BusinessMagazin

Tag: reducere

  • De ce lucrează Wizz Air cu o bancă din China. Cum se va modifica preţul biletelor

    Operatorul aerian low-cost Wizz Air a anunţat semnarea unui acord cu divizia de leasing a China Development Bank pentru finanţarea a şase aeronave A321ceo, inclusiv primele două aeronave A321 care vor fi recepţionate anul acesta. Datele acordului nu au fost făcute publice.

    Preţul de catalog al unei aeronave A321ceo este de 113,7 milioane de dolari, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei franceze Airbus. ”Am dezvoltat o colaborare solidă cu CDB Leasing pe măsură ce aceştia continuă să ne sprijine extinderea, acum cu finanţarea primelor aeronave A321”, a declarat József Váradi, directorul executive al  Wizz Air. “Când va deveni operaţional pe rutele populare, A321 va reduce semnificativ costul unitar şi, totodată, ne va permite să oferim în continuare tarife reduse şi mai multe oportunităţi pasagerilor, pentru a beneficia de locuri pe zborurile dorite.”

    Airbus A321 are un fuselaj mai lung decât aeronavele A320 şi poate transporta 230 de pasageri pentru o capacitate crescută pe rutele populare. Wizz Air operează în prezent 63 de aeronave A320 cu 180 de locuri, dintre care şase sunt finanţate tot de CDB Leasing, fiind livrate în perioada 2014-2015.

    Wizz Air va recepţiona prima aeronavă A321ceo (current engine option) în noiembrie, iar cea de-a doua în decembrie. Aceste aeronave fac parte dintr-o comandă Airbus existentă. Totodată, Wizz Air a confirmat recent o nouă comandă Airbus pentru 110 aeronave A321neo care, dacă va fi aprobată de acţionari, va începe să fie livrată în 2019. 

    Wizz Air operează o flotă de 63 de aeronave Airbus A320 pe mai mult de 380 de rute de la 22 de baze, ce leagă 112 destinaţii din 38 de ţări. În cadrul Wizz Air lucrează peste 2.300 de angajaţi.

  • Containere transformate în localuri, proiect al unor antreprenori din Boston

    O soluţie foarte bună pentru transportul de mărfuri sau chiar pentru locuinţe ieftine, containerele pot fi utilizate şi pentru amenajarea unor localuri, aşa cum o arată un proiect de la Boston.

    Gândite ca o modalitate rapidă şi cu impact redus asupra mediului înconjurător de a aduce localuri şi magazine în complexul Innovation Design Building în care funcţionează companii din diverse domenii, containerele vor găzdui restaurante şi cafenele care vor pune la dispoziţia clienţilor locuri înăuntru şi afară, precum şi magazine şi chiar un salon de coafură, scrie Boston Globe.

    Iniţiativa se înscrie într-un plan mai amplu de investiţii de 100 de milioane de dolari pentru reamenajarea complexului.
     

  • Insecurităţile companiilor de securitate

    Puţină lume ştie că în Bucureşti agenţii de pază sunt pe locul doi în topul celor mai importante ocupaţii, mai mulţi fiind doar lucrătorii comerciali; cu totul în România lucrează în această industrie peste 100.000 de oameni, angajaţi în peste 1.600 de companii. Campania anticorupţie a autorităţilor, dar şi o serie de schimbări economice sau de natură legislativă cern piaţa, rezultatul fiind o creştere a tarifelor, o reducere a personalului şi o scădere a numărului de companii.

    Viaţa va traversa o perioadă de schimbări, din două cauze. Mulţi dintre proprietarii de firme de pază au în prezent probleme cu legea, fapt care va scoate de pe piaţă o serie de astfel de companii, iar pe de altă parte firmele se vor simţi îndemnate să respecte legislaţia fiscală, lucru pe care până acum unii îl ignorau, de unde şi problemele cu legea despre care vorbeam.

    În cele din urmă modul de calcul al preţurilor se va schimba, la fel ca şi abordarea în privinţa serviciilor de securitate; dacă până acum era considerat un serviciu ieftin, pe care aproape oricine şi-l putea permite, acum preţurile cresc, pentru că nu mai este loc pentru evaziune, iar preţurile mici erau posibile tocmai pentru că nu erau respectate legislaţia fiscală şi cea a muncii“, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS), care este şi preşedinte al Federaţiei Serviciilor de Securitate.

    Şi operatorii care au rămas pe piaţă, dar şi clienţii, spune Badea, îşi dau seama că livrarea de servicii de securitate la preţuri nesustenabile induce atât riscuri legale, cât şi de calitate a serviciilor oferite. A doua circumstanţă la care se referă Badea este salariul minim pe economie, care a crescut în ultimii ani cu 30  – 40%, de la 800 de lei la 1.200 de lei. „Serviciile de securitate merg în general pe salariul minim pe economie, pentru că tarifele practicate nu sunt de natură să suporte o creştere a salariilor. Motivele sunt competiţia, piaţa fragmentată, o serie întreagă de alte cauze. Şi atunci vom avea o presiune pe preţuri, pentru creşterea lor, fapt care se vede deja în piaţă, unde tarifele, după cea mai recentă mărire a salariului minim pe economie, au crescut cu circa 15%. Beneficiarii erau obişnuiţi cu servicii ieftine, iar bugetele lor de securitate nu erau gândite pentru creşteri constante şi continue. La presiunea furnizorilor probabil că vor răspunde cu o reducere a nivelului de servicii“, spune Badea. Pe de altă parte, reducerea cantitativă nu poate să treacă dincolo de menţinerea unor măsuri de securitate care să ţină riscul la un nivel acceptabil; clienţii trebuie să îşi păstreze nivelul de securitate în zona acceptabilului, dar fără să depăşească bugetele în mod semnificativ.

    Cum s-ar putea adapta companiile la noua situaţie? GSS lucrează de mult timp în sectorul petrolier şi a integrat serviciile de pompieri în securitate. Am constatat că există nişte sinergii între cele două servicii, pe care le puteam valorifica. Este vorba de un nou model al serviciului integrat, astfel încât la sfârşitul acestui proces să ai un nivel de siguranţă pe partea de incendiu, dar şi un nivel de risc acceptabil pe partea de securitate, construite cu optimizări care să ducă la reduceri de costuri şi la creşterea eficacităţii serviciilor“. Practic GSS are un management integrat, care administrează ambele servicii; mai mult, pompierul poate contribui la la supravegehre, iar agentul de pază poate asigura o primă intervenţie în cazul unui incendiu. Compania a investit într-o platformă digitală care include sistemul de detecţie a eventualelor pătrunderi în unitate, dar şi sistemul de detecţie a incendiilor.

    Platfoma ajută la gestionarea forţei de reacţie, practic sunt perechi de ochi şi perechi de braţe suplimentare, care pot acţiona, şi nu haotic, ci coordonate de respectiva platformă, un soft de management integrat al serviciilor de securitate şi împotriva incendiilor. Şi agenţii de securitate, dar şi pompierii au fost dotaţi cu camere care transmit live de la locul intervenţiei către dispecerat, iar managerul poate să decidă dacă trebuie să angajeze alte resurse sau ce substanţe trebuie folosite la stingerea incendiilor.“

    Cel mai ieftin nu înseamnă cel mai bun.

    Între 2013 şi 2014 numărul agenţilor de pază a scăzut cu 29.000, din cauza scăderii bugetelor de securitate şi a creşterii preţului forţei de muncă. Federaţia Serviciilor de Securitate reprezintă cam 35% din angajaţi din cei circa 100.000 din sistem, dar cam 65% din cifra de afaceri totală, pentru că în asociaţie au intrat firmele mari.

    Achiziţiile publice de servicii de securitate reprezintă cam 50% din toată piaţa şi se fac, spune Badea, în baza criteriului preţului celui mai mic. „Sunt 1.600 de firme de securitate, pe o piaţă foarte fragmentată. Există tendinţa de a reduce preţul la cel mai scăzut nivel posibil, iar scăderile acestea nu mai pot avea loc fără nerespectarea legislaţiei, pe partea de muncă, pe partea de fiscalitate sau pe partea de legislaţie specifică. Au fost destul de mulţi care, din dorinţa de a câştiga licitaţii, au mers dincolo de ce se putea face în mod legal. Au existat tot felul de scheme de evaziune: se «înnegreau» banii, de exemplu, adică o firmă care încasa foarte mulţi bani îşi achiziţiona nişte servicii fictive, de unde scotea bani şi plătea angajaţii din sacoşă, fără să urmeze circuitele financiare normale. Sunt firme mari care au făcut aşa, primele trei ca cifră de afaceri din ţară sunt în această situaţie. Foarte mulţi proprietari şi administratori, de ordinul zecilor, au fost puşi sub acuzare“, spune Gabriel Badea.

     

     

  • Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

    Această situaţie întâlnită în România pare subiectul unui banc, însă ete pur şi simplu o parte din realitatea în care trăim.

    Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

  • Copiii crizei încep şcoala

    Ştefan are puţin peste şapte ani şi aşteaptă cu nerăbdare să înceapă clasa I. Ştie o grămadă de lucruri: să citească, să socotească, să scrie cu litere de tipar, să butoneze tableta; nu are însă nicio idee despre conceptul de criză economică. El face parte dintr-o categorie aparte – copiii crizei, cei circa 1,5 milioane de copii din românia care au trăit doar în criză, cei născuţi în şi după 2008, an care marchează începutul unor schimbări profunde la nivel mondial.

    In această toamnă intră în clasa întâi copiii născuţi în acelaşi an cu căderea Lehman Brothers, eveniment care a marcat debutul crizei mondiale. Pe parcursul celor şapte ani şi consumatorii români au experimentat profunde schimbări de consum, mentalităţi şi obiceiuri. Acum, deşi optimismul se află la cote maxime comparativ cu anii anteriori, aproape două treimi dintre români (64%) declară că ţara este în continuare afectată de criză, arată un studiu realizat pentru Business Magazin de compania de cercetare de piaţă 360insights.
    Circa 1,5 milioane de copii au trăit doar în criză, cei născuţi în şi după 2008.

    Fireşte, copiii cu vârste de până la şapte ani nu înţeleg ce înseamnă mediul economic sau obiceiurile de consum. Dar părinţii lor au trecut, de-a lungul ultimilor ani, printr-o întreagă serie de schimbări: unele cupluri (chiar dacă puţine) au amânat decizia de a avea un copil, şi-au redus cheltuielile la diferite categorii de produse şi servicii şi sunt mult mai pretenţioşi atunci când aleg să scoată banii sau cardul din portofel pentru a plăti la supermarket, la bancă, la piaţă sau, în general, orice şi oriunde. Singurul lucru care nu s-a modificat este atitudinea părinţilor faţă de cheltuielile alocate copiilor, peste trei sferturi (77%) dintre aceştia spunând că nu reduc acest buget nici în timpul recesiunii, conform studiului 360insights.

    „După mai mult de şapte ani de criză financiară, apele se limpezesc pentru anumite state, dar rămân destul de multe şi cele care încă luptă cu recesiunea. Punând România sub lupă, indicatorii macroeconomici vehiculaţi în ultimul timp creionează o tendinţă pozitivă. Totuşi, întrebarea-cheie este: în ce măsură acest lucru se reflectă în viaţa de zi cu zi a românilor şi cum simt ei criza economică după atâţia ani de la debutul ei?”, spune Manuela Danilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    La şapte ani de la debutul crizei, aproape două treimi (64%) dintre românii din mediul urban afirmă că România este în continuare afectată de căderea economică. Aceştia se împart însă în două categorii cu păreri distincte: pe de o parte sunt cei care rămân ancoraţi în efectele negative ale crizei şi privesc cu îngrijorare viitorul (60%) şi, pe de altă parte, cei optimişti, care cred că lucrurile merg înspre mai bine (40%). „În prima categorie se găsesc preponderent persoanele mature (35‑64 de ani) şi cele cu venituri medii sau scăzute. La polul opus, doza de optimism vine de la persoanele cu studii superioare şi venituri ridicate, dar şi de la segmentul tânăr (25-34 ani)”, arată reprezentanta 360insights.

    Nota de optimism e şi mai ridicată printre adolescenţi şi studenţi (16-24 ani), ei fiind cei care se declară afectaţi de criză într-o măsură semnificativ mai mică (doar 47% faţă de 64%, media generală), spune Manuela Dănilă. „Percepţia lor este cel mai probabil influenţată de lipsa unui punct solid de comparaţie. La debutul crizei ei aveau 10-17 ani, aşadar şi-au câştigat autonomia financiară recent şi consideră că perioada curentăeste o perioadă prosperă pentru ei.”

    Ideea este susţinută şi completată de Claudia Nica, head of private individuals segment în cadrul UniCredit Bank: dintre cei care au apelat la credite, în special în trecut, există persoane care nu au mai reuşit să ramburseze cu uşurinţă sumele împrumutate şi, deşi la nivel macroeconomic se simt semnele însănătoşirii, ei sunt în continuare afectaţi. „Segmentul tânăr sau cei cu venituri superioare nu au resimţit această problemă din trecut, ei reprezentând acum motorul de creştere a creditării noi, în special în zona de credite imobiliare. Considerăm că tinerii reprezintă pilonul schimbării societăţii şi cei care pot readuce şi încrederea generală în sectorul financiar”, adaugă Claudia Nica.

    Tot pe tinerii cu vârste până în 35 de ani mizează şi domeniul imobiliar, acesta fiind principalul segment de cumpărători pe piaţa rezidenţială. „Acest fapt este normal; vorbim de cupluri, de persoane care îşi întemeiază o familie sau care doresc să plece de la părinţi, achiziţionându-şi o locuinţă proprie”, spune Andrei Sârbu, vicepreşedinte Coldwell Banker Affiliates of Romania. Perspectivele economice dar şi cele de evoluţie în carieră ale acestui segment de clienţi sunt bune, iar stabilizarea preţurilor, îmbunătăţirea ofertelor de creditare şi adaptarea tot mai bună a proiectelor la cererea existentă au făcut ca achiziţia unei locuinţe să fie mult mai facilă astăzi, afirmă Andrei Sârbu.

    În perioada de boom, luând în considerare preţurile de la acel moment şi salariile nete, era necesar un credit pe o perioadă de aproximativ 25 de ani pentru cumpărarea unei locuinţe noi, cu două camere. Or această perioadă s-a redus acum la jumătate, susţine reprezentantul Coldwell Banker Affiliates of Romania. „Cerere există. Dacă ai un produs bine adaptat, de la amplasare, preţ, suprafeţe şi finisaje până la politica de preţ, o strategie şi o echipă bună de vânzări, poţi face business astăzi în piaţa rezidenţială. Poţi vinde aproape integral un proiect până la finalizarea sa”, susţine Andrei Sârbu.

    Când se termină criza?

    Indicatorii economici pozitivi vehiculaţi în media sunt semn bun, însă reflectarea acestora în viaţa de zi cu zi apare cu întârziere, îndeosebi în rândul celor cu venituri scăzute.Astfel, chiar dacă starea generală se apropie de o zonă de stabilitate, reducându-se tensiunea şi confuzia, românii fac prognoze pentru viitor cu precauţie, completeză reprezentanta 360insights. „Cu toate că lucrurile se îmbunătăţesc uşor, românii spun că mai sunt necesari, în medie, peste şase ani pentru ca recesiunea să dispară complet”, afirmă Manuela Dănilă. Segmentul celor optimişti, ce speră într-o revenire mai rapidă, de până în trei ani, rămâne reprezentat de tineri şi cei cu statut social mai bun, pe când umbra de pesimism apare în rândul vârstnicilor (55-64 de ani), care văd rezolvarea după un orizont larg de timp, de peste zece ani. În mod similar, cei cu venituri scăzute simt că perioada de criză necesită o perioadă mai mare de şase ani pânăce starea de echilibru va ajunge şi la ei.

     

  • Carburanţii se ieftinesc de la 1 ianuarie, dar preţul ar fi putut fi mult mai MIC. Eliminarea supraacizei ar fi adus o reducere SUBSTANŢIALĂ

    Diminuarea TVA de la 24% la 20% va determina o ieftinire cu 13 bani a litrului de benzină şi motorină. Ieftinirea carburanţilor care alimentează maşinile românilor ar fi putut fi însă mai substanţială dacă noul Cod Fiscal ar fi prevăzut şi eliminarea supraaccizei, aşa cum a fost prima formă votată în Parlament.

    Carburanţii se ieftinesc de la 1 ianuarie, dar preţul ar fi putut fi şi mai MIC. Eliminarea supraacizei ar fi adus o reducere SUBSTANŢIALĂ

     

  • Ce se va întâmpla cu VREMEA în România în următorii ani. AVERTISMENTUL climatologilor: “Toate tiparele se vor schimba”

    Meteorologii arată că vara lui 2015 este cea mai secetoasă din ultimii 50 de ani. Temperaturile ridicate din ultimele trei luni şi  lipsa precipitaţiilor au dus la scăderea dramatică a rezervei de apă din sol.

    Ce se va întâmpla cu VREMEA în România în următorii ani. AVERTISMENTUL climatologilor: “Toate tiparele se vor schimba”

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Consens Iohannis-Ponta pentru reducerea TVA? În ‘86, Ronald Reagan şi democraţii au reuşit

     Din punct de vedere etic, pare corect: după ce un grup de aproape 70 de demnitari şi-au majorat indemnizaţiile cu 350%, trebuie „să se dea ceva la toată lumea”. Lăsând ironia deoparte, din perspectiva bugetului României, va fi un dezastru. Noua lege a salarizării personalului bugetar va însemna cheltuieli suplimentare în valoare de 14 miliarde de lei, în 2016 – au afirmat, neoficial, doi demnitari din cabinetul Ponta la o întâlnire cu un grup de ziarişti. La asta se adaugă pensiile speciale pentru militari (în momentul în care scriu, preşedintele Iohannis nu a promulgat încă legea) şi alocaţia universală pentru copii. Pensiile şi alocaţiile i-ar costa pe contribuabilii români circa 4,5 miliarde de lei doar pe ultimele luni ale acestui an – este tot o estimare neoficială făcută de membri ai Guvernului.

    Repetăm orbeşte, parcă nu am fi în stare să învăţăm nimic, greşelile din 2008. Cum apar nişte bani în plus la buget, cum îi tocăm pe pomeni, în loc să investim în viitor. Situaţia îmi pare cu atât mai tristă cu cât sunt dintre cei care cred că aveam şansa să reducem fiscalitatea, cu condiţia să ţinem cheltuielile sub control. Insist că, dacă vrem să evităm un dezastru (cred că s-a abuzat de comparaţia cu Grecia), este nevoie ca toate partidele să ajungă la un acord pe tema unor măsuri bugetare nepopulare, aşa cum s-a putut conveni majorarea, din 2017, a bugetului Apărării sau aşa cum s-a ajuns la un acord la o lege referitoare la siguranţa naţională.

    Preşedintele Iohannis ar trebui să facă primul pas, înainte ca un Victor Ponta aflat într-o campanie disperată de supravieţuire, să mai facă alte prostii. Ponta aruncă bani în stânga şi în dreapta, poate, poate, mai cumpără nişte voturi, ştiind că de plătit va plăti Executivul din 2017.

    Şeful statului trebuie să încerce o negociere cu Guvernul şi finanţatorii externi pentru un pachet de măsuri fiscal-bugetare care să presupună relaxarea fiscalităţii şi raţionalizarea cheltuielilor bugetare, astfel încât România să se încadreze în deficitul structural de 1%, convenit cu UE. Teza mea este că, dacă se negociază, se pot găsi soluţii pentru reducerea TVA, eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei de şapte eurocenţi la litrul de carburanţi. Actualul preşedinte are marele avantaj că nu va intra direct în alegerile din 2016. Sigur că va căuta să ajute partidul său, PNL, să nu ne facem iluzii inutile, dar marea miză pentru Klaus Iohannis sunt alegerile din 2019, aşa că are timp să gândească în perspectivă, să iasă din bătăliile mărunte de fiecare zi.

    În 1986, Ronald Reagan a reuşit o reducere dramatică a taxelor (rata maximă a impozitului pe venit a coborât de la 50% la 28%) după lungi şi dificile negocieri cu adversarii săi politici din Partidul Democrat. Acel acord a rămas în istorie, chiar şi democratul Obama îl invocă frecvent pe fostul preşedinte republican pentru acest succes.

    Sigur că, în România, din punct de vedere politic, pare o sinucidere să te atingi de cheltuielile cu salariile şi de pensii. Eu – poate într-un exces de optimism şi de bună credinţă – consider că un acord între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria poate fi unul de tip win-win. Alegătorii s-au săturat să vadă certuri şi discursuri paralele, în loc de soluţii. Dramatic mi se pare că, în ultimele luni, dacă s-a construit un consens, el a fost doar în favoarea clasei politice.

    A fost un deplin acord între marii actori politici la legile electorale, care favorizează apariţia unui oligopol, sau la majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari, nu pentru o reformă în educaţie sau în învăţământ, de exemplu. Eu susţin că se poate încerca o negociere şi pentru un acord care să aibă efecte pe termen lungi asupra întregii economii româneşti. În plus, scăderea taxelor va însemna creşterea consumului, atragerea unor investitori străini şi locuri de muncă bine plătite pentru românii care nu doresc să emigreze. Toţi actorii politici pot beneficia, electoral, de o relansare a economiei printr-un program curajos de reducere a fiscalităţii. Totul este să aibă inteligenţa să gândească „outside the box” şi să iasă din credinţa că electoratul aşteaptă de la ei replici şmechereşti aruncate la televizor, în locul unei construcţii politico-economice.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • (P) Viteze de imprimare de două ori mai mari, calitate, costuri reduse pentru un birou eficient – echipamentele din gama HP OfficeJet Pro, acum cu garanţie extinsă până la 3 ani!

    Pe de altă parte, utilizatorii din firmele mici şi mijlocii au nevoie de soluţii de imprimare care să le reducă cheltuielile şi să le crească eficienţa proceselor de lucru. Echipamentele de imprimare din seria HP Officejet Pro se pot conecta la internet şi asigură viteze de imprimare de două ori mai mari la costuri cu 50% mai mici faţă de imprimantele laser color din clasa lor.

    Toate echipamentele se pot conecta la internet pentru a permite printarea documentelor direct din imprimantă şi de pe orice dispozitiv mobil, au caracteristici de productivitate avansate şi imprimă documente color de calitate profesională la jumătate din preţul pe pagină al imprimantelor laser de la competiţie.*

    Imprimare de calitate şi durabilă la costuri reduse

    Pentru firme mici şi mijlocii, HP oferă soluţiile cu jet de cerneala HP Officejet Pro menite să ofere costuri de imprimare foarte scăzute, cu până la 50% mai mic decât imprimantele laser color din clasa lor, adaugând totodată extra funcţii în utilizare. Utilizând aceleaşi echipamente HP Officejet Pro care printează documente color de calitate profesională la jumătate din preţul pe pagină al imprimantelor laser de la alţi producători. Conform aceluiaşi standard ISO 11798 ca şi imprimantele laser, seria HP Officejet Pro a fost realizată pentru a spori productivitatea într-o companie prin caracteristici legate de rezistenţa în timp a culorii, viteza şi capacitatea de imprimare.

    Astfel, documentele imprimate se pot utiliza imediat, cerneala rezistând la decolorare, apă sau sublinierea cu markerul. În plus, viteza de imprimare ajunge la 34 de pagini pe minut pentru documente alb-negru şi 16 pagini pe minut pentru cele color, cu un ciclu lunar de funcţionare de până la 30.000 de pagini. Utilizatorii pot alege cartuşe de cerneală separate pe fiecare culoare, de capacitate foarte mare, care pot imprima pana la 2200 pagini fiecare, astfel costul unei pagini alb-negru imprimate fiind doar de 5 bani. Se pot scana documente şi salva în diferite formate (chiar şi pdf) direct pe un card de memorie sau stick USB, sau se pot chiar trimite prin e-mail.

    Mobilitate cu HP ePrint

    Seria HP Officejet Pro dispune de tehnologia de imprimare HP ePrint, prin care un utilizator poate imprima de la distanţă orice document ataşat unui e-mail trimis către adresa unică a echipamentului. Astfel, utilizatorii pot imprima de pe aproape orice dispozitiv mobil, indiferent de locul în care se află, deoarece nu au nevoie decât de o conexiune la o reţea Ethernet sau wireless care să permită accesul la Internet. Imprimantele HP Officejet Pro oferă şi posibilitatea imprimării direct de pe stickuri de memorie USB, eliminând şi prin această caracteristică nevoia de a utiliza un calculator. Totodată sunt disponibile şi o întreagă serie de aplicaţii web, prin care utilizatorii vor putea imprima direct ştiri, hărţi, formulare, calendare sau jocuri. Utilizatorii vor putea imprima fără griji, garanţia echipamentelor fiind extinsă la 3 ani – www.hp.ro/promo/3ani.

    Impact redus asupra mediului

    O altă caracteristică importantă a echipamentelor din seria HP Officejet Pro este componenta eco. Acestea utilizează mai puţină energie decât imprimantele laser şi sunt produse certificate Energy Star®. Au încorporată posibilitatea de a seta timpul de pornire sau oprire şi consumă cu 50% mai puţină hârtie prin imprimarea automată pe ambele feţe ale colii. Cartuşele sunt uşor de reciclat şi folosesc cu până la 70% mai puţin ambalaj şi consumabile faţă de imprimantele laser. Mai mult decât atât, seria HP Officejet Pro a primit premiul Buyer’s Lab Inc în 2012 pentru performanţe excelente în eficienţă energetică.

    Programul de garanţie extinsă** – Orice client care achizitionează pana la data de 31.10.2015 un echipament din seria HP Ofiicejet, beneficiază de extinderea de garanţie până la 3 ani: www.hp.ro/promo/3ani

    În perioada 01.05.2015 – 31.10.2015, toţi clienţii care au achiziţionat o imprimantă HP Officejet Pro beneficiază gratuit de o extindere de 3 ani a garanţiei. Pentru a primi această extindere, clienţii pot înscrie echipamentul cumpărat la adresa:

    www.hp.ro/promo/3ani

    Echipamente eligibile:

    PN

    Model

    E3E03A

    HP Officejet 6230 e-AiO

    CR768A

    HP Officejet 7110wf ePrint

    G1X85A

    HP Officejet 7500A wf

    G3J47A

    HP Officejet 7510A wf e-AiO

    G1X85A

    HP Officejet 7612A wf e-AIO

    CV136A

    HP Officejet Pro 251dw

    CR770A

    HP Officejet Pro 276 dw

    E3E02A

    HP Officejet Pro 6830 e-AiO

    CR769A

    HP Officejet Pro 7610 wf e AiO Printer

    CM752A

    HP Officejet Pro 8100 ePrint

    CM750A

    HP Officejet Pro 8600 Plus e-AiO

    A7F64A

    HP Officejet Pro 8610 e-AiO

    D7Z36A

    HP Officejet Pro 8615 e-AiO

    A7F65A

    HP Officejet Pro 8620 e-AiO

    * Comparativ cu majoritatea echipamentelor AiO laser color sub 400 € conform situaţiei din august 2013; pe baza cotei de piaţă raportate de IDC în Trim. II 2013. Comparaţiile privind costul pe pagină (CPP) pentru consumabilele laser se bazează pe specificaţiile publicate de producători pentru cartuşele cu cea mai mare capacitate. CPP pentru consumabilele de cerneală de mare capacitate HP se bazează pe specificaţiile publicate de producătorii cartuşelor de mare capacitate. CPP bazat pe preţul estimat al pieţei şi pe capacitatea în pagini pentru cartuşele de cerneală de mare capacitate. Capacitatea ISO se bazează pe imprimare continuă în mod implicit. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi hp.com/go/learnaboutsupplies.

    **Ofertă valabilă doar la cumpărarea unei imprimante eligibile HP Officejet Pro – www.hp.ro/promo/3ani

     

  • Robotizarea uzinei Dacia Mioveni, la 15 ani de la preluarea de către Renault

    Pe platforma uzinei Dacia lucrează peste 17.000 de angajaţi, dintre care 14.000 ţin direct de activitatea Automobile Dacia şi de producţia de maşini, iar orice zi de muncă şi orice schimb de tură încep cu o avalanşă de angajaţi care vin la muncă.

    Din 2013, odată cu lansarea noii generaţii de Logan şi Sandero, pe lângă toţi aceşti angajaţi îşi fac loc tot mai mulţi roboţi. Faţă de anul 2004, când a intrat în producţie prima generaţie a Logan şi când era un singur robot în uzină, cel care aplica masticul pentru lunetă şi parbriz, acum aceştia se regăsesc în toate secţiile uzinei.

    Cea mai avansată secţie a uzinei este uzina de motoare, acolo unde, pe lângă clasicele propulsoarepe benzină de 1,4 şi 1,6 litri cu opt valve produse acum numai pentru export (deoarece nu mai echipează modelele Dacia livrate în UE), se produce şi motorul TCe 0,9 litri pe benzină de 90 CP, acesta fiind produs exclusiv în România.

    Hala de producţie arată acum „de înaltă tehnologie“, dar este acelaşi loc unde înainte erau produse transmisiile pentru vechile Dacii 1310, celebrele Berline, îşi aminteşte Emil Corbu, şeful departamentului motoare, care are o vechime de mai bine de două decenii în cadrul uzinei Dacia. Acum, în hală se produc anual 450.000 de motoare 0,9 TCe, faţă de 350.000 de unităţi la început, în 2012.

    Adevărata transformare este vizibilă însă la presaj, unde angajaţii stau aproape de prese de zeci şi sute de tone şi unde tabla adusă de la Kosice din Slovacia, de la US Steel, este transformată în elemente de caroserie. Tablă mai vine şi de la Galaţi, însă doar cea utilizată la interior, precizează Florin Şerbănescu, şeful adjunct al departamentui de presaj. În total, secţia ocupă 50.500 mp, din care 30.500 mp (mai bine de trei hectare) sunt destinaţi producţiei, iar 13.500 mp depozitării. În hala de presaj a fost instalată, din 2013, o linie TGSE complet automatizată în urma unei investiţii de 24 milioane de euro, care produce elemente de caroserie alături de cei 1.330 de angajaţi, din care 93% sunt operatori.

    Renault a demarat procesul de modernizare şi de robotizare a liniei de producţie pentru a reduce costurile şi a început cu secţia de presaj, unde sunt create din tablă elementele de caroserie şi unde gradul de automatizare este programat a creşte de la 10% anul trecut, când a fost instalată prima presă automată, la 30% anul viitor când va fi finalizat procesul actual.

    „Secţia presaj este una care trebuie modernizată. Noi am început să automatizăm părţi din linia de presaj,  pe posturi grele din punct de vedere ergonomic şi care generau accidente, unde se lucra cu piese mari“, a explicat Cornel Olendraru, directorul uzinei Vehicule din cadrul Automobile Dacia, care are în subordine peste 7.000 de angajaţi împărţiţi între presaj, caroserie, vopsitorie şi asamblare vehicule. Faptul că angajaţii lucrează cu componente mari de tablă poate genera accidente de muncă şi implicit costuri mai mari pentru companie. De asemenea, şi secţia caroserie va fi modernizată atât prin instalarea de roboţi, cât şi prin optimizarea fluxurilor de producţie.