BusinessMagazin

Tag: Cariera

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.

  • O tânără a renunţat la cariera ca angajată după ce i-a venit o idee ce poate ameninţa o industrie de 55 de miliarde de dolari

    Grace Choi, 30 de ani, a prezentat ideea sa la o conferinţă de tehnologie, organizată la New York în luna mai, însă ideea sa părea neverosimil de simplă; nu a câştigat competiţia dar ideea sa părea prea bună pentru a fi adevărată. Produsul ei, Mink, promite ca oricine să-şi poată produce acasă farduri şi creme de faţă, dacă are o imprimantă 3D, relatează Business Insider. Pentru asta are nevoie de o imagine colorată de pe internet, o unealtă ca Photoshop, pentru a stabili un cod pentru culoarea dorită şi o imprimantă Mink, care se conectează la un computer. Ideea sa ar putea pune în pericol industria produselor de înfrumuseţare, estimată la 55 de milarde de dolari anual.

    Deşi Choi nu a câştigat competiţia, Mink a suscitat destul interes din partea potenţialilor clienţi, stilişti de top dar şi investitori. Grace Choi şi-a petrecut ultimele luni gândindu-se cum să facă produsul accesibil pe piaţă. A decis şi că nu doreşte fonduri din partea investitorilor de risc.

    Tânăra în vârstă de 30 de ani a crescut în Brooklyn, New York. Părinţii au emigrat din Coreea, unde tatăl său lucra ca inginer de aeronautică, iar mama sa era asistentă. În New York tatăl ei a deschis un mic magazin de fructe şi legume. “Era un magazin mic, dar el este un antreprenor grozav şi am învăţat de la el o mulţime de lucruri în ce priveşte negocierile şi felul în care se fac afaceri“, spune Choi.

    În vremea facultăţii era nesigură de calea pe care să o aleagă în carieră, încercând mai multe tipuri de stagii. A lucrat ca asistentă la cabinetul unui medic, Martin Prince, care a angajat-o în ciuda faptului că nu avea niciun fel de experienţă în domeniu. El a devenit în scurt timp mentorul său, iar sub îndrumarea sa Choi a lucrat la o serie de invenţii.

    Pe vremea când era la Harvard, i-a venit ideea de a face un produs cosmetic şi a învăţat mult în ce priveşte această industrie, simţind şi că la nivel mondial cosmeticele asiatice nu sunt apreciate. “Industria produselor de machiaj face o mulţime de bani din prostii pe care le comercializează. Cer preţuri enorme pentru lucruri pe care tehnologia le oferă gratis. Aceste lucruri sunt culorile“, a spus Choi în cadrul conferinţei. Ea a testat în jur de 20 de tipuri de imprimate 3D pentru a vedea care este cea mai potrivită pentru a produce fardurile pe care le dorea.

    În acest moment, tânăra nu are angajaţi şi nici fonduri pentru a pune pe roate afacerea, deşi s-a întâlnit cu o mulţime de potenţiali investitori. Fondurile de investiţii, povesteşte ea, ar dori să producă imprimanta Mink şi să câştige bani instantaneu. Ea spune însă că este mai interesată să pornească revoluţia în domeniul frumuseţii, punând pe plan secund câştigul.

  • Managerii despre Generaţia Y la muncă. Adina Tâmplaru: actuala generaţie este mai independentă şi mai individualistă

    Reprezintă acum mai mult de o treime din forţa de muncă globală şi peste un deceniu vor domina piaţa muncii, societatea, finanţele, tehnologia. Generaţia Y este un tăvălug care, cu ochii în telefon, cu like-uri şi cu abordări personale se pregăteşte să schimbe lumea. Am întrebat un număr important de oameni de afaceri şi companii cum îi privesc şi ce aşteptări au de la Generaţia Y. Cum privesc companiile angajaţii tineri, ce provocări apar, ce tensiuni şi ce schimbări? Răspunde Adina Tâmplaru, head of corporate communications, Metro Cash & Carry România:

    – Ce pondere (aproximativa) au tinerii in compania dv?

    Metro Cash & Carry Romania este o companie tanara, dinamica, cu multe idei noi si inovatoare, deschisa in a sustine implicarea reprezentantilor Generatiei Y, ca fiind parte dintre angajatii nostri. 

    – Cum este sa fii sef de Generatia Y?

    Generaţia Y este ambasadorul schimbării, avand nevoie de un mediu dinamic pentru a atinge performanta. Ei cauta mentori care sa le fie alaturi si sa le ghideze primii pasi in cariera.

    De aceea, a le fi coordonator presupune mentinerea unui ritm alert si a unei conectari permanente la sistemul informational global, la noutatile tehnologice de pe piata.   

    – Care sunt principalele caracteristici ale generatiei Y?

    O caracteristica importanta o reprezinta stilul deschis de comunicare, abilitatile de socializare mai dezvoltate decat ale generatilor precedente; de asemenea, se remarca flexibilitatea, deschiderea in fata inovatiei si a noutatilor, continua cautare de noi responsabilitati, precum si sustinerea in mod activ a proiectelor de responsabilitate sociala. Totodata, nevoia de apartenenta la medii mai putin rigide şi pentru preferinta tot mai ridicata fata de latura antreprenoriala.

    Generatia Y, precum si cei din categoria “Millennials”, sunt atasati de noile tehnologii si isi dezvolta abilitatile de comunicare foarte mult in mediul virtual, fiind mai deschisi in privinta unei relationari deschise, simetrice cu angajatorii.

    – Care le sunt punctele forte si care slabiciunile?

    Reprezentantii unor astfel de generatii aduc un suflu nou şi isi aduc aportul la dezvoltarea companiei prin creativitate, oferirea de solutii pentru eficientizarea proceselor si adaptarea cu usurinta si naturalete la schimbare.

    Pe de alta parte, tanara generatie este intotdeauna in cautare de noi provocari si oportunitati, ceea ce le poate crea, in acelasi timp, imaginea unor angajaţi care accepta cu dificultate angajamentele fata de o companie. La fel, dorinta lor pentru rezultate rapide poate fi considerata, in anumite situatii, o slabiciune cauzata de faptul ca rezultatele rapide nu sunt intotdeauna si cele mai sustenabile.

    – Sunt ei diferiti de generatiile  X (1960 – 1980) sau Baby Boomers (1940 – 1960)?

    Putem spune ca actuala generatie este mai independenta si mai individualista decat Generaţia X, care prezenta o inclinatie catre contractele de munca pe timp îndelungat, loialitate si dependenta fata de sistemele economice.

    – Cat cantaresc pentru tineri cariera, provocarea, pasiunea, succesul, loialitatea fata de companie?

    S-a remarcat faptul ca reprezentantii generaţia Y se implica foarte mult in construirea unei cariere, sunt interesati in a-si crea planuri de dezvoltare personala si cauta provocari, oportunitati pentru mobilitate internationala.

    Pentru ei, pasiunea este principalul element motivator. Oferindu-le o abordare transparenta si lucrand impreuna la planul propriu de cariera, Generatia Y poate oferi coechipieri valorosi, cu performante reale pe termen lung.

    – A adus Generatia Y schimbari in organizatia dv?

    Metro Cash & Carry Romania activeaza in domeniul comertului, un segment prin definitie dinamic, caracterizat de un ritm alert al schimbarilor. Acest aspect reprezinta un avantaj in ceea ce priveste adaptarea Generatiei Y la mediul organizational al companiei, atat in segmentul tehnologiei, cat si in munca in echipa. Tinerii din aceasta generatie alimenteaza spiritul inovativ intr-o companie.

    – Ce schimbari ati facut dv pentru a va adapta organizatia la nevoile lor?

    Generatia Y se axeaza foarte mult in activitatea lor zilnica pe mijloace tehnologizate de comunicare si sunt interesati de tipuri de programe cu beneficii privind dezvoltarea personala. Astfel, METRO Cash & Carry Romania deruleaza numeroase proiecte de formare, special concepute pentru ei, programe de mobilitate internaţională, initiative interne orientate spre educatie si invatare aplicata.

    Mai mult, canalele oficiale ale companiei, de comunicare in retelele sociale, apropie compania mai mult de modul si nevoile lor de lucru.  

    – Cum credeti ca va evolua piata muncii?

    Tehnologia informaţiei este percepută ca fiind principalul factor care va transforma piata muncii in urmatorii ani, intr-o proportie mai mare decat transformarile demografice, evolutia economiei sau a resurselor disponibile. Totodata, este posibil ca importanta programului de lucru flexibil si a posibilitatii de a opta pentru munca la domiciliu sa creasca pe piata muncii din viitor. 

    – Dincolo de piata muncii, care vor fi schimbarile pe care le aduc tinerii in societate?

    Societatea se schimba odata cu noile generatii, astfel ca, pe langa elementele descrise mai sus, probabil in urmatorii ani sa asistam la un accent in crestere plasat pe gandirea antreprenoriala si orientata spre noutate.

  • Idei de afaceri: salon de frumuseţe cu programare prin aplicaţia de mobil (VIDEO)

    După ce a lucrat într-o bancă de investiţii pe Wall Street şi apoi s-a mutat la departamentul juridic al unei firme, Anna Santeramo a ajuns la concluzia că dacă o femeie ocupată nu poate ajunge la salonul de frumuseţe, atunci poate veni salonul la ea, scrie San Francisco Chronicle. Aşa încât a fondat salonul StyleBee. Prin intermediul unei aplicaţii instalate pe telefonul mobil, clientele pot solicita o programare peste două ore, alegând serviciile dorite, care includ coafură mai mult sau mai puţin sofisticată şi machiaj.

    De la lansarea sa în luna mai, StyleBee a devenit din ce în ce mai căutat, nu numai pentru servire rapidă la sediul firmelor, ci şi pentru nunţi, baluri de absolvire sau ieşiri cu fetele.

  • Elena Udrea: Mai rămâne să avem o femeie prim-ministru şi chiar preşedinte al României

    Udrea a participat la Congresul Femeilor Populare de la Sinaia, unde printre invitaţi s-a aflat şi preşedintele Traian Băsescu, “politicianul căruia i se datorează carierele de top ale multor femei în politică”, conform Elenei Udrea.

    Ea şi-a amintit de vremurile în care a intrat în politică, “atunci când modelul feminin era încă inspirat dinainte de 1989: haine cu două numere mai mari, cenuşii, pantofi fără toc, neapărat părul prins în coc iar ochelarii de vedere, chiar falşi, reprezantau un atu”.

    Mentalitatea referitoare la femeile de carieră a evoluat însă mult în ultimii ani, consideră Elena Udrea, adăugând că ea a avut “o contribuţie evidentă de forţare a acestei evoluţii” şi că rezultatele obţinute până acum o fac să spună că “a meritat tot ce am suportat”. În opinia ei, “de succesul nostru, al celor care ne-am asumat cariere publice, depinde implicarea tot mai mare a femeilor în politică şi prezenţa lor în funcţii cheie în toate domeniile”.

    “Avem deja o femeie preşedinte de partid – mai rămâne să avem o femeie prim-ministru şi chiar preşedinte al României”, crede Udrea, adăugând însă un sfat pentru colegele  sale: “Ca o femeie care a stat toată viaţa pe picioarele ei, le-am spus că pentru aceasta, este nevoie să îşi câştige independenţa financiară. Atât în viaţa privată, cât şi în interiorul partidului”.

  • “Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat niciodată. Sunt mulţi oameni pe care nu-i poţi da deoparte”


    ADRIAN VOLINTIRU  ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.

    „Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.

    RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.

    „Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS –  „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.

    Nu a fost chiar aşa.  „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru,  „un holding cu multe probleme“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • McCEO – povestea şefului McDonald’s România şi planurile lanţului american de restaurante

    Daniel Boaje este de patru ani responsabil de activitatea McDonald’s în România, dar cariera sa a început în urmă cu 20 de ani. La un moment dat a încercat aventura antreprenoriatului, s-a specializat apoi în domeniul financiar, dar a ales în cadrul reţelei de fast-food. El povesteşte care au fost momentele cheie din drumul către fotoliul de CEO al McDonald’s în România.

    “Sunt foarte ambiţios, mă bazez foarte mult pe echipă, sunt foarte preocupat de dezvoltarea oamenilor din jurul meu, încerc să schimb, nu mă mulţumesc cu un lucru bine făcut, care mâine poate fi făcut mai bine; sunt atent să nu fac aceeaşi greşeală de mai multe ori”, spune despre sine Daniel Boaje, care a fost invitat, în cadrul întâlnirii Meet the CEO, să-şi facă analiza SWOT. La capitolul defecte crede că „sunt workahoolic, temperamental, încăpăţânat, dar câteodată – rar – accept un punct de vedere diferit atunci când este bine argumentat; mai am lucruri de învăţat”.

    Daniel Boaje, director general al McDonald’s România, a preluat conducerea companiei în urmă cu patru ani, dar s-a angajat în cadrul companiei americane în urmă cu aproape 20 de ani. Îşi aminteşte limpede toate datele importante din cariera sa, făcând referire nu doar la ani, ci chiar la o anume zi dintr-o lună. Spune despre sine că este „un om normal”, că împlineşte anul acesta 44 de ani şi povesteşte că a început să lucreze la McDonald’s în 1994, după ce a văzut un anunţ în ziar. Chiar dacă la acea vreme apăruseră câteva firme de recrutare, nu era încă vremea lor şi foarte populare erau anunţurile de angajare, care ajungeau şi pe o jumătate de pagină de ziar. „Cred că anunţul suna: «McDonald’s România angajează manager de restaurant», orice ar fi însemnat acest lucru, pentru că nu îmi era clar”, spune acum Daniel Boaje.

    Faptul că a dobândit experienţă încă din vremea studenţiei s-a dovedit de mare folos, iar domeniul în care a activat se leagă cu precădere de vânzări. Odată cu terminarea facultăţii, îşi aminteşte, „am avut şansa să lucrez la Ministerul Comerţului, în 1993, vreme de doar două luni, pentru că apoi am plecat în armată, la Sibiu, la o unitate de intendenţă; iar la întoarcere se restructurase postul”. Spune că nu-şi mai aminteşte exact salariul, dar estimează că se plasa în jurul a 25 de dolari pentru slujba care i-a fost oferită după armată, bani care nu-i erau suficienţi pentru a se descurca; i s-a spus: „Rămâi, s-ar putea să ai şansa să pleci la post, în minister”. Numai că ar fi trebuit să se însoare, „lucru care nu era posibil”. Prin urmare, s-a angajat la o firmă care vindea produse Colgate-Palmolive, iar în perioada de probă, de patru luni, mergea cu tramvaiul sau pe jos; a primit apoi maşină, „lucru pe care l-am considerat o mare promovare, şi am bătut sectoarele 5 şi 6, butic cu butic, magazin cu magazin, aşa cum erau la vremea aceea”.

    Un moment de cotitură în cariera sa a fost cel în care a văzut anunţul dat de McDonald’s şi s-a gândit că n-are nimic de pierdut dacă îşi trimite CV-ul. Dar la acea vreme lucrurile erau mai complicate decât acum: CV-ul a fost trimis prin poştă, cu un număr de telefon de acasă. „Am avut cred şase sau şapte interviuri pe parcursul a jumătate de an”, şi a fost angajat de la 1 noiembrie 1994. Primul restaurant McDonald’s în România s-a deschis în urmă cu 19 ani, pe 15 iunie 1995, şi de atunci, spune Boaje, „s-au întâmplat multe lucruri”. Mai intrase în contact cu marca de fast-food, pentru că fusese însoţitor de bord în 1991 şi una dintre primele ţări pe care le-a vizitat a fost Irlanda, unde a mers la un McDonald’s, pentru că auzise că acolo poate mânca cu bani puţini. „Ne-am uitat la meniu de sus în jos şi ne-am oprit la cafea, pentru că era singura pe care mi-o permiteam la acel moment.” Dar, completează el, prima sa experienţă cu McDonald’s i-a lăsat o impresie plăcută, pentru că era „curat, bine organizat şi personalul foarte amabil, într-o vreme în care în restaurantele din România chelnerii se comportau de parcă erau mai importanţi decât clienţii”.

    La primele interviuri de recrutare a aflat că într-un restaurant McDonald’s sunt mai mulţi manageri, lucru pe care mărturiseşte că nu l-a înţeles de la bun început. „Astăzi avem în medie nouă manageri pentru fiecare restaurant din România; unul dintre ei este şeful.” Pe parcursul celor şase luni în care s-au derulat interviurile, îşi aminteşte că auzea mereu două lucruri: „Unu, este extrem de importantă echipa, oricât de valoros eşti; doi, nimeni nu este de neînlocuit, în sensul că menirea unui manager este să pregătească alţi oameni. Mai mult decât manageri, eram traineri sau formatori”. Iar determinarea cu care şi-a clădit cariera era vizibilă încă de la acele momente: i s-a părut că este important să întrebe, după fiecare etapă, cum s-a descurcat şi când este următoarea etapă, pentru că nu putea fi contactat decât pe telefonul fix, ceea ce limita mult comunicarea: „…nu puteam sta lipit de telefonul fix”.

    Cea mai importantă etapă a procesului de recrutare a fost o probă de lucru pe care a susţinut-o la un restaurant din Ungaria. În ultima fază, din 25 de oameni au fost aleşi doar 14. Îşi aminteşte că vreme de trei zile a lucrat câte 12 ore; că s-a ars, a greşit, a învăţat, a fost certat şi felicitat, dar şi că dormea foarte bine după 12 ore de muncă. Apoi a avut loc interviul final, în urma căruia a fost angajat şi a urmat, în 1994, o perioadă de pregătire de şase luni, tot în Ungaria. Despre nivelul salarial de la acea vreme nu dă detalii precise, dar crede că avea cam acelaşi venit ca şi tatăl său. „Pentru un începător era un salariu foarte motivant şi îl comparam cu venitul pe care îl aveam ca agent de vânzări, când nu câştigam chiar puţin.” Făcea parte din prima echipă de oameni a McDonald’s pe piaţa din România, care avea ca misiune să înveţe cât se poate de mult, pentru că trebuia ca la întoarcere să recruteze angajaţi şi să-i pregătească pentru deschiderea primului restaurant. „Era multă responsabilitate şi cred că McDonald’s este compania care are cel mai complet program de pregătire”, spune Boaje. Din exterior poate părea banal: la un moment dat, când spunea că a absolvit Hamburger University – sunt cinci astfel de istituţii în lume – părea o glumă.

    „Când explic ce înseamnă asta, oricine îşi schimbă părerea”, afirmă el, iar în sprijinul ideii stă faptul că Hamburger University este un campus în adevăratul sens al cuvântului, cu profesori, lectori şi cursuri. „Orice director de restaurant în McDonald’s trebuie să fie absolvent al unei asemenea universităţi şi să aibă o diplomă pe care să scrie «Barchelor of Hamburgerology». Acest lucru spune că noi luăm afacerea asta foarte în serios.” Face asocieri interesante: „«McDonald’s este în industria de entertainment, oamenii trebuie să plece zâmbind şi să încerce să fredoneze lucrul pe care ai încercat să i-l transmiţi în ziua respectivă». Este o perspectivă destul de interesantă, McDonald’s este mai mult decât hamburgeri, Happy Meal, cartofi prăjiţi sau îngheţată”, spune Boaje.

  • Udrea: Voi rămâne un om politic loial proiectului lui Traian Băsescu pentru România

     Elena Udrea a fost întrebată, joi, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, în legătură cu evoluţia sa politică, dacă nu vrea să se desprindă de eticheta de “protejata din punct de vedere politic a lui Traian Băsescu”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Protejate sau susţinute au fost foarte multe colege în politică, de la Anca Boagiu, la Monica Macovei sau Roberta Anastase. Că una singură şi-a asumat să rămână până la capăt alături de proiectul preşedintelui, indiferent câtă supărare a generat această loialitate, este altceva sau că una singură şi-a asumat să ducă o luptă, care a fost şi a preşedintelui, până la capăt. Indiferent cât va dura cariera mea politică, voi rămâne un om politic loial proiectului preşedintelui Traian Băsescu pentru România. Cred în acest proiect şi că acesta trebuie continuat, de aceea mă aflu în PMP, din convingerea că viziunea lui Traian Băsescu despre ce trebuie să fie ţara aceasta trebuie dusă mai departe de cineva”, a afirmat Udrea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câinii poliţişti, robotul pirotehnic şi luptătorii trupelor speciale îi aşteaptă pe copii de 1 Iunie

    Astfel, copiii şi adulţii sunt aşteptaţi în intervalul 09:00 – 12:00 la sediul instituţiei din Piaţa Revoluţiei. Cei dornici să se familiarizeze cu specificul activităţilor M.A.I. vor avea ocazia să viziteze standurile expoziţionale ale Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră, Jandarmeriei, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţiei Generale de Paşapoarte, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei, Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivelor Naţionale.

    Copiii vor avea posibilitatea de a vizita şi interiorul clădirii – sălile de festivităţi, balconul care marchează începutul democraţiei postbelice în România. Totodată, în parcarea sediului M.A.I., vor fi expuse autovehicule şi mijloace specifice de intervenţie ale poliţiştilor, jandarmilor, poliţiştilor de frontieră şi pompierilor, precum şi un elicopter din dotarea Inspectoratului General de Aviaţie.

    Cei mici sunt aşteptaţi de către specialiştii criminalişti, câinii politişti, robotul pirotehnic, motocicliştii şi echipajele speciale ale Poliţiei Rutiere, luptătorii trupelor speciale şi echipele de salvatori ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

    Tinerii interesaţi de o carieră într-una dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne vor avea ocazia să cunoască oferta educaţională a unităţilor de învăţământ, iar studenţii Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” vor fi în măsură să prezinte detalii celor care vor să urmeze o carieră de poliţist, jandarm, pompier, arhivist.

    Tot o Zi a Porţilor Deschise cu ocazia sărbătorii de 1 Iunie a anunţat şi Guvernul. Potrivit comunicatului difuzat de Guvern, duminică, în intervalul orar 11.30-14.00, copiii sunt invitaţi la Palatul Victoria pentru o întâlnire cu personaje de poveste, concursuri de dans şi facepainting, iar de la ora 13.00 vor putea asista la un spectacol susţinut de actorii Teatrului de Animaţie Ţăndărică.

    La ora 11.00, 100 de elevi merituoşi din cateva şcoli bucureştene vor forma “Guvernul copiilor” în prezenţa primului-ministru Victor Ponta, a ministrului educaţiei, Remus Pricopie, şi a altor membri ai Executivului.
     

  • Tot mai mulţi bucureşteni sunt deprimaţi şi singuri. Ea face 100.000 de euro din consiliere

    După o carieră de zece ani în companii precum Orange, Help Net sau Horváth & Partners Management Consultants, Andreea Enache a deschis în august 2013 primul centru medical din România dedicat tratamentului depresiei.

    Rutina jobului, lipsa libertăţii de decizie la locul de muncă şi stilul prea agresiv al şefilor sunt principalele motive care generează depresie în rândul românilor, unu din şase cazuri de depresie raportate fiind cauzat de stresul acumulat la job, spune fondatoarea Bellanima. Enache conduce o echipă de zece angajaţi.

    Clinica oferă servicii de spitalizare, servicii în ambulatoriu, grupuri de suport, terapie ocupaţională, servicii de consiliere vocaţională şi până la reinserţie socioprofesională. În cazuri extreme, stresul poate duce la apariţia depresiei şi poate fi pus în legătură cu boli precum diabetul, bolile de inimă sau cancerul.

    Compania estimează venituri de 100.000 de euro în 2014, după ce în anul anterior a avut doar câteva luni de activitate.

    Oamenii stresaţi au intrat şi în targetul companiilor farmaceutice care „joacă“ deja pe o piaţă de 53 mil. lei (aproximativ 12 mil. euro) anual, aşa-numita piaţă a produselor antistres. Segmentul a avut o creştere de 15% în 2013. Aproximativ 12% din vitaminele, mineralele şi suplimentele care se vând în România sunt produse antistres, categorie care câştigă tot mai mult teren. Astfel, produsele antistres intră în categoria vitaminelor, produse care se pot elibera fără reţetă.