BusinessMagazin

Tag: investitori

  • NEPI a atras 45 milioane euro pentru Mega Mall şi preluarea integrală proiectului de la Vulcan

     Banii au fost atraşi printr-o majorare de capital, acţiunile fiind vândute printr-o tranzacţie rapidă (accelerated book build), începută luni dimineaţă şi care a avut o valoare programată de aproximativ 35 milioane euro.

    “NEPI a încheiat oferta ABB anunţată astăzi, 9 septembrie 2013. Datorită cererii puternice, majorarea de capital s-a făcut pentru 594.900.000 ranzi sud-africani (aproximativ 45 milioane euro). La acest nivel, oferta a fost suprasubscrisă. Noile acţiuni NEPI ce vor fi emise ca urmare a ofertei ABB, au fost la preţul de 70 ZAR (ranzi sud-africani – n.r.) pe acţiune, cu un discount de 3,7% faţă de preţul mediu ponderat din ultimele cinci zile sau 4% luând în calcul preţul de închidere anterior, din data de 6 septembrie 2013.

    Un total de 8.498.571 acţiuni noi vor fi emise şi admise la tranzacţionare în data de 13 septembrie 2013″, se arată într-un comunicat transmis, luni după închiderea şedinţei bursiere de la Bucureşti de New Europe Property Investments (NEPI).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Micii investitori au subscris deja mai multe acţiuni Nuclearelectrica decât au alocate pe tranşa lor

     Subscrierile au început luni dimineaţă, iar până marţi la ora 11:25, pe tranşa subscrierilor mici (între 100 şi 15.000 de acţiuni) au fost plasate 795 de ordine pentru 2,9 milioane de titluri. Volumul de acţiuni subscrise şi pentru care au fost plasate ordine în sistemul Bursei până la ora 11:25 depăşeşte cu 15% numărul de titluri din tranşa destinată micilor investitori.

    Micii investitori pot subscrie doar la 15 lei/acţiune, însă beneficiază de un discount de 8% (dacă subscriu în primele trei zile) şi de 3% (dacă subscriu din a patra zi) din preţul care va fi stabilit la final, în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali. Discountul se va aplica doar pentru investitorii care subscriu între 100 şi 15.000 de acţiuni, în timp ce investitorii de retail care plasează ordine pentru pachete mai mari de 15.000 de titluri şi investitorii instituţionali vor plăti preţul stabilit la finalul ofertei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial Ambasada SUA: Infrastructura şi birocraţia, problemele investitorilor americani în România

    Prezentă, joi, la Ploieşti, unde a avut o întâlnire cu reprezentanţii companiilor americane care au dezvoltat afaceri în judeţul Prahova, consilierul economic al Ambasadei SUA la Bucureşti, Susan Garro, a afirmat, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări, că problemele companiilor din Statele Unite ale Americii care au afaceri în România sunt aceleaşi pe care le întâmpină, în general, şi companiile româneşti.

    “Este nevoie de o infrastructură rutieră mai bună pentru a-şi putea transporta produsele către pieţele de destinaţie, infrastructura sanitară nu este întotdeauna atât de puternică pe cât ar trebui să fie şi adeseori trebuie să facă faţă la multă birocraţie”, a afirmat Susan Garro, referindu-se la problemele companiilor americane din România.

    Pe de altă parte, reprezentanta ambasadei SUA în România a spus că firmele americane sunt foarte mulţumite de înalta calificare a forţei de muncă şi că, în cadrul întâlnirii cu companiile americane din Prahova, a vorbit cu reprezentanţii unei companii care au ajuns să trimită specialişti români în Statele Unite, ca să-i instruiască pe americanii de la firma mamă. Este vorba despre o firmă care produce subansamble pentru industria aviatică şi care are sediul într-un parc industrial de lângă Ploieşti.

    Referindu-se la problemele legate de infrastructura sanitară, prefectul judeţului Prahova, Marius Sersea, prezent la discuţiile dintre reprezentanţii ambasadei şi cei ai companiilor americane din Prahova, a explicat că o problemă în acest sens a fost semnalată de compania Procter&Gamble, care are sediul în oraşul prahovean Urlaţi. În acest oraş spitalul a fost închis prin decizie a Guvernului condus de Emil Boc, unitatea sanitară fiind redeschisă oficial în luna noiembrie anul trecut, fără însă a funcţiona, din cauza lipsei avizelor de la Ministerul de Finanţe.

  • Cele mai mari probleme cu care se confruntă investitorii străini în România

    Prezentă, joi, la Ploieşti, unde a avut o întâlnire cu reprezentanţii companiilor americane care au dezvoltat afaceri în judeţul Prahova, consilierul economic al Ambasadei SUA la Bucureşti, Susan Garro, a afirmat, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări, că problemele companiilor din Statele Unite ale Americii care au afaceri în România sunt aceleaşi pe care le întâmpină, în general, şi companiile româneşti.

