Potrivit surselor, Ministerul Economiei a propus o listă de şapte companii care vor avea management privat, respectiv Compania Naţională a Huilei (CNH), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Elcen, Hidroelectrica, Electrica Furnizare, Romaero şi Oltchim. Dintre aceste companii, doar Hidroelectrica şi Oltchim se află şi pe lista de propuneri a FMI. Celelate companii pentru care instituţia financiară internaţională a propus management privat sunt Nuclearelectrica, Transgaz, Romarm, Romgaz şi Transelectrica.
Tag: management
-
Şeful Electrica atacă giganţii străini din energie: Cum e posibil să faci profituri de 30% din servicii într-o ţară ca România?
“De unde aduci managerii străini? De la o companie cu rude în Germania, care va trimite un manager, acesta va vedea că treaba nu merge şi va recomanda privatizarea? Ce s-a ales cu privatizările din energie? O foarte proastă calitate a serviciilor faţă de cele ale Electrica şi profituri foarte mari. Cum este posibil să faci profituri de 30% din servicii într-o ţară ca România? De ce nu le faci la tine în ţară? Profiturile mari ale companiilor energetice se duc în afară prin achiziţii de echipamente foarte scumpe. Nu înteleg discuţiile privind privatizarea distribuţiei”, a declarat Folescu.
Pe de altă parte, Florin Ciocănelea, CEO al Grup Servicii Petroliere, atrage atenţia că şi Enron, General Motors sau Lehman Brothers au avut management privat, dar acesta nu a reuşit să le salveze.
Mai mult pe www.zf.ro.
-
Profitul ING Bank România a crescut cu 8% în prima jumătate a anului
Rezultatul se datorează reducerii costului cu provizioanele de risc şi creşterii veniturilor din operaţiunile cu clienţii, a precizat banca.
Portofoliul de credite a crescut cu 7%, ajungând la 8,14 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro), în principal datorită creşterii cu 11% a împrumuturilor acordate persoanelor fizice, iar depozitele au progresat cu 2%, ajungând la 9,24 miliarde de lei. Activele totale au crescut la 12,44 miliarde de lei, cu 6% mai mult decât în primul semestru al anului trecut.
“Rezultatele pozitive obţinute în prima jumătate a anului 2011 se datorează unui management profesionist al portofoliului de clienţi, al produselor şi al riscurilor. Cu o poziţie consolidată, rezultate solide şi un rating A+, ING Bank România se prezintă pe piaţă ca o instituţie sigură şi solidă, capabilă să previzioneze piaţa şi să ofere clienţilor săi produse şi servicii bancare competitive”, a declarat Mişu Negriţoiu, CEO al instituţiei.
Negriţoiu a comentat în special poziţia băncii în percepţia clienţilor, afirmând că în 2010, banca a înregistrat cel mai ridicat nivel al satisfacţiei clienţilor din piaţa de retail banking. “Conform aprecierilor lor, aspectele care au plasat în 2010 ING Bank România pe primul loc au fost: încrederea inspirată clienţilor băncii, portofoliul de produse şi servicii adaptate nevoilor lor, condiţiile avantajoase oferite clienţilor fideli, birocraţia redusă, dobânzile avantajoase oferite la produsele de creditare şi de economisire, taxele şi comisioanele competitive”, a spus Negriţoiu.
ING a figurat ca lider de piaţă după nivelul general de satisfacţie a clienţilor, conform studiului de profil realizat de AC Nielsen în noiembrie-decembrie 2010. Acelaşi studiu a arătat că ING Bank România a înregistrat în 2010 cea mai mare pondere în portofoliu a clienţilor loiali din piaţa de retail banking. De asemenea, conform studiului de notorietate a branduril realizat de AC Nielsen în octombrie 2010, ING Bank România se situează în top 3 în clasamentul băncilor autohtone la capitolul brand recommendation – 14% dintre cei chestionaţi (clienţi bancarizaţi) recomandă ING Bank pentru produse şi servicii bancare şi în top 5 în ceea ce priveşte notorietatea spontană – 11% dintre cei chestionaţi menţionează spontan ING Bank.
ING Bank România s-a situat şi în top 3 cei mai buni angajatori din domeniul bancar, conform studiului “Cei mai doriţi angajatori”, realizat de Catalyst Consulting in 2011. Clasamentul reflectă atât realitatea mediului de lucru în organizaţie, cât şi abilitatea angajatorului de comunicare cu personalul şi cu poten]ialii angajaţi.
Instituţia, parte a ING Group din Olanda, are în total 209 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice şi ocupa la finele anului trecut locul al zecelea în topul băncilor din România, după valoarea activelor.
-
Basescu: Prioritara in perioada urmatoare este revederea sistemului de taxe
“Nu as vrea sa se inteleaga faptul ca am putea sa gandim la
marirea taxelor. Nu. Urmeaza sa analizam impreuna cu expertii
Fondului si ai Uniunii Europene sistemul actual de taxe si
diminuarea numarului de taxe in codul fiscal viitor. Speram ca
aceasta lucrare sa fie incheiata pana la sfarsitul anului”, a
precizat presedintele.El a explicat cum se face ca deficitul pe primele sase luni ale
anului s-a incadrat in cifrele convenite cu cele trei institutii,
fiind chiar mai mic decat cel prognozat. In primul rand, veniturile
au fost cu putin peste cele prognozate, “probabil in urma
actiunilor din vami, din Portul Constanta, in combaterea traficului
de tigari, a evaziunii fiscale”.In al doilea rand, cheltuielile curente au fost mai mici decat cele
prognozate in buget, “ceea ce, de asemenea, nu este rau”. In al
treilea rand, investitiile programate nu s-au realizat integral,
insa, avand in vedere decalajul mic dintre investitiile prognozate
si cele realizate, presedintele considera ca nu tot ce s-a lucrat
sa fi fost facturat pana la 30 iunie, “motiv pentru care inca sper
ca investitiile se vor realiza integral anul acesta”.Traian Basescu a precizat si ca in cursul discutiilor cu misiunile
institutiilor financiare internationale a intervenit intelegerea ca
deficitul bugetar asumat de Romania pentru anul 2012 sa nu mai fie
3% pe sistemul de pana acum (numerar), ci 3% dupa normele europene
de raportare ESA (incluzand si valoarea arieratelor), ceea ce
inseamna circa 2,5% – 2,7% pe numerar, in functie de ceea ce se va
constata atunci cand vor fi evaluate toate societatile de
stat.Trimestrul al doilea a marcat “o stopare, cel putin aparenta, a
cresterii arieratelor”, a spus presedintele, desi arieratele raman
singurul capitol din programul cu FMI la care Romania nu a
indeplinit tinta convenita. Societatile cu capital majoritar de
stat, principalele producatoare de arierate, vor fi in continuare
in atentia Guvernului, a subliniat sedul statului, aratand ca
“imbucurator este ca s-au intreprins pasii necesari, conform
acordului cu cele trei institutii, in vederea pregatirii
concursurilor pentru management privat, romanesc sau strain, si, de
asemenea, au inceput la unele dintre societati, chiar procese de
restructurare in avans fata de programul stabilit”.Presedintele a afirmat si ca, din punctul de vedere al stabilitatii
financiare, “aprecierea expertilor este ca sectorul bancar este
bine capitalizat, deci din punct de vedere al bancilor care
functioneaza in Romania nu exista riscuri”. Trebuie insa “sa
urmarim cu atentie evolutiile acestor banci in raport cu
bancile-mama, lucru pe care Banca Nationala il face foarte bine in
momentul de fata”, a adaugat Traian Basescu. -
Eroi, campioni, specialisti si rechini: cateva formule pentru a invinge criza
Andrej Vizjak si Vasile Iuga (doi specialisti prestigiosi, cel
dintai lider pentru Serviciile de Consultanta in Afaceri ale
Pricewaterhouse Coopers pentru Europa de Sud-Est, cel de-al doilea
– Country Managing Partner al PwC Romania) au intreprins o analiza
laborioasa a “concentrarii globale” si o vasta cercetare,
intemeiata riguros pe statistici si pe studii de caz, la nivelul
unui grup de 600 de companii care au reusit sa faca fata cu succes
crizei generale, mult mai bine decat concurentii lor.O prima concluzie: cei care au reusit sa prospere, in cadrul
peisajului economic dezolant al ultimilor ani, nu au fost neaparat
jucatorii grei din economie. Multe companii mici si mijlocii au
iesit intarite din criza economica: 11% din totalul companiilor cu
o cifra de afaceri intre 100 de milioane si 20 de miliarde USD au
izbutit sa-si sporeasca valoarea chiar si in intervalul 2008-2010,
cu o rata de succes de trei ori mai mare decat a rivalilor din
domeniu, iar succesul lor a derivat mai putin din diferentiere si
avantaje de cost, cat mai degraba din urmarirea unor tinte de
achizitie atractive.Scopul lucrarii, acela de a sprijini companiile sa isi dezvolte
strategiile concurentiale intr-un mediu tot mai afectat de procesul
de concentrare economica globala, este atins atat prin analize
punctuale, cat si prin eforturi de sinteza a intregului fenomen si
de stabilire a unor principii castigatoare. in acest ultim sens,
autorii stabilesc patru tipuri de invingatori ai crizei: Local
Specialist, Regional Hero, International Champion si Industry
Shark, carora le sunt prezentate ulterior (capitolele 2-5 ale
cartii), formulele de success.Totodata, sunt supuse atentiei studii de caz din 11 domenii de
activitate (privind companii din Romania sau din Europa de
Sud-Est): utilitati, telecomunicatii, banci, industrie alimentara,
farmaceutice, media online, retail, asigurari, petrol si gaze,
autovehicule, bunuri de larg consum.Volumul se incheie intr-un teritoriu predictiv, care prezinta
potentialii invingatori si posibilii perdanti, acestia din urma
fiind cei care nu se pot identifica intr-unul din cele patru
profile schitate anterior.Andrej Vizjak, Vasile Iuga, “Formule de succes pentru
urmatorul deceniu”, Editura Publica, Bucuresti, 2011 -
Care sunt greselile managerilor romani
Vin in fiecare zi la birou si gandesc strategii, au intalniri,
vorbesc la telefon, asculta sau fac prezentari, stabilesc obiective
si bugete, angajeaza sau concediaza si, pe langa toate acestea,
coordoneaza echipe de zeci, sute sau chiar mii de oameni. Sub
povara unui program ce de multe ori ajunge sa fie infernal, unii
manageri se pierd in detalii, omit lucruri importante pe care ar
trebui sa le faca sau, pur si simplu, pierd privirea de ansamblu
necesara oricarui conducator de echipa. Pe acest fond, greselile
apar rapid si pot avea efecte dezastruoase daca nu sunt sesizate si
corijate la timp.“Printre cele mai grave si mai frecvente erori pe care le facem
in activitatea manageriala se numara delegarea deficitara, care
poate imbraca inclusiv forma lipsei totale de delegare”, spune
Dorin Bodea, senior consultant la firma de consultanta in resurse
umane Result Consulting.
De cele mai multe ori, delegarea deficitara se asociaza si cu
controlul excesiv sau cu micromanagementul, asa cum il numesc
specialistii. “Din pacate, multi dintre manageri au probleme de
delegare, pentru ca le este teama ca pierd controlul, asa incat
ajung sa practice un control excesiv”, adauga Bodea.Mai precis, consultantul de la Result Consulting afirma ca
managerii romani au probleme in special la zona superioara a
delegarii, adica la imputernicire. “Aici facem multe erori. Multi
manageri romani stapanesc zona inferioara a delegarii, asociata cu
stilul explicativ si cu controlul excesiv. Aceasta este potrivita
subordonatilor care nu sunt la maturitate pe postul respectiv.Cu angajati maturi si seniori este necesar sa apelam la
imputernicire. Iar pentru a ajunge aici este nevoie de coaching”,
crede Bodea. In special antreprenorii sunt cei ce se tem sa
imputerniceasca. Prefera in schimb ca fiecare decizie sau actiune
sa treaca mai intai pe la ei si de multe ori confunda delegarea cu
pierderea autoritatii.
Pentru a sustine aceasta idee, Bodea da exemplul unui manager
operational cu o experienta de peste 10 ani, care intelegea prin
delegare stabilirea unor sarcini pentru anumiti angajati si un
termen limita pentru efectuarea lor. In aceasta situatie, munca
intelectuala a angajatului este redusa la maximum. El ar trebui mai
degraba stimulat sa gandeasca de unul singur ce anume sa faca si
pana cand astfel incat sa-si indeplineasca obiectivele. Este si o
forma de responsabilizare a oamenilor, ceea ce duce, inevitabil, la
evolutia lor profesionala. “Acelasi lucru se intampla si in cazul
managerilor nou promovati, care, din dorinta de a controla excesiv
si de a sti tot ce se intampla, refuza sa delege responsabilitati”,
sustine Madalina Balan, managing director al companiei Hart HR
Consulting.O alta greseala importanta pe care o fac sefii din companii este
aceea ca uita sa-si motiveze angajatii, desi ei insisi negociaza
inca dinainte de angajare pachete salariale care sa contina o
importanta componenta de bonusuri motivatoare. Problema este ca
managerii ignora legatura stransa dintre gradul de motivare si
gradul de satisfactie ale unui angajat si nivelul sau de implicare.
