BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Impact Hub Bucharest lansează programul pentru dezvoltarea afacerilor sociale

    Impact Hub Bucharest anunţă lansarea programului Made in Social, ce îşi propune să crească veniturile afacerilor sociale prin încheierea unor contracte social-to-business (S2B) cu o serie de companii.

    Afacerile sociale sunt invitate să se înscrie în program până pe 10 septembrie. 20 dintre ele, selecţionate în urma unei jurizări, vor parcurge 4 etape principale de dezvoltare a produselor/serviciilor lor, care includ realizarea unor strategii de maximizare a profiturilor, vizibilitate la nivel naţional prin intermediul unei campanii de awareness şi a unui catalog special, evenimente de networking şi întâlniri dedicate cu reprezentanţi cheie din companii. Selecţia urmăreşte potenţialul de dezvoltare pe o piaţă competitivă, impactul social, misiunea asumată de rezolvare a unei probleme dintr-o comunitate/de mediu.

    “Multe dintre afacerile sociale din România au potenţial de dezvoltare însă se confruntă cu lipsa unei infrastructuri, a unui cadru organizat care să le asigure competitivitatea, expunerea, şi să le permită astfel creşterea veniturilor. Prin acest program ne propunem să creăm un context favorabil acestui sector prin stabilirea unui parteneriat strategic între afaceri sociale şi companii. Performanţa economică a unei afaceri sociale are impact şi în plan social, fie că vorbim de generarea unor venituri pentru anumite categorii defavorizate, valorificarea unor resurse locale sau crearea unor servicii esenţiale pentru o comunitate.”, a declarat Vlad Craioveanu, CEO Impact Hub Bucharest & Impact Hub Cluj-Napoca.

    Made in Social înţelege prin afacere socială orice organizaţie care desfăşoară activităţi comerciale şi urmăreşte obţinerea unui profit, însă obiectivul economic este completat de un scop social, care ajută la rezolvarea unei probleme din societate.
    Nu se percepe nicio taxă de înscriere sau de participare.

  • Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti s-a înnoit cu investiţii de circa un milion de euro

    „O nouă bibliotecă, aliniată realităţilor şi nevoilor zilelor noastre, laboratoare de ştiinţe, clase modernizate, tehnologie avansată şi multe alte noutăţi îi aşteaptă pe elevii noştri în acest an şcolar, mai ales că au fost realizate investiţii de peste un milion de euro pe parcursul verii. De altfel, AISB efectuează în fiecare an şcolar investiţii de minimum 500.000 de euro, pentru confortul elevilor şi modernizarea şcolii”, declară Dr. Robert Brindley, directorul Şcolii Americane Internaţionale din Bucurteşti.

    American International School of Bucharest (AISB) este acreditată de New England Association of Schools and Colleges, Council of International Schools şi International Baccalaureate Organizatio, iar elevii săi provin din 56 de ţări. AISB propune programe de studii pentru copii cu vârstă foarte mică (doi ani), până la elevi de liceu. Fiecare clasă de studiu are maximum 20 de elevi, iar taxele pentru un an şcolar pornesc de la 6.868 euro (învăţământ preşcolar) şi ajung la 20.080 euro (ultimii doi ani de liceu). Anual, Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti oferă şi două-trei burse şcolare pentru elevii români ce intră în clasele a VII- a şi a IX-a.  În anul scolar 2016 – 2017, trei elevi de la şcoli din Bucureşti sunt beneficiarii unor burse totale de studiu.

    American International School of Bucharest (AISB) este  înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite şi se află pe o suprafaţă de 10 hectare în campusul construit în urmă cu 15 ani.

     

  • Cum să îţi creezi un brand de software. La 24 de ani a pornit compania, iar în zece ani a ajuns la venituri de 2,4 milioane de euro

    „Noi suntem o firmă de IT, care activează în domeniul sănătăţii: două domenii care au rezistat bine crizei, ce ai putea să îţi doreşti mai mult?“, îşi descrie pozitiv afacerea Marius Ciupercă, directorul general al companiei de software pentru domeniul sănătăţii Setrio Soft.

    Înfiinţată în 2004, compania a înregistrat creşteri constante şi a ajuns anul trecut la afaceri de 10,7 milioane de lei (cca 2,4 milioane de euro) şi profit operaţional de 500.000 de euro, marja înregistrată fiind de 25%. Ciupercă spune că programatorii lor au ajuns să livreze aproximativ 2.000 de ore de programare pentru industria de sănătate din România şi că există în continuare potenţial de creştere. În prezent, jumătate din veniturile firmei Setrio Soft sunt aduse de comercializarea de produse software pentru farmacii, pentru medici (25%) şi distribuitori din domeniul farma; un procent mic din venituri este realizat de instalarea echipamentelor hardware şi alte servicii integrate ale firmei.

    Pentru fiecare domeniu menţionat, compania a dezvoltat câte un brand: BizPharma, de pildă, este un program dedicat lanţurilor de farmacii, ce are ca scop eficientizarea activităţilor acestora prin centralizarea informaţiilor deţinute, în vederea dezvoltării afacerii; compania are în portofoliu şi alte soluţii, cum ar fi BizMedica pentru medici, BizDepozit pentru depozite de medicamente, BizMobile pentru echipele de vânzări şi distribuţie ale depozitelor. Potrivit lui Ciupercă, preţul mediu al implementării unui astfel de software este de 1.000 de euro pentru fiecare farmacie şi 200 de euro pentru fiecare medic. Compania a ajuns în prezent la un portofoliu de clienţi format din 80 de lanţuri de farmacii şi circa 1.800 de medici (majoritatea medici de familie).

    Antreprenorul s-a născut în Brăila şi descrie amuzat cum bunicii săi visau să îl facă ofiţer de armată; idee de care a fugit însă după o discuţie cu un prieten care i-a descris pregătirea pentru Academia Militară: „Te trezeşti dimineaţa la 6, îţi pui masca de gaz şi faci genoflexiuni“. Astfel, după ce a absolvit liceul de matematică-informatică, s-a înscris la studii în cadrul Facultăţii de Cibernetică. Perioada studiilor a coincis şi cu o serie de experienţe profesionale inedite: „Primul job pe care l-am avut a fost să lipesc timbre; câte timbre lipeam, atâţia bani primeam“, descrie el prima sa experienţă profesională, în care era plătit la normă şi de unde a şi promovat apoi în funcţia de operator calculator (introducea informaţii într-o bază de date). Tot în perioada studenţiei s-a angajat ca ajutor de ospătar, iar ulterior a devenit ospătar.

    Următorul job a fost cel de operator xerox şi îşi aminteşte cum acolo „se lucra zi-lumină“ în perioada examenelor. A intrat în zona antreprenorială cu un magazin aflat în căminul în care stătea, în zona Agronomiei din Capitală, oportunitate pe care a sesizat-o fiindcă la vremea aceea nu existau magazine la toate colţurile de stradă. „Aveam un magazin la etajul 1 în care vindeam ţigări, pâine, bere, sucuri; căram berea cu sacoşa de la un depozit din Crângaşi.“ Toate aceste experienţe le-a parcurs până la absolvirea facultăţii. După ce a terminat Cibernetica, „am zis hai să mă apuc şi eu să programez.“ Prima oportunitate de acest fel a venit de la distribuitorul de produse farmaceutice Farmexpert în 2002; avea 23 de ani, perioadă în care lanţul de farmacii nu era aproape de locul doi deţinut astăzi în piaţa distribuţiei de medicamente.

    Ciupercă îşi aminteşte că avea un salariu de 150 de dolari şi că în primele două luni de la angajare nu înţelegea de ce nu primise nimic de programat, deşi se angajase în această funcţie. „Mă jucam, nu făceam nimic, iar după o lună-două am zis dacă vor angaja un şef pe IT, va realiza că ei nu fac nimic şi că lucrurile merg de la sine.“ Fiind ultimul venit, era pasibil de a fi dat afară şi, ca să evite concedierea, a propus din proprie iniţiativă câteva soluţii de programare directorului economic al firmei, astfel încât să eficientizeze munca din departamentul de contabilitate.

    Acestea au avut succes, iar ulterior a primit solicitări pentru dezvoltare de soluţii din partea reprezentanţilor tuturor departamentelor firmei. „Am dobândit astfel cunoştinţe din toate departamentele, ce m-au învăţat să conduc o firmă.“ După aproximativ doi ani, Eugen Banciu, directorul de atunci al Farmexpert (şi preşedintele consiliului de administraţie al lanţului de farmacii Dona în prezent), a decis să angajeze un director de IT, cursă în care s-a înscris şi el. A câştigat concursul şi îşi aminteşte cum în urma promovării salariul i-a crescut atunci la circa 500 de dolari.

    După un an în această funcţie, în care a realizat un plan de organizare a departamentului, dar şi alte programe software pentru eficientizarea operaţiunilor lanţului de farmacii, a luat decizia să plece din companie. „Trebuia să fac mereu ceva nou, nu pot să stau într-un singur loc şi să mă concentrez să fac acelaşi lucru toată viaţa.“ I-a descris intenţia sa lui Eugen Banciu şi a hotărât să facă propria firmă de software, la 24 de ani. Primul client a fost chiar Farmexpert, în urma unei înţelegeri cu fondatorul lanţului de farmacii prin care aceştia au externalizat serviciile de IT ale companiei către firma sa. Astfel, cei şapte angajaţi ai Setrio Soft creau softurile pentru Farmexpert, iar în paralel, în timpul rămas, lucrau la dezvoltarea primelor aplicaţii cu care să se adreseze industriei.

  • Cum să îţi creezi un brand de software. La 24 de ani a pornit compania, iar în zece ani a ajuns la venituri de 2,4 milioane de euro

    „Noi suntem o firmă de IT, care activează în domeniul sănătăţii: două domenii care au rezistat bine crizei, ce ai putea să îţi doreşti mai mult?“, îşi descrie pozitiv afacerea Marius Ciupercă, directorul general al companiei de software pentru domeniul sănătăţii Setrio Soft.

    Înfiinţată în 2004, compania a înregistrat creşteri constante şi a ajuns anul trecut la afaceri de 10,7 milioane de lei (cca 2,4 milioane de euro) şi profit operaţional de 500.000 de euro, marja înregistrată fiind de 25%. Ciupercă spune că programatorii lor au ajuns să livreze aproximativ 2.000 de ore de programare pentru industria de sănătate din România şi că există în continuare potenţial de creştere. În prezent, jumătate din veniturile firmei Setrio Soft sunt aduse de comercializarea de produse software pentru farmacii, pentru medici (25%) şi distribuitori din domeniul farma; un procent mic din venituri este realizat de instalarea echipamentelor hardware şi alte servicii integrate ale firmei.

    Pentru fiecare domeniu menţionat, compania a dezvoltat câte un brand: BizPharma, de pildă, este un program dedicat lanţurilor de farmacii, ce are ca scop eficientizarea activităţilor acestora prin centralizarea informaţiilor deţinute, în vederea dezvoltării afacerii; compania are în portofoliu şi alte soluţii, cum ar fi BizMedica pentru medici, BizDepozit pentru depozite de medicamente, BizMobile pentru echipele de vânzări şi distribuţie ale depozitelor. Potrivit lui Ciupercă, preţul mediu al implementării unui astfel de software este de 1.000 de euro pentru fiecare farmacie şi 200 de euro pentru fiecare medic. Compania a ajuns în prezent la un portofoliu de clienţi format din 80 de lanţuri de farmacii şi circa 1.800 de medici (majoritatea medici de familie).

    Antreprenorul s-a născut în Brăila şi descrie amuzat cum bunicii săi visau să îl facă ofiţer de armată; idee de care a fugit însă după o discuţie cu un prieten care i-a descris pregătirea pentru Academia Militară: „Te trezeşti dimineaţa la 6, îţi pui masca de gaz şi faci genoflexiuni“. Astfel, după ce a absolvit liceul de matematică-informatică, s-a înscris la studii în cadrul Facultăţii de Cibernetică. Perioada studiilor a coincis şi cu o serie de experienţe profesionale inedite: „Primul job pe care l-am avut a fost să lipesc timbre; câte timbre lipeam, atâţia bani primeam“, descrie el prima sa experienţă profesională, în care era plătit la normă şi de unde a şi promovat apoi în funcţia de operator calculator (introducea informaţii într-o bază de date). Tot în perioada studenţiei s-a angajat ca ajutor de ospătar, iar ulterior a devenit ospătar.

    Următorul job a fost cel de operator xerox şi