BusinessMagazin

Tag: brand

  • Românca de 27 de ani care a făcut înconjurul lumii cu creaţiile ei cu motive etno. Vinde pe toate continentele

    Greu de plasat stilistic, dar uşor de îndrăgit, un scaun pictat, din lemn, aduce în actualitate tradiţiile meşteşugăreşti româneşti printr-o broderie asemănătoare printurilor digitale“, descriu specialiştii de la The Wall Street Journal scaunul Lana realizat pentru brandul de mobilier Photoliu, ce se vindea la data publicării articolului cu 575 de dolari. Scaunul ce i-a determinat pe jurnaliştii de la The Wall Street Journal să vorbească despre meşteşugurile româneşti în toamna anului trecut poartă numele Lanei Dumitru sau, după cum este mai cunoscută publicului larg, al Lanei Bălana, tânăra designer în vârstă de 27 de ani ce a făcut înconjurul lumii cu creaţiile sale prin intermediul blogurilor, publicaţiilor internaţionale şi colaborărilor cu mărci de renume.

    „La noi ceva devine trendy dacă este acceptat într-un fel de celelalte ţări. Când am început să folosesc motivele etno eram departe de business, a durat cinci ani până ca acestea să devină cool şi ca toată brandurile să le ceară, indiferent dacă acestea le plăceau sau nu“, spune Lana Dumitru, ale cărei creaţii au fost primite iniţial cu scepticism.

    După ce a publicat numeroase cărţi de poezie în copilărie şi în adolescenţă, şi-a expus manifestul artistic în două creaţii inedite: rochia Facebook, care a fost inclusă în 2012 în TrendHunter.com, şi rochia Etno, cu print digital ce ilustrează motive româneşti reinterpretate, digitizate, redesenate şi pixelizate, parte a colecţiei Romania Apparel, proiectul Lanei de absolvire a Universităţii de Arte din Bucureşti, din 2009. Au urmat o colecţie ce pune în plan central personajele cimitirului vesel din Săpânţa, dar şi operele lui Brâncuşi.

    Chiar dacă transformarea creaţiilor ei într-o afacere nu reprezintă o prioritate, spune că un pas important în această direcţie a fost colaborarea cu brandul Puma, câştigată în urma unui concurs de creativitate ca urmare a propunerii unui motiv tradiţional. Colaborările similare celor cu Puma au continuat să apară: un model digitalizat pentru o companie a mărcii de origine românească Dero, parte a Unilever, cât şi scaunul pentru Photoliu menţionat mai sus. Un alt mod prin care activitatea designerului român e remunerată este prin intermediul site-ului ei, unde, spre exemplu, un plic cu imprimeu etno stilizat costă 79 de euro, iar o jachetă, 349.

  • Povestea primului start-up dezvoltat pentru viitorii operatori virtuali de telefonie mobilă

    Au trecut deja patru ani de când Veridian se lansa pe piaţă, cu toate temele tehnologice făcute, ca primul MVNE operaţional în România. MVNE-urile (Mobile Virtual Network Enabler) sunt platformele care pot livra companiilor (în special celor care activează în domenii unde interacţionează cu zeci sau sute de mii de clienţi, precum retailul, energia, CATV-ul, asigurările sau băncile) posibilitatea de a deveni MVNO (Mobile Virtual Network Operator), adică de a-şi lansa propriul brand de telefonie mobilă, prin care să se lege şi mai strâns de clienţii pe care deja îi au şi prin care să poată obţine venituri suplimentare.

    Dacă în urmă cu patru ani Veridian se lansa gata de treabă, de ce campaniile comerciale pentru atragerea primilor clienţi abia au început să fie puse pe mesele acestora? Gabriel Mureşanu, un executiv care a lucrat din 1996 până în 2011 pentru Vodafone şi care ulterior a activat în consultanţă (în special în turnaround management), îşi gândeşte atent răspunsul şi începe cu începutul: „Primele discuţii au avut loc în a doua parte a lui 2012, când am prezentat operatorilor mobili beneficiile pe care le pot avea de pe urma MVNO-urilor ce activează în zona de retail, dar şi din partea companiilor care vor dori să devină operatori mobili virtuali pentru a-şi acoperi nevoile de comunicaţii mobile pentru M2M (machine to machine – monitorizare contoare gaz, curent, trafic auto etc).

    Într-o piaţă concurenţială întotdeauna sunt operatori care îşi apără segmentele de piaţă acaparate şi operatori care vor să crească şi să recupereze porţiuni de piaţă cât mai profitabile. Pe fondul dinamicii crescute generate de operatorii Telekom şi RCS&RDS, care au atacat vertiginos poziţiile operatorilor Vodafone şi Orange, s-a creat un moment favorabil pentru noi modele de business. Acum momentul este cel mai bun, fidelitatea clienţilor este scăzută faţă de operatorii din piaţă, serviciile de telecom au devenit servicii de larg consum, diferenţiatorii dintre operatori au scăzut în intensitate. Cine vine cu o propunere diferită şi un pachet de beneficii extins are şansa să acapareze segmente semnificative din piaţa de B2B şi B2C“.

    Dincolo de momentul legat de maturitatea pieţei telecom, principala explicaţie stă în faptul că abia în toamna anului trecut Veridian a semnat acordul cu Telekom România, primul operator mobil care a acceptat să fie furnizor de reţea pentru un enabler şi pentru viitorii operatori care vor opera sub brand propriu. Contractul cu Telekom este şi cel care îi face pe cei de la Veridian să spună că oferă, la acest moment, un serviciu unic pe piaţă: „Pentru moment suntem singurul MVNA activ pe piaţa din România care are un parteneriat cu Telekom România. Suntem singura platformă de acest gen ce poate oferi o soluţie completă pentru lanţurile de retail care doresc să se lanseze ca MVNO“, explică Gabriel Mureşanu.

    Lanţurile de retail sau companiile din alte industrii care doresc să se lanseze ca MVNO pot face asta şi printr-o relaţie directă cu unul dintre operatorii telecom. Telekom România oferă serviciul numit MVNO complet, prin care companiile pot semna un acord direct, fără a avea nevoie de serviciile unui MVNE. Diferenţa este însă că, în acest caz, viitorii operatori trebuie să aibă, aşa cum scrie pe pagina web a Telekom: „servicii de reţea core; numerotaţie mobilă, cod de reţea, IMSI, Roaming; operaţiuni şi suport; marketing, vânzări şi distribuţie, brand şi comunicare“ – mai precis, expertiză şi eventual experienţă de operator mobil. În această ecuaţie intră MVNE-ul, care preia primele trei puncte şi reduce investiţia iniţială a viitorului operator. 

  • A renunţat la profesia de avocat ca să îşi urmeze pasiunea, iar acum brandul său participă la cele mai importante târguri de fashion din Europa

    Maria Dermengiu, antreprenoarea ce a pus bazele mărcii de eşarfe Marie Nouvelle în urma unei investiţii de 1.500 de euro, a participat la mijlocul lunii februarie la unul dintre cele mai cunoscute târguri de fashion din Europa, Pure London, unde şi-a expus cea mai nouă colecţie de eşarfe din mătase naturală supradimensionate.

    Potrivit unui interviu anterior acordat Business Magazin, Maria Dermengiu a studiat Dreptul şi a profesat câţiva ani pentru ca, în 2010, când avea 28 de ani, să lase totul în urmă şi să devină pictoriţă. A găsit o modalitate de a transforma arta în business şi a început să îşi imprime elemente din propriile tablouri pe eşarfe, bluze şi mai nou pe rochii. Până în prezent, a investit în afacere circa 15.000 de euro.

    Pe parcursul anului 2015, brandul Marie Nouvelle a înregistrat o dezvoltare accentuată pe plan local. Povestea Marie Nouvelle alături de parteneriatele strategice încheiate i-au adus artistei Maria Dermengiu notorietate şi un capital care i-au asigurat trecerea la un alt nivel al business-ului, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii antreprenoarei.

    ”Participarea la Pure London de la începutul acestui an este o consecinţă firească a creşterii brandului Marie Nouvelle. Am planificat acest eveniment încă de la jumătatea anului trecut când am făcut demersuri şi pentru a face parte din incubatorul internaţional de branduri 1MiSHAP. Noua colecţie pe care am prezentat-o la târg este produsă exclusiv în Marea Britanie, iar acest lucru a adus produselor Marie Nouvelle plus valoarea necesară participării la un astfel de eveniment. Sunt bucuroasă pentru această nouă etapă în dezvoltarea business-ului pe care îl conduc”, a declarat Maria Dermengiu, fondatoarea Marie Nouvelle.

     

  • Ştiinţa vânzării tractoarelor

    Nu vrem să schimbăm nici sigla şi nici numele companiei, nici nu ne-a venit prin minte aşa ceva“, spune Monika Puiu, managing director al NHR Agropartners, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de utilaje agricole, care până în toamna anului trecut a importat în România utilajele New Holland pe piaţa locală, moment în care compania a trecut la nemţii Deutz Fahr.

    NHR Agropartners, deţinută de VA Intertrading, cea mai mare companie de comerţ din Austria, este de la 1 ianuarie distribuitor exclusiv pentru grupul Same Deutz-Fahr, cu sediul în Italia. Numele companiei duce imediat cu gândul la New Holland România, iar culorile siglei, albastru şi galben, de asemenea fac direct legătura cu brandul italian de utilaje agricole. Acum însă, cei de la NHR se vor ocupa numai de service pentru New Holland, nu şi de vânzări, pentru că activitatea din urmă a fost preluată de la aceeaşi dată de Agroconcept, firmă controlată de omul de afaceri Ricky Stein, fiul lui Herbert Stein, fondatorul AutoItalia, importatorul Fiat pe piaţa locală. Colaborarea dintre NHR şi Deutz Fahr a început la 1 ianuarie, printr‑un contract iniţial de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii pe o durată similară.

    Same Deutz-Fahr este unul din cei mai importanţi producători de tractoare, combine, motoare şi utilaje agricole la nivel mondial. Grupul deţine opt unităţi de producţie în Europa şi Asia, un joint venture în China şi unul în Rusia, având 141 de importatori şi peste 3.000 de dealeri la nivel mondial. Grupul are 4.300 de angajaţi şi a încheiat anul 2014 cu afaceri de 1,2 miliarde de euro.

    Acum Monika Puiu (numele Puiu a fost dobândit în urma căsătoriei cu un român) este director general al dealerului de utilaje agricole NHR Agropartners, companie deţinută tot de VA Intertrading, care anul trecut le-a vândut fermierilor români 450 de tractoare, compania având un sfert din piaţa locală de utilaje, dominată până acum de New Holland, John Deere, Case şi Claas.
    Spre deosebire de piaţa auto, unde există date precise cu privire la vânzările şi înmatriculările de autovehicule, pe piaţa tractoarelor nu există date precise deoarece unii fermieri importă direct din afară, mai sunt mici dealeri care de asemenea importă din afară şi nu cumpără de la importatorii din România şi mai sunt reprezentanţele locale, care însă multe facturează utilajele direct pe compania-mamă, nu pe cea locală.

    „Nu este imposibil să vindem anul acesta tot 450 de tractoare, dar din gama Deutz Fahr. Acum pregătim oamenii de vânzare pentru a promova produsele şi vânzările au început bine. Tractoarele sunt cam în aceeaşi gamă de puteri, au performanţe superioare şi mulţi dintre cei care au tractoare şi combine Deutz sunt mulţumiţi de produse şi reprezintă un avantaj pentru noi; problema lor principală a fost lipsa sau întârzierea pieselor şi a service-ului, probleme pe care noi nu le vom avea“, a spus hotărâtă Monika Puiu. Miza este acum una de aproape 70 de milioane de euro, valoarea de anul trecut a utilajelor vândute de NHR pe piaţa locală.

    Trecerea de la o marcă la alta nu reprezintă neapărat investiţia în stocuri, ci mai ales în pregătirea salariaţilor, în special a celor care lucrează în service. „Stocul nu este neapărat investiţie deoarece tot timpul avem stoc de utilaje, iar din toamnă nu am mai cumpărat New Holland, ci Deutz Fahr. Investiţie am realizat în training, deoarece 200 de oameni trebuie trimişi la pregătire. Am început încă din toamnă cu cei din service, unde au mers prin rotaţie“, a spus Monika Puiu. Fiecare angajat implicat direct în vânzări şi service a stat cel puţin o săptămână şi chiar până la trei-patru în Germania la pregătire, iar „campania“ de training a costat NHR Agropartners circa 250.000 de euro. Investiţia vine tocmai în contextul în care compania ţinteşte nu doar să atragă vechii clienţi de New Holland, (atât în service, cât şi spre a achiziţiona utilaje Deutz Fahr), ci şi să atragă vechii clienţi ai mărcii germane.

    Monika Puiu spune că trecerea la Deutz Fahr după 15 ani de New Holland „a fost foarte interesantă“. Trecerea încă nu s-a încheiat deoarece firma încă mai are utilaje New Holland pe stoc. „Am avut training pentru echipa de vânzări pentru Deutz. Clienţii noştri au exprimat grija pentru service, iar noi avem 120 de oameni în service care în continuare pot repara New Holland, dar acum şi Deutz Fahr. Clienţii vor putea veni şi la noi pentru intervenţii.“

     

  • Adevăratul motiv pentru care oamenii cumpără apă îmbuteliată

    Majoritatea americanilor vor să fie mai sănătoşi, să aibă grijă ce mănâncă şi ce bea.  Companiile speculează acest fapt şi-şi vând produsele ca fiind „sănătoase”, scrie Business Insider.

    În 2013, 42% dintre oamenii care au cumpărat produse de la McDonalds au declarat că se simt ruşinaţi să fie văzuţi cu o pungă de McDonalds.

    Mai mult, companiile din industria băuturilor răcoritoare scot produse noi care sunt denumite ca fiind „sănătoase” pentru publicul consumator. Giganti precum Coca-Cola sau Pepsi investesc în branduri de apă îmbuteliată, o industrie estimata la 13 miliarde de dolari. Companiile încearcă să transmită acest mesaj prin intermediul produselor de apă îmbuteliată Dasani şi Aquafina. Aquafina, brandul lui Pepsi, va fi principalul sponsor al festivalului de modă de la New York, iar Coca-Cola şi-a asociat imaginea brandului de apă Smartwater cu cea a actriţei Jennifer Aniston.

    “Perrier a devenit un simbol. Cand ţii în mâna o sticla de Perrier spune ceva despre tine, spune ca eşti sofisticat. Asta a facut din acest brand o campanie publicitară de succes”, spune Michael Bellas, preşedinte al Beverage Marketing Corporation.

    Exemplul a fost luat şi de Evian, brand care şi-a dublat vânzările globale în perioada 1990-2000 de la 50 de miliarde de litri la 100 de miliarde anual, marşând pe această idee. 

    Astfel producătorii nu vând doar apă îmbuteliată, ci vând o imagine despre sănătate şi un mod sănătos de trai. Un truc de marketing care s-a dovedit a fi un mare succes. 

     

  • Povestea omului care era drept cunoscut ca ”hotelierul regilor şi regele hotelierilor„

    Cézar Ritz a fost un hotelier de origine elveţiană, cunoscut în domeniu şi drept ”hotelierul regilor şi regele hotelierilor„. El a pus bazele reţelei Ritz Carlton, care reuneşte azi 87 de hoteluri şi resorturi de lux în 29 de ţări şi teritorii, având peste 45.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de peste 3 miliarde de dolari. Compania, aşa cum funcţionează în prezent, a fost înfiinţată în 1983, când proprietarii anteriori au vândut brandul Ritz Carlton.

    Cézar Ritz, născut în 1850 într-un sat elveţian, a fost al 13-lea copil al unei familii sărace de fermieri. La 13 ani a fost trimis la un colegiu iezuit unde vreme de doi ani nu a făcut dovada înclinaţiilor sale artistice, astfel încât a fost îndrumat spre un hotel, pentru a învăţa cât mai multe lucruri despre vinuri şi a deveni somelier. A fost însă concediat, astfel încât a hotărât să plece, în speranţa că va face avere la Paris; vreme de cinci ani a lucrat în domeniul hotelăriei, dobândind deopotrivă experienţă şi încredere în sine.

    Cariera sa a evoluat rapid, fiind angajat al celor mai luxoase hoteluri din capitala franceză, în 1873 a preluat conducerea Grand Hotel din Nisa, iar ulterior a fost desemnat manager al hotelurilor din aceeaşi reţea din Lucerna şi Monaco. S-a remarcat prin atenţia deosebită pe care o acorda clienţilor importanţi, fiind un pionier al hotelăriei de lux, iar de numele lui este legată şi apariţia expresiei „Clientul nu greşeşte niciodată“. A instaurat un set de reguli, sumarizate prin: „observaţi totul fără să urmăriţi cu privirea; auziţi fără să ascultaţi, fiţi atenţi fără a fi servili, anticipaţi fără a face presupuneri. Dacă la o cină există plângeri legate de mâncare sau vin, îndepărtaţi imediat şi înlocuiţi acel lucru, fără a adresa nicio întrebare“.

    În 1887, elveţianul a cumpărat Hotel de Provence din Cannes şi, în Baden-Baden, Restaurant de la Conversation şi hotelul Minerva. În parteneriat cu Auguste Escoffier a inaugurat un restaurant în Baden-Baden, în 1888, iar apoi celor doi li s-a propus să lucreze la hotelul Savoy din Londra; pentru această funcţie, Ritz a alcătuit ceea ce el însuşi numea „o mică armată de hotelieri pentru a cuceri Londra“. Sub conducerea sa, Savoy a cunoscut un succes imediat, iar hotelierul elveţian a cunoscut membri ai mai multor curţi regale europene, între care şi prinţul de Wales. În 1898, Ritz a fost concediat, fiind acuzat de fraudă; ulterior, mare parte din personalul angajat de el a plecat. Urmare a plecării elveţianului de la Savoy, o mare parte a clientelei a refuzat să mai aleagă acest hotel, declarând că îl vor urma pe eveţian.

    Acesta a deschis, în 1899, un hotel în Newmarket; la acea vreme era un antreprenor extrem de ocupat, fiind responsabil de hoteluri din Roma, Frankfurt, Palermo, Monte Carlo, Cairo sau Johannesburg. Soţia sa spunea că „valiza lui nu e niciodată complet despachetată, el este mereu pe punct de plecare sau abia venit dintr-una din călătoriile sale“. În 1896 s-a asociat cu milionarul sud-african Alfred Beit, despre care se spunea la acea vreme că este cel mai bogat om din lume, iar cei doi au deschis la Paris ceea ce avea să devină celebrul Hotel Ritz din Piaţa Vendome, la inaugurarea căruia au participat figuri celebre ca Marcel Proust dar şi reprezentanţi ai nobilimii. Au urmat apoi alte inaugurări, de pildă la Londra (1906) sau Madrid (1910).

    În 1907, Cézar Ritz a fost nevoit să se retragă din activitate, din pricina sănătăţii şubrede; în anii următori şi-a vândut participaţiile deţinute în mai multe hoteluri, iar în 1918 a murit la un sanatoriu.
     

  • Ruşii atacă supremaţia Dacia cu un brand low-cost. Cum arată şi cât costă cel mai mare adversar al Daciei Logan. Galerie FOTO

    Vânzările mărcii autohtone Dacia s-au înjumătăţit anul trecut în Republica Moldova, pe fondul crizei politice şi economice de dincolo de Prut, potrivit datelor dealerilor auto de la Chişinău. În plus, Dacia concurează mai nou în Moldova nu doar cu brandurile europene, ci şi cu cele ruseşti. În luna decembrie a anului trecut, la Chişinău a fost lansată oficial şi marca Datsun, brandul low-cost al Nissan ce cuprinde două modele realizate pe platforma tehnică a modelelor Lada.
     
    Astfel, pe lângă Lada, la Chişinău Dacia concurează şi cu maşinile Datsun produse în Rusia, aceasta fiind singura piaţă din lume unde sunt prezente cele două branduri low-cost ale Alianţei Renault-Nissan-Lada, Dacia şi Datsun.
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • Huawei a livrat peste 12 milioane de smartphone-uri în luna ianurie, număr record pentru companie

    Anul 2016 a început cu un nou record în materie de livrări de smartphone-uri: peste 12 milioane de unităţi livrate în luna ianuarie – ceea ce înseamnă o creştere cu 93% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Mai mult, luna ianuarie a fost a patra lună consecutivă în care Huawei a livrat peste 10 milioane de smartphone-uri. 
     
    Astfel, în anul 2015, compania Huawei a livrat 108 milioane de unităţi – o creştere cu 44% faţă de anul 2014, rezultat care consolidează poziţia companiei în topul primelor trei brand-uri la nivel global.
     
    Modelul Huawei P8lite este primul smartphone al producătorului chinez care înregistrează mai multe vânzări pe pieţele globale decât în China.
     
    În România, smartphone-ul este comercializat din luna iunie a anului 2015 şi a înregistrat vânzări de peste 100.000 unităţi, situându-se în top 5 cele mai bine vândute telefoane din România.
     
    În 2014, produsele şi serviciile Huawei au acoperit peste 170 de ţări, deservind mai mult de o treime din populaţia lumii. În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce priveşte livrările de smartphone-uri la nivel global. Compania deţine 16 centre R&D în ţări precum Germania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Rusia, India şi China. 

  • De la modă la film

    Nu mai e deloc ceva neobişnuit să vezi actriţe renumite făcând reclamă caselor de modă şi fotomodele jucând în filme, scrie Financial Times.

    Mai nou unora dintre creatorii de modă le place să treacă în spatele aparatului de filmat. Astfel, Tom Ford şi-a făcut deja debutul regizoral în 2009, cu A Single Man, iar anul acesta va lansa Nocturnal Animals.

    Cele două surori din spatele brandului Rodarte, Kate şi Laura Mulleavy, şi-au anunţat debutul în calitate de scenariste şi regizoare cu Woodshock în care au distribuit-o pe Kirsten Dunst, iar Tara Subkoff, de la Imitation of Christ a scris şi regizat filmul de groază #Horror, lansat în SUA la finalul anului trecut.