Mai mult decat atat, sunt manageri care nu cred nici macar in
stimulentele nefinanciare, precum aprecierile si reactiile
pozitive. Directorii de resurse umane stiu ca motivarea angajatilor
reprezinta un element cheie intr-o companie si atunci pun la punct
diverse instrumente pe care sa le aplice in acest sens.
“Am intalnit un manager de vanzari dintr-o companie nationala
care isi motiva oamenii aratandu-le ce anume trebuie sa
imbunatateasca. Un altul, un manager de vanzari dintr-o
multinationala isi motiva subordonatii apeland la ce anume doreau
acestia sa obtina”, exemplifica Bodea. Madalina Balan spune ca unii
manageri merg chiar mai departe de atat – “singurele reactii pe
care le ofera sunt cele negative si mai rau este ca fac acest lucru
in public, demotivand angajatii”.O alta hiba pe care starea economiei a scos-o in evidenta in
ultimii doi ani este ca managerii nu gandesc intotdeauna pe termen
mediu si lung. A fost o greseala cu efecte majore, pentru ca
imediat ce a venit criza, companiile a trebuit sa treaca prin
restructurari dureroase pe care ar fi putut sa le evite daca
managerii ar fi fost ceva mai prudenti. “Cunoastem faptul ca
managerii romani sunt orientati pe termen scurt. -
Zece greseli care va pot lasa fara loc de munca (GALERIE FOTO)
Roy Cohen, autor al cartii “The Wall Street Professional’s
Survival Guide”, publicata anul trecut, atrage atentia ca o
concediere poate sa nu aiba lo din vina celui concediat, dar e bine
ca orie angajat sa-si evalueze comportamentul, ca sa vada daca nu
cumva face greseli care il expun inutil, de la cele mici, ca de
pilda postarea prea frecventa pe retelele de socializare online, si
pana la obiceiul de a da vina mereu pe altii pentru propriile
greseli sau lipsa de masura atunci cand cer mariri de
salariu.“Chiar daca pe ansamblu angajatul respectiv ramane productiv, e mai
bine sa se fereasca din timp de greseli de comportament decat sa
fie mai intai concediat”, sustine Cohen. Timp de 14 ani,
principalul client al lui Cohen a fost grupul Goldman Sachs, pentru
care a oferit servicii de plasament si sustinere in cariera in
folosul angajatilor care plecau sau erau dati afara din
companie.
Zece greseli care va pot lasa fara loc de munca (GALERIE
FOTO)The Wall Street Journal a alcatuit o lista cu zece greseli
frecvente la locul de munca, pe care angajatorul le poate folosi ca
argumente pentru a decide sa dea afara un angajat, chiar daca
altminteri ar avea motive sa fie multumit de performantele lui
profesionale. -
Cine fura?
Directorii generali comit mai multe fraude, conform unui studiu
global al companiei de consultanta KPMG care a evidentiat faptul ca
acestia au fost implicati in peste un sfert din cazurile de frauda
analizate, fata de 11% in cazul studiului similar din 2007.
Fraudatorul tipic este barbat, cu varsta intre 36 si 45 de ani,
care lucreaza in departamentul financiar sau intr-o pozitie legata
de financiar, face parte din conducerea superioara a companiei,
este angajat de mai mult de zece ani si, de cele mai multe ori, are
asociati in frauda. Sondajul se bazeaza pe datele obtinute din 348
de investigatii realizate de KPMG in 69 de tari in perioada
ianuarie 2008 – decembrie 2010.
“In Romania, fraudatorul «tipic» lucreaza de obicei in cadrul
departamentelor de achizitii sau vanzari. Departamentul financiar
are, de cele mai multe ori, rolul de «politist» pentru aceste
departamente. De asemenea, observam ca, in Europa de Est,
aproximativ 89% dintre persoanele investigate erau angajate in
companiile respective de mai mult de 3 ani, iar 52 de procente
dintre fraude au durat mai mult de 3 ani inainte de a fi
detectate”, spune Richard Perrin, partener al KPMG in departamentul
de consultanta in afaceri.Studiul global indica faptul ca, in 61% dintre cazuri,
fraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie
din afara sa. Cazurile din Europa de Est urmeaza aceasta tendinta,
cu 63 de procente. Aceasta caracteristica este in continuare
sustinuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, care
indica faptul ca in mai mult de jumatate dintre cazuri a existat
complicitate.“Frauda este un fenomen extrem de extins in companiile din
Romania. Aproape zilnic am discutii cu manageri si sefi de companii
care se plang de faptul ca au angajati care ii fraudeaza. Am
intalnit pana acum diverse exemple, de la furturile grosiere pana
la acceptarea unor spagi din partea furnizorilor, furtul de bani si
produse din interiorul companiei sau achizitia de bunuri pentru
sine din bugetul de cheltuieli al companiei”, spune George
Butunoiu, managing partner al George Butunoiu Ltd.Studiul KPMG a mai identificat o sporire a numarului de
fraudatori la nivelul membrilor consiliilor de administratie, de la
11% in 2007 la 18% in 2011, precum si o scadere a numarului de
cazuri care implica directorii executivi, de la 49% in 2007 la 35%
in 2011. O proportie mica, dar in crestere, o reprezinta cazurile
in care sunt implicati membrii de la nivelul conducerii – in
crestere de la 14 procente in 2007 la 18 procente in 2011.Semnalele de avertizare, cum ar fi un angajat care isi ia foarte
rar vacanta sau al carui stil de viata pare excesiv comparativ cu
veniturile, sunt de obicei ignorate de catre companii, arata KPMG.
Doar 6% dintre cazurile de frauda din studiul din 2011 au avut
indicii initiale care au fost investigate, comparativ cu aproape
24% in 2007 – ceea ce reprezinta o scadere semnificativa. In Europa
de Est, situatia este ceva mai buna, pentru ca aproximativ 11%
dintre indicii au fost luate in considerare. In acelasi timp 43%
dintre semnalele de avertizare au fost ignorate in Europa de Est,
mai putin decat media globala de 56% si comparabil cu media pe 2007
de 45%.“Este surprinzator ca, in continuare, companiile ignora
semnalele de avertizare, mai ales in contextul recesiunii. In timp
ce initiativele de reducere a costurilor asociate cu recesiunea au
avut rolul lor, astfel de reduceri de costuri ar putea prezenta o
falsa economie. Fraudatorul vede oportunitati pentru valorificarea
lipsei de performanta a sistemelor de aparare ale companiilor.
Companiile trebuie sa fie vigilente mai mult ca niciodata”, spune
Michael Peer, partener al KPMG in cadrul departamentului de
Investigare a fraudei din Europa Centrala si de Est.In 46% dintre cazurile investigate in Europa de Est nu au
existat semnale care sa avertizeze ca se produce o frauda. Acest
fapt este in concordanta cu media globala de 44 de procente. “78 de
procente dintre cazurile analizate in Europa de Est au aratat ca
lipsa de eficienta a controalelor interne a favorizat comiterea
fraudei. Aceasta, impreuna cu faptul ca mai mult de jumatate dintre
fraudele investigate in Europa de Est au durat mai mult de 3 ani
inainte de detectare, subliniaza fie existenta unor controale
interne inadecvate, fie faptul ca aceste controale nu au fost
revizuite si actualizate ca sa poata face fata amenintarilor noi.
Acest fapt arata nevoia estimarii regulate a riscului de frauda ca
parte a unei evaluari mai ample a riscului operational de evaluare
a strategiei”, spune Michael Peer. -
Sarea, miere pentru politicieni: Salrom are un sef expert in costume de nunta si un administrator specializat in perne
Mai mult, din consiliul de administratie al companiei care
exploateaza unica resursa care plaseaza Romania in topul celor mai
mari producatori mondiali face parte si un tanar de 26 de ani, de
profesie inginer intr-o companie specializata in productia de
pilote, cuverturi si perne de dormit, pe nume Cezar Florin Bulacu.
El este totodata si consilier personal al ministrului economiei Ion
Ariton, managerul celor mai valoroase companii aflate in continuare
sub controlul statului. Potrivit presei locale, Bulacu este fiul
vicepresedintelui PDL al Consiliului Judetean Valcea.Ziarul Financiar continua azi seria de materiale prin care
incearca sa dovedeasca faptul ca in cele mai multe companii de
stat, numirile in functiile de conducere si in consiliile de
administratie sunt aproape de fiecare data exclusiv politice, fiind
promovati oameni fara nicio legatura cu domeniul pe care au ajuns
sa-l conduca.Cititi mai multe pe www.zf.ro.
-
15 directori executivi cu tulburari nervoase
Business Insider a adunat o lista de 15 directori executivi care
au reusit, in ciuda tulburarilor de care sufera, si care au reusit
sa isi transforme slabiciunile in puncte tari.Sursa: www.businessinsider.com