval. Compania are o capitalizare bursieră de 10,2 milioane de lei, cu aproape 30% mare mare decât valoarea de anul trecut. „S-au înregistrat tranzacţii cu acţiunile Bittnet aproape în fiecare din zilele deschise la tranzacţionare; preţul acţiunilor a evoluat în linie cu restul pieţei până la momentul în care am anunţat rezultatele financiare, când s-au depărtat de restul pieţei.” Compania fraţilor Logofătu oferă servicii de integrare şi de training IT şi a înregistrat în 2015 o creştere de 35% a veniturilor, până la 11,27 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), şi un profit net de cinci ori mai mare decât în 2014, de peste 1 milion de lei (circa 230.000 de euro). Pentru 2016, antreprenorii au bugetat o dublare a cifrei de afaceri şi o creştere a profitabilităţii în acelaşi ritm de până acum, având la bază trei piloni: lansarea unor noi servicii (bazate în special pe tehnologiile cloud), extinderea acoperirii geografice şi expansiunea portofoliului de produse prin încheierea de noi parteneriate cu furnizori mari din industria de training IT. Printre realizările de anul trecut, exceptând listarea, se află şi vânzarea unei participaţii de 10% către fondul polonez de investiţii Carpathia Capital, precum şi un avans în Topul 50 de Companii IT din Europa Centrală, clasament realizat de compania de consultanţă Deloitte. În prezent, compania este deţinută de fraţii Logofătu Logofătu (64,66%), de antreprenorul Răzvan Căpăţînă (20,42%), de fondul de investiţii polonez Carpathia Capital (6,77%) şi de alţi investitori privaţi (8,17%).

    Fraţii Mihai Logofătu, CEO-ul companiei, şi Cristian Logofătu, directorul financiar, au fondat compania în urmă cu aproape un deceniu, ca urmare a atracţiei naturale pentru domeniul IT şi pentru educaţie. „Doar asta am făcut toată viaţa; părinţii noştri sunt profesori, iar noi, fiind pasionaţi de tehnologie, am ajuns să facem în mod natural training IT”, descrie Cristian Logofătu alegerea domeniului de activitate al Bittnet Systems, care povesteşte că din copilărie erau pasionaţi de tehnologie. „Când eram mic am văzut un calculator HC 85 – acele calculatoare care se legau la casetofon, prin care scriai programul într-un limbaj de programare, îl încărcai pe casetă, te duceai în altă parte şi se întâmpla ce programaseşi tu acolo.” Îşi aminteşte amuzat cum pe tastele acelor calculatoare nu se aflau litere, ca acum, ci pe fiecare buton era câte o instrucţiune din limbajul de programare cunoscut de computer. „Când am văzut următoarea generaţie de calculatoare, un Spectrum, care avea tastatură normală şi mai târziu, când am văzut primul PC, un 186, mi se părea o prostie faptul că literele erau separate şi trebuia să scrii mult mai mult ca să obţii aceleaşi cuvinte – nu mi se părea un avans tehnologic”, îşi aminteşte de primele experienţe legate de calculatoare. Cei doi fraţi au beneficiat şi de spiritul vizionar al părinţilor, care i-au trimis încă de mici la cursuri în domeniu. La 12 ani, Cristian Logofătu făcea deja primii bani din tehnoredactare pe calculator în Wordperfect, un strămoş rudimentar al Word-ului de astăzi. „Apoi, într-un fel sau altul, toată viaţa noastră a fost legată de computer science şi de educaţie”, explică Logofătu, deşi nu a respectat traseul normal al unui IT-ist, care urmează studii de profil şi apoi îşi dezvoltă o afacere, ci a început direct cu antreprenoriatul. Au pornit în jurul anului 2000, centrul de training şi formare profesională în domeniul IT&C Academia Credis, cu care au organizat cursuri în domeniul IT pentru elevi şi studenţi (prima Academie Microsoft din România), cât şi una din primele academii Cisco, creată în jurul lui 2000. „De când citesc studii de profil, niciodată nu s-a întâmplat să găsesc vreun cercetător care să spună că sunt mai mulţi oameni calificaţi pentru joburi în domeniul IT decât joburi, totul e pe dos. E una din zonele pe care am adresat-o mereu, încercăm să le deschidem ochii pentru o carieră în IT”, descrie el unul din obiectivele programului Start Carieră în IT.

    În 2007 au marcat primul profit semnificativ, de 100.000 de lei, bani pe care i-au folosit pentru a face o majorare de capital şi a transforma Bittnet în SA. La finalul lui 2011 se conturau deja nevoile de creştere a eforturilor de vânzări şi de marketing, aşa că au participat la Venture Connect, eveniment în cadrul căruia antreprenori din domeniul IT sunt puşi faţă în faţă cu investitori; atunci şi-au prezentat planurile de viitor. „Noi am spus acolo că ne angajăm să creştem afacerea de opt ori în cinci ani, iar toată lumea a râs, deci a fost o prezentare de succes”, spune Cristian Logofătu, mai în glumă, mai în serios. I-au atras atenţia lui Răzvan Căpâţînă, pe care Cristian Logofătu îl cunoscuse la un campionat naţional de off-road. „Este un sport extrem care îţi testează mai multe lucruri, printre care, întotdeauna, caracterul, de aceea se creează foarte uşor o relaţie de încredere şi înţelegere între parteneri.”

    Pe baza acestei fundaţii, în ianuarie 2012 au făcut prima infuzie de capital; au creat şi un consiliu consultativ, similar cu boardurile americane, din care face parte antreprenorul Dan Ştefan, care a fondat împreună cu fratele lui, Marius, afacerea Autonom Rent a Car, alături de Sergiu Neguţ, Andrei Pitiş şi, de anul trecut, Dan Berţeanu. „Am considerat că este important să facem acest exerciţiu de transparenţă şi de guvernare corporatistă prin care să discutăm cu un consiliu consultativ aspecte legate de raportare, planificare şi consiliere. Toţi oamenii aceştia au avut experienţe extraordinare şi nu sunt implicaţi zi de zi în afacere, astfel că le este uşor să ne spună direcţiile pe care trebuie să le corectăm.”

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.

  • Cum şi-a convins angajaţii să lucreze doi ani fără salariu şi cum a ajuns compania să aibă venituri de peste 300 milioane de dolari

    Tim Westergren a pus bazele Pandora Media la 35 de ani, companie care a raportat venituri de 336 milioane de dolari în Q4 2015 şi are o audienţă de peste 81 de milioane de ascultători.

    Înainte de lansarea afacerii, Westergren şi-a petrecut 20 de ani în domeniul muzical, lucrând ca producător şi compozitor, dedicându-şi o mare parte din timp artiştilor în curs de dezvoltare. Avea şi un al doilea job între timp, cel de babysitter.

    Împreună cu doi parteneri, a creat în 1999 Pandora Media, iniţial companie de hardware, ce facilita redarea muzicii în magazine. După doi ani de funcţionare, însă, Pandora a intrat în faliment. În 2002 compania nu şi-a mai permis să-şi plătească angajaţii, dar el a convins 50 de angajaţi să muncească fără plată timp de doi ani. În acea perioadă, Pandora a acumulat o datorie de 2 milioane de dolari pentru neplata salariilor. În plus, Westergren avea datorii de 500.000 de dolari, încercând să plătească facturile şi ce salarii îşi permitea.

    Pentru a menţine angajaţii motivaţi acesta ţinea discursuri peste discursuri, încurajând oamenii, spunându-le că potenţialul este pieţei este uriaş.

    În 2004 a compania a obţinut 9 milioane de dolari într-o rundă de finanţare. În aceeaşi zi,  Westergren a venit în birou şi a ţinut o şedinţă şi a anunţat că va plăti cele 2 milioane pe care le datora angajaţiilor.

    Perseverenţa, determinarea, asociate cu viziunea sa pe termen lung sunt calităţile care l-au condus spre succes.

    În prezent are o avere estimată la 22 miliarde de dolari.

    În calitate de director de strategie al companiei, Westergren îşi petrece cea mai mare parte a timpului călătorind şi colectând feedback de la utilizatori Pandora Radio. În 2010, el a fost listat de către revista Time ca fiind unul dintre cei 100 de cei mai influenţi oameni din lume.
     
    Prin exemplul propriu, Westergren, care a cunoscut succesul după 35 de ani, a demonstrat că niciodată nu este prea târziu să-ţi îndeplineşti visele. 

  • Avere nejustificată de peste 530.000 lei, găsită de ANI la o grefieră din Iaşi

    ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Iaşi, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate în perioada exercitării funcţiei de către Violeta Elena Oşoianu, grefieră la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, după ce a constatat o diferenţă de 531.954 lei între averea dobândită şi veniturile realizate de aceasta, se arată în comunicat.

    Averea nejustificată a fost constatată pentru perioada 24 octombrie 2004 – 31 decembrie 2010.