    “Este nevoie de o infrastructură rutieră mai bună pentru a-şi putea transporta produsele către pieţele de destinaţie, infrastructura sanitară nu este întotdeauna atât de puternică pe cât ar trebui să fie şi adeseori trebuie să facă faţă la multă birocraţie”, a afirmat Susan Garro, referindu-se la problemele companiilor americane din România.

    Pe de altă parte, reprezentanta ambasadei SUA în România a spus că firmele americane sunt foarte mulţumite de înalta calificare a forţei de muncă şi că, în cadrul întâlnirii cu companiile americane din Prahova, a vorbit cu reprezentanţii unei companii care au ajuns să trimită specialişti români în Statele Unite, ca să-i instruiască pe americanii de la firma mamă. Este vorba despre o firmă care produce subansamble pentru industria aviatică şi care are sediul într-un parc industrial de lângă Ploieşti.

    Referindu-se la problemele legate de infrastructura sanitară, prefectul judeţului Prahova, Marius Sersea, prezent la discuţiile dintre reprezentanţii ambasadei şi cei ai companiilor americane din Prahova, a explicat că o problemă în acest sens a fost semnalată de compania Procter&Gamble, care are sediul în oraşul prahovean Urlaţi. În acest oraş spitalul a fost închis prin decizie a Guvernului condus de Emil Boc, unitatea sanitară fiind redeschisă oficial în luna noiembrie anul trecut, fără însă a funcţiona, din cauza lipsei avizelor de la Ministerul de Finanţe.

  • Sunt pregătiţi românii să plătească pentru a circula pe autostrăzi?

    INTRI PE AUTOSTRADĂ IMEDIAT DUPĂ VAMĂ, LA NĂDLAC, după care parcurgi fără întrerupere circa 800 de kilometri până la Constanţa în doar şase ore. Pare un vis îndepărtat pentru şoferii români, cel puţin în ritmul în care se construiesc autostrăzile în prezent în România. Care sunt motivele pentru care o autostradă vest-est, fără întreruperi, întârzie atât de mult?

    În prezent circulaţia este deschisă pe circa 425 din cei aproape 800 de kilometri care leagă vestul României, la Nădlac, cu estul, la Constanţa, care se suprapun Coridorului IV paneuropean. Pe alţi 110 kilometri, între Orăştie şi Sibiu, precum şi în prima parte a tronsonului Lugoj-Deva, se lucrează în prezent, urmând ca şoselele să fie gata anul acesta sau cel târziu în 2014, potrivit celor mai recente promisiuni ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). De asemenea, construcţia pe alte tronsoane urmează să înceapă în următoarele luni sau cel mai târziu la primăvară.

    Chiar dacă în teorie situaţia este aproape roz şi România se apropie cu paşi rapizi de o autostradă vest-est, în practică lucrurile stau cu totul altfel. Chiar la mijlocul rutei între Nădlac şi Constanţa, autostrada „se împotmoleşte„ între Sibiu şi Piteşti, unde deocamdată CNADNR nu a găsit nici până acum o soluţie de finanţare. Considerată una dintre cele mai dificil de construit autostrăzi din ţară, pentru că traversează munţii Carpaţi, autostrada ar urma să coste circa 3 miliarde de euro, bani de care statul însă nu dispune. CNADNR se gândeşte însă să apeleze la fondurile europene din exerciţiul financiar 2014-2020 pentru a o finanţa, dar deocamdată nu există nicio certitudine privind includerea acesteia într-un program finanţat din bani comunitari.

    ÎNTRE TIMP, UNGARIA SE PREGĂTEŞTE SĂ FINALIZEZE O AUTOSTRADĂ CARE SĂ LEGE FĂRĂ ÎNTRERUPERE FRONTIERA EI DE VEST CU AUSTRIA DE CEA ROMÂNEASCĂ. În prezent ungurii mai au de construit doar un tronson de 23 de kilometri, între localitatea ungurească Mako şi graniţa cu România, ce ar urma să fie gata la finalul anului 2014.

  • Facebook a ajuns la o valoare de piaţă de 100 mld. dolari

    Facebook a crescut la bursă cu 55% de la începutul acestui an, faţă de un câştig de 16% pentru indicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York. Acţiunile Facebook au scăzut puternic în lunile care au urmat după listare şi au ajuns în luna septembrie a anului trecut la un minim de 17,73 dolari, din cauza temerilor investitorilor că Facebook nu va reuşi să monetizeze numărul tot mai ridicat de accesări de pe dispozitive mobile.

    Compania a atras 16 miliarde de dolari prin listarea la bursă, cea mai mare ofertă publică iniţială derulată vreodată în sectorul IT. Facebook a anunţat în luna iulie că 41% din veniturile din publicitate obţinute în trimestrul al doilea au fost generate de smartphone-uri şi tablete, datorită noilor produse şi servicii dezvoltate de companie.

    Acţiunile Facebook au crescut cu 56% în ultima lună, datorită rezultatelor peste aşteptări anunţate în iulie pentru trimestrul al doilea. Compania a anunţat pentru trimestrul al doilea venituri de 1,8 miliarde de dolari, în urcare cu 53% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut. Profitul net al companiei a avansat la 333 milioane de dolari, faţă de o pierdere de 157 milioane de dolari în aprilie-iunie 2012. Facebook a ajuns la 1,15 miliarde utilizatori activi la jumătatea acestui an.

  • Ce ar însemna un război în Siria pentru pieţele financiare

    Faptul că pe parcursul săptămânii au luat amploare ieşirile investitorilor de pe acţiuni, obligaţiuni sau monede din zona pieţelor emergente a dovedit mai mult că pieţele au nevoie de un pretext nou ca să facă ceea ce oricum ar fi făcut din cauza apropierii momentului când Rezerva Federală va începe să renunţe la programul de stimulare a pieţelor prin tipărire de bani. “Situaţia din Siria ar putea influenţa economia globală prin 1) un impact direct asupra livrărilor de petrol; 2) contagiunea care ar crea instabilitate în alte economii din regiune; 3) o creştere a riscului terorist global. Dintre acestea, numai a doua ar fi o ameninţare reală, dar ea pare destul de limitată”, a comentat Paul Donovan, economist al UBS.

    Donovan afirmă că nici dacă preţurile petrolului ar ajunge la niveluri mai ridicate, nu ar pune probleme semnificative redresării economice globale. “Indiferent de raţiunile umanitare sau morale de îngrijorare, o implicare internaţională în Siria ar avea efecte directe limitate din punct de vedere economic. Dacă petrolul ar afecta încrederea consumatorilor americani, ar fi posibil ca Rezerva Federală să amâne reducerea treptată a programului de cumpărări de obligaţiuni, deşi nu să şi abandoneze această idee”, adaugă Donovan.

    Pe teren, expectativa pare cuvântul de ordine, probabil măcar până la reuniunea G20 din această săptămână: parlamentul britanic a respins acţiunea militară în Siria, iar SUA şi Franţa, celelalte două puteri belicoase, au anunţat că vor aştepta rezultatul misiunii ONU în Siria care să verifice măcar dacă au fost folosite arme chimice contra civililor în atacul din 21 august, dacă nu şi cui ar putea fi atribuit atacul.

  • Mega Mall din Bucureşti: Tranzacţia privind preluarea a 70% din proiect a fost finalizată. Investiţia totală, estimată la 150 milioane de euro

     “Contractul a fost supus unei serii de condiţii precedente ce trebuiau îndeplinite sau denunţate până la sfârşitul lunii august. Toate condiţiile precedente au fost îndeplinite şi achiziţia a fost realizată”, se arată într-un comunicat al NEPI.

    Tranzacţia a fost anunţată la începutul lunii august.

    Dezvoltatorii vor să construiască un mall cu o suprafaţă utilă de 70.000 metri pătraţi, care ar urma să fie deschis până la jumătatea anului 2015, iar lucrările de construcţie vor începe în acest an. Investiţia alocată dezvolării este estimată la 150 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa Centrală şi de Est a reuşit să atragă o parte din investitorii speriaţi de Fed

     Bursele din Europa Centrală şi de Est au crescut în medie cu 1,2% în ultimele trei luni, faţă de o scădere de 7,5% a indicilor de pe pieţele emergente la nivel mondial, potrivit datelor MSCI, citate într-o analiză Wall Street Journal (WSJ).

    Dacă sunt excluse acţiunile companiilor ruseşti, afectate puternic de scăderea cotaţiilor internaţionale ale materiilor prime, pieţele emergente din Europa au crescut cu 2,3% în aceeaşi perioadă.

    Monedele din regiune, precum zlotul polonez sau leva bulgărească, s-au apreciat totodată faţă de dolari, în timp ce rupia indiană şi lira turcească s-au prăbuşit la minime istorice.

    Puşi în faţa unor posibile pierderi pe pieţele emergente din Asia sau America de Sud, investitorii s-au orientat către active precum forintul unguresc sau acţiunile băncilor din Cehia şi pariază astfel că revenirea economică din Europa de Vest va creşte cererea pentru automobilele, electrocasnicele şi alte bunuri fabricate în Europa de Est, notează Wall Street Journal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook a depăşit un nou prag. La cât a ajuns valoarea de piaţă a companiei

     Valoarea de piaţă a Facebook a depăşit pentru prima dată pragul de 100 miliarde de dolari.

    Acţiunile companiei au crescut luni cu 1,9% şi au închis la 41,34 dolari, după ce au atins pentru scurt timp nivelul de 41,94 dolari, cea mai ridicată cotaţie după listarea din luna mai a anului trecut, transmite Bloomberg.

    Facebook a crescut pe bursă cu 55% de la începutul acestui an, faţă de un câştig de 16% pentru indicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York.

    În acest context, reţeaua de socializare a încheiat şedinţa bursieră de luni cu o valoare de piaţă de 100,68 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro