Tag: zona euro

  • Proteste masive la Atena. Ciocniri intre politie si anarhisti (LIVE VIDEO)

    Grupurile de anarhisti cu cagule, care au incercat sa dea foc
    unor obiecte din piata si apoi au inceput sa arunce cu pietre, sunt
    aceleasi care isi fac aparitia de obicei la manifestatiile din
    Grecia, punand in umbra caracterul pasnic al acestora. In cazul de
    fata, anarhistii au aparut pe fondul protestului pasnic a circa
    20.000 de greci adunati in fata parlamentului elen, unde se dezbate
    noul program de austeritate ce conditioneaza primirea oricarei
    viitoare finantari de la UE si FMI.


    Watch
    live streaming video
    from
    stopcarteltvgr
    at livestream.com

    Trei politisti au fost raniti de pietrele aruncate, mai multe
    vehicule au fost avariate, iar o persoana a fost injunghiata in
    cursul luptelor intre grupurile rivale de anarhisti. Trei
    manifestanti au avut nevoie de tratament medical pentru intoxicatii
    cu gaze lacrimogene, a transmis Reuters. Numarul politistilor
    prezenti in piata este estimat la peste 5.000.

    Vezi aici si alte
    fluxuri video live din Piata Syntagma.

    Alte fluxuri video live, din alte unghiuri: aici, aici si
    aici
    .

    Zecile de mii de protestatari pasnici cer, in demonstratiile
    organizate in aceste zile la Atena si la Salonic, renuntarea la
    programul de austeritate si denuntarea memorandumului cu UE si FMI,
    cu argumentul ca pana acum austeritatea n-a folosit la nimic, ci
    doar a adancit si mai mult tara in recesiune, a facut si mai
    dificil accesul la finantare de pe pietele externe si a dus la
    depunctarea tarii de catre agentiile de rating, infundand astfel
    Grecia intr-un cerc vicios fara iesire.

    Votul propriu-zis asupra masurilor guvernului va fi dat miercuri
    dupa-amiaza, iar pana atunci sunt programate dezbateri in
    parlament. Sindicatele au programat greva generala de 48 de ore
    incepand de marti, iar manifestantii din Piata Syntagma planuiesc
    ca miercuri sa inconjure cladirea parlamentului, spre a-i determina
    pe deputati sa respinga planul de austeritate, care prevede
    majorari de impozite si taieri de cheltuieli estimate sa aduca la
    bugetul statului 28 de miliarde de euro in curs de cinci ani.

  • John Lipsky, FMI: Romania trebuie sa se protejeze contra potentialelor efecte ale crizei din zona euro

    Sistemul bancar ramane insa lichid si bine capitalizat, iar
    autoritatile au monitorizat cu grija riscurile la nivelul bancilor
    de marime medie si mica si a subsidiarelor bancilor din ariile
    periferice ale zonei euro, constata Lipsky.

    Pentru FMI, prioritatea ramane aplicarea accelerata a planurilor de
    reforma a companiilor de stat, intre care introducerea unui rol mai
    mare al sectorului privat, consolidarea reglementarii in sector si
    aducerea preturilor la nivelul pietei. “Acestea vor fi esentiale
    pentru ameliorarea eficientei economice si stimularea cresterii”,
    sustine Lipsky.

    Romania a indeplinit toate tintele din program asumate pana acum,
    iar economia a inceput sa-si revina din recesiune, insa este
    necesara continuarea eforturilor, atat in privinta reformei
    companiilor de stat, cat si in aria fiscala, unde va fi nevoie de
    eforturi suplimentare pentru a atinge tinta de deficit bugetar de
    3% din PIB in 2012, pentru a imbunatati structura cheltuielilor de
    capital, absorbtia fondurilor europene, reducerea arieratelor si
    administrarea fiscala.

    “Presiunile inflationiste au fost mai mari decat s-a anticipat, din
    cauza socurilor globale legate de preturile la alimente si
    carburanti, astfel incat autoritatile au anuntat, in mod corect,
    trecerea la o politica monetara mai restrictiva”, adauga John
    Lipsky.

    Consiliul Director al FMI a aprobat luni prima evaluare a noului
    acord stand-by si va pune imediat la dispozitia Romaniei a doua
    transa, de 481 de milioane de euro. Programul pentru noul acord, in
    valoare de 3,5 miliarde de euro, esalonat pe 12 luni, a fost
    aprobat de FMI la 31 martie. Autoritatile romane au notificat FMI
    ca intentioneaza sa trateze acordul drept unul de tip preventiv si
    deci sa nu faca uz de sumele de bani aferente.

  • Bancile franceze accepta planul de salvare a Greciei – Sarkozy

    Anuntul a fost facut de presedintele Nicolas Sarkozy, care a
    spus ca un astfel de plan este avantajos pentru creditori si ca
    prin el “vom apara moneda euro, ceea ce e in interesul nostru, al
    tuturor”, conform Wall Street Journal.

    Aceasta inseamna ca jumatate din valoarea obligatiunilor elene care
    ajung la scadenta sa fie reinvestita in noi obligatiuni grecesti pe
    30 de ani, iar o cincime va fi investita in titluri europene bine
    cotate (obligatiuni franceze) in chip de garantie ca sumele vor fi
    rambursate peste 30 de ani. Un vehicul special de investitii,
    controlat de creditorii privati, va fi creat pentru a administra
    obligatiunile grecesti si cele franceze.

    Guvernele europene vor ca bancile de pe continent sa rostogoleasca
    pana la 30 de miliarde de euro reprezentand obligatiuni grecesti
    care ajung la scadenta in urmatorii ani, si sa contribuie la noul
    pachet de credite de la UE si FMI pentru Grecia, estimat la peste
    100 de miliarde de euro, spre deosebire de situatia de pana acum,
    cand bugetele nationale au fost singurele care au dus greul crizei
    financiare, ceea ce a transformat o criza a datoriilor private
    intr-o criza a datoriilor publice.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile germane, care anterior cerusera garantii guvernamentale
    inainte de a accepta sa contribuie la rezolvarea crizei, au facut
    cunoscut si ele ca sunt foarte interesate de modelul francez,
    transmite BBC.

    Un grup de bancheri reprezentand marile institutii bancare de pe
    continent au intalniri luni, la Roma, cu oficiali ai zonei euro, cu
    conducerea Institutului International de Finante, cea mai mare
    asociatie a institutiilor financiare din lume, si cu oficiali ai
    trezoreriei italiene. Intalnirea are loc la sediul Intesa Sanpaolo,
    cea mai mare banca italiana dupa active, a relatat Dow Jones.

    Tot luni, Comisia Europeana a acceptat o prelungire cu sase luni,
    pana la 31 decembrie, a programului actual de recapitalizare a
    bancilor grecesti prin Fondul de Stabilitate Financiara pentru
    Grecia, precum si a altor forme de sustinere a bancilor elene,
    incluzand garantii de credit si un plan de finantare prin
    obligatiuni. Programele respective au fost aprobate in septembrie
    2010 (recapitalizarea), respectiv in noiembrie 2008
    (celelalte).

  • Soros: Iesirea unei tari din zona euro este probabil inevitabila. Suntem pe marginea unui colaps economic

    Soros nu a precizat care tara ar putea parasi zona euro, insa
    cel mai probabil candidat pare a fi Grecia, unde politicienii
    trebuie sa adopte saptamana viitoare masurile dure de austeritate
    cerute de institutiile financiare internationale in schimbul
    ajutorului extern de care statul are nevoie pentru a evita
    falimentul. Miliardarul a reiterat ca moneda euro a avut inca de la
    inceput un defect fundamental, pentru ca nu a fost sustinuta
    printr-o uniune politica sau printr-o trezorerie comuna a statelor
    care au adoptat-o. “Euro nu a avut nicio prevedere pentru corectie.
    Nu a existat niciun aranjament pentru iesirea unei tari din zona
    euro, lucru probabil inevitabil in actualele circumstante”, a spus
    el.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numaratoarea inversa: UE are zece zile ca sa salveze euro

    Trei erau lucrurile care amenintau acest nobil tel de salvare a
    euro prin salvarea Greciei: o posibila respingere in aceasta
    saptamana de catre parlament a planului nou de austeritate al
    guvernului Papandreou, in valoare de 28 de miliarde de euro, o
    posibila crestere a rezistentei populare fata de taierile bugetare
    si cresterile de taxe, care sa faca imposibila continuarea
    planului, si un refuz al bancilor private de a contribui la
    sustinerea Greciei, acceptand o rostogolire a unor datorii de circa
    30 de miliarde de euro scadente in 2014-2015. Aceasta suma, la care
    s-ar adauga venituri din privatizari de 30 de miliarde, ar urma sa
    le completeze pe cele furnizate de UE si FMI.

    Problema cea mai mare e cea a bancilor, fiindca pe de o parte e
    greu sa aduci atatea banci la un numitor comun (vezi lista
    alaturata, unde e doar topul celor mai mari creditori), iar pe de
    alta parte agentiile de rating au anuntat ca vor considera
    incapacitate de plata si vor depuncta atat ratingul Greciei, cat si
    cel al bancilor creditoare, daca ele vor accepta orice fel de plan
    care sa le produca pagube. Moody’s a avertizat deja marile banci
    franceze si italiene in acest sens.

    Analistii Danske Bank au explicat ca subterfugiul care i-ar
    scapa pe toti de depunctare ar fi ca rostogolirea datoriilor
    (cumpararea de obligatiuni noi, in loc de incasarea banilor la
    scadenta) sa se faca informal si voluntar. Frank Hansen, analist al
    Danske, crede ca e posibil un scenariu in care investitorii sa fie
    convinsi de liderii europeni ca alternativa la neparticiparea la
    plan ar fi mult mai rea decat implicarea (pierderi mari pentru ei
    si o criza financiara europeana), iar liderii europeni i-ar putea
    ajuta la coordonare, fiindca fiecare dintre banci va fi astfel
    asigurata ca si celelalte fac acelasi lucru.

    Federico Ghizzoni, seful UniCredit, spusese deja de la jumatatea
    lunii iunie ca e deschis ideii de contributie a sectorului privat
    la rezolvarea crizei grecesti si ca intelege ca e important ca
    Atena sa aiba suficienta lichiditate ca sa-si indeplineasca
    obligatiile de plata. “Daca vorbim de o rostogolire a datoriei
    facuta voluntar, cred ca bancile si firmele de asigurari vizate ar
    putea lua in considerare propunerea”, a declarat Ghizzoni pentru
    Reuters, atragand atentia ca lasarea Greciei sa intre in
    incapacitate de plata ar avea consecinte dramatice pentru toata
    economia europeana, “incepand cu tarile mai slabe, Portugalia sau
    Irlanda”. Deschiderea UniCredit se explica prin pozitia joasa in
    topul creditorilor, avand creante la guvernul grec de doar circa
    800 de milioane de euro.

    Ceva mai sus in top, reprezentantul Asociatiei Bancilor
    Austriece, din care fac parte Erste si Raiffeisen, s-a aratat ceva
    mai reticent, din cauza complicatiilor create de numarul foarte
    mare de investitori care au creditat Grecia si care ar face
    dificila orice operatiune de coordonare. In fine, Josef Ackerman,
    seful Deutsche Bank, a spus ca bancile germane ar fi gata sa
    participe la un plan de salvare a unitatii zonei euro, acceptand sa
    nu solicite rambursarea la scadenta a obligatiunilor elene, dar
    numai cu conditia ca riscurile sa le fie garantate, asadar cerand
    tot statelor sa se implice cu o oferta de stimulente pentru
    banci.

    Cum ar afecta planul bancile care au si afaceri in Romania? Dupa
    cum o arata si statistica de aici prezentata de UBS, depinde de
    marimea expunerii la datoria publica elena, unde conduc detasat
    bancile grecesti. Din ATE Bank, institutia cu cea mai mare
    expunere, se stie deja de mai multa vreme ca statul ar putea vinde
    ATE Bank Romania, AIK Banka din Serbia si FBB din Grecia, in cadrul
    marelui plan de privatizare despre care unii experti europeni cred
    ca ar da randament mai mare daca ar viza activele din strainatate
    ale unor companii grecesti, asadar si filialele straine ale
    bancilor. National Bank of Greece, cea mai mare banca elena
    (actionarul Bancii Romanesti), a anuntat ca ar putea grupa
    operatiunile din Europa de Sud-Est intr-o singura entitate, din
    motive de cost, si sa vanda o participatie la filiala din Turcia,
    Finansbank. Despre celelalte banci cu capital elen, JP Morgan a
    apreciat acum cateva zile ca BNR ar putea sa le preia, intr-un
    scenariu extrem, spre a le revinde altor banci straine, insa
    reprezentantii BNR au replicat ca nu este cazul, pentru ca aceste
    banci nu au probleme.

    Evident, vanzarea unei filiale dintr-o tara nu este o varianta care
    sa sperie. Pana la astfel de evenimente insa, tensiunile din jurul
    Greciei si al euro lovesc indirect, prin limitarea optiunilor de
    politica monetara. In ultima saptamana, leul s-a intarit de la 4,24
    la 4,21 pentru un euro, “pe masura ce investitorii straini par sa
    fi recastigat intrucatva incredere, desi Grecia ramane confruntata
    in continuare cu probleme spinoase”, apreciaza analistii BCR. Chiar
    si asa insa, nu pare de asteptat ca BNR sa inceapa un nou ciclu de
    reducere a ratei dobanzii decat in prima jumatate a lui 2010, avand
    in vedere inclusiv vulnerabilitatea la noi astfel de episoade de
    depreciere. “Grecia joaca un rol important in sistemul bancar
    romanesc, detinand circa 17% din totalul activelor, dar si in
    economia reala, fiind pe locul al cincilea ca sold al
    investitiilor”, subliniaza analistii BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca si el
    ca rata de schimb a suferit de pe urma aversiunii de risc pe
    pietele straine si considera ca incertitudinea in privinta crizei
    datoriilor grecesti e de asteptat sa persiste in urmatoarele
    saptamani, dar nu se asteapta ca impactul crizei asupra pietei
    financiare romanesti sa fie altfel decat “relativ limitat”. Ilker
    Domac, analist al Citigroup, estimeaza ca tehnic exista potential
    de apreciere, astfel incat anul se va putea incheia la 4,1 lei/euro
    si tot cu aceeasi dobanda a BNR de acum, adica 6,25%, singura
    situatie care ar putea face BNR sa creasca dobanda fiind o crestere
    a inflatiei sau a asteptarilor inflationiste mult peste
    asteptari.

  • Criza datoriilor din zona euro, cel mai mare risc pentru stabilitatea financiara a Marii Britanii

    Institutia de reglementare nou infiintata in Marea Britanie
    functioneaza in conditii de interimat, pana la aprobarea sa legala,
    anul viitor. Guvernatorul Bancii Angliei si presedinte al noului
    comitet (FPC), Mervyn King, a declarat ca este inca necesar un plan
    care sa arate pietelor ca exista o iesire din criza datoriilor
    elene. Primul set de recomandari al FPC se concentreaza pe
    riscurile implicate de statele puternic indatorate din zona euro.
    Liderii Uniunii Europene (UE) au promis joi ca vor salva Grecia de
    la faliment, stabilizand economia zonei euro, cu conditia ca
    premierul elen George Papandreou sa adopte si sa treaca prin
    parlament, saptamana viitoare, un pachet de masuri de austeritate
    de 78 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Erste: Odata ce ritmul consolidarii fiscale va incetini, economia Romaniei va creste mai repede

    “Continuarea consolidarii fiscale in multe tari din zona inca
    franeaza o relansare mai puternica a cererii interne, care ar
    diversifica sursele cresterii economice, pana acum limitate la
    exporturi”, apreciaza Juraj Kotian, analist al Erste Group. Dupa ce
    reformele si restrictiile fiscale isi vor incetini ritmul, avand in
    vedere ca deficitele structurale au fost reduse in toate tarile din
    zona, economia va putea creste insa mai repede.

    Anul acesta, cresterea economica a Romaniei ar urma sa fie de 2%,
    iar la anul de 3,9%, raportata la o medie a regiunii de 3,2%,
    respectiv 3,8%.

    Dupa iesirea Romaniei din recesiune in trimestrul I, singura tara
    care a ramas pe minus, dar care isi va reveni si ea in acest an
    este Croatia, remarca analistul Erste, care estimeaza ca in 2012
    doar doua tari vor consemna o incetinire a cresterii economice:
    Turcia (considerata in analizele Erste ca facand parte din Europa
    Centrala si de Est) si Polonia.

    Polonia, spre deosebire de Romania, Ungaria sau alte tari estice, a
    fost “relativ inactiva” in privinta reformelor fiscale pentru o
    perioada lunga, ceea ce a avut ca rezultat cel mai mare deficit din
    regiune (7,9% in 2010). Consolidarea fiscala pe care trebuie deci
    s-o faca Polonia, una dintre cele mai ample din regiune, va fi un
    factor de risc pentru cresterea economica din 2012, asteptata
    totusi sa atinga 4%, fata de 4,2% in acest an.

    In ce priveste Turcia, Juraj Kotian apreciaza ca aici cresterea
    puternica a cererii interne a majorat periculos deficitul de cont
    curent, astfel incat a facut economia vulnerabila la tensiunile de
    pe pietele financiare.

  • Guvernul grec a castigat votul de incredere al parlamentului

    Toti cei 155 de parlamentari socialisti (PASOK) au votat in
    favoarea guvernului. Majoritatea ceruta pentru ca guvernul sa nu
    cada era de 151 de voturi.

    Dezbaterile de marti au fost deosebit de tensionate, soldate
    inclusiv cu parasirea de cateva ori a salii parlamentului de catre
    unii parlamentari ai opozitiei de dreapta, scriu agentiile de
    presa. Antonis Samaras, seful Noii Democratii, principalul partid
    de opozitie, a cerut din nou renegocierea acordului cu UE si
    FMI.

    In cursul serii de marti, manifestantii anti-FMI si
    antiguvernamentali care se aduna de cateva saptamani in Piata
    Syntagma din Atena au continuat sa protesteze contra planurilor de
    austeritate.

    Papandreou a cerut votul de incredere al parlamentului dupa
    remanierea de vineri in cursul careia a fost schimbat din functie
    fostul ministru de finante, Giorgios Papaconstantinou, considerat
    responsabil pentru nereusitele din acordul cu FMI. Daca parlamentul
    ar fi votat contra guvernului, ar fi urmat alegeri anticipate,
    deznodamant dezastruos atata vreme cat liderii UE au dat termen
    Greciei ca pana la 3 iulie sa aprobe noul plan de austeritate care
    conditioneaza viitorul finantarii tarii.

    Noul ministru de finante, Evangelos Venizelos, le-a promis
    liderilor UE ca parlamentul elen va vota pana la finele lunii iunie
    noul program pe cinci ani de cresteri de taxe si reduceri de
    cheltuieli, in valoare de 28 de miliarde de euro.

    Imediat dupa anuntarea votului, Reuters a transmis ca moneda
    europeana a urcat la 1,4435 dolari/euro in primele tranzactii din
    Asia, dupa ce a crescut si spre inchiderea tranzactiilor de la New
    York, intrucat investitorii se asteptau la o veste buna de la
    Atena.

    Greul abia acum urmeaza, odata cu dezbaterea de saptamana viitoare
    din parlament a planului de restrictii bugetare menit sa castige
    urmatoarea transa din acordul cu UE si FMI, de 12 miliarde de euro,
    precum si inceperea discutiilor privind un nou acord, estimat sa
    depaseasca 100 de miliarde de euro. Un fruntas al PASOK a declarat
    pentru Dow Jones ca guvernul are insa suficienta sustinere “pentru
    salvarea tarii de la incapacitate de plata” si ca partidul
    estimeaza acelasi rezultat pozitiv si la votul pentru noul program
    de austeritate.

  • Fitch da o mana de ajutor Atenei: O restructurare limitata a datoriilor Greciei ar fi “relativ bine absorbita” de bancile europene

    James Longsdon, director in cadrul Fitch Ratings, a declarat
    pentru Bloomberg ca bancile europene risca mai mult de pe urma unei
    reactii “foarte dezordonate” a pietei la o restructurare sau
    rostogolire neorganizata a datoriei elene decat de pe urma asumarii
    unor pierderi la nivelul portofoliului de obligatiuni grecesti. In
    perspectiva recentelor amenintari ale agentiei Moody’s ca ar putea
    degrada ratingul BNP Paribas, al Societe Generale si al Credit
    Agricole din cauza expunerii lor la datoria greceasca, afirmatia
    reprezentantului Fitch este evident incurajatoare.

    Agentia Standard&Poor’s amenintase, la randul sau, ca orice fel
    de restructurare a datoriei grecesti, inclusiv prin acceptarea
    voluntara de catre bancile creditoare a unor scadente mai lungi sau
    dobanzi mai mici, ar atrage declasarea datoriei grecesti la nivelul
    D (default – incapacitate de plata), facand astfel obligatiunile
    elene neeligibile drept colateral pentru imprumuturile date Atenei
    de Banca Centrala Europeana (BCE).

    Fitch, in schimb, a difuzat saptamana trecuta un raport in care
    afirma ca daca liderii UE pun in aplicare planul de a-i convinge pe
    creditorii privati ai Greciei sa accepte de bunavoie o rescadentare
    a obligatiunilor, agentia va cobori ratingul suveran al Greciei la
    RD (“restricted default” – incapacitate de plata partiala), dar va
    mentine probabil ratingul obligatiunilor Greciei deasupra nivelului
    considerat de incapacitate de plata. Aceasta ar fi asadar o portita
    de scapare extrem de importanta, care ar permite in continuare BCE
    sa finanteze Grecia.

    Luni, Financial Times a relatat ca ministrii de finante europeni si
    Banca Centrala Europeana sustin o reeditare a Initiativei de la
    Viena din 2009, prin incurajarea detinatorilor de obligatiuni
    grecesti care ajung la scadenta in urmatorii 3 ani sa-si mentina
    expunerea pe Grecia si in plus sa cumpere obligatiuni grecesti noi,
    cu scadenta mai lunga.

    Initiativa de la Viena din 2009 prevedea mentinerea expunerii
    marilor banci europene in Europa de Est la nivelul din martie 2009,
    spre a evita aparitia unor probleme in economiile din zona, intre
    care si Romania.

    La finele lui 2010, valoarea obligatiunilor grecesti detinute de
    bancile straine era de 54,2 miliarde de euro, dintre care 96% era
    in portofoliul bancilor europene, in principal germane (22,7
    miliarde) si franceze (15 miliarde), conform Bancii pentru
    Reglemente Internationale (BIS).

    Sursa grafic: BBC

    Tot luni, potrivit publicatiei elene Capital, ministrii de
    finante ai zonei euro au oferit un stimulent important bancilor
    europene in efortul de a le convinge sa accepte o rescadentare a
    obligatiunilor grecesti, afirmand ca Facilitatea Europeana de
    Stabilitate Financiara, sau Mecanismul European de Stabilitate –
    fondul comun din care UE a oferit pana acum ajutoare de urgenta
    Greciei, Portugaliei si Irlandei – nu va mai avea statut de
    creditor privilegiat la plata datoriilor acestor tari.

    Pana acum, bancile europene folosisera acest statut ca argument sa
    nu mai cumpere obligatiuni grecesti, stiind ca nu ele vor avea
    prioritate la rambursarea datoriilor.

    “E o veste buna pentru Grecia. E o veste buna pentru Irlanda. E o
    veste buna pentru Portugalia”, a declarat Jean-Claude Juncker,
    seful Eurogroup, grupul ministrilor de finante ai eurozonei.

    Dupa discutiile de sambata si luni de la Luxemburg, liderii
    europeni au dat termen Atenei pana la 3 iulie sa aprobe noul plan
    de austeritate, de care depinde deblocarea transei de 12 miliarde
    de euro din pachetul de credite UE-FMI de 110 miliarde de euro
    aprobat in mai 2010. Liderii europeni s-au declarat gata sa ofere
    Greciei un nou pachet de credite, de valoare probabil similara,
    care in premiera va presupune si contributia creditorilor privati,
    prin mecanismul de implicare voluntara descris mai sus.

  • Grecia nu va primi urmatoarea transa daca nu va lua noi masuri de austeritate

    Oficialii europeni au precizat ca estimeaza plata transei pana
    la mijlocul lunii iulie. Grecia are nevoie de bani pana la
    jumatatea lunii viitoare pentru a evita intrarea in default
    (incapacitate de plata). Liderii europeni insista ca deblocarea
    urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre
    parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si
    privatizarea activelor statului. Intre timp, populatia elena isi
    exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de
    austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare
    internationale. “Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie
    sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere
    guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la
    inceputul lunii iulie”, a declarat ministrul belgian al Finantelor,
    Didier Reynders.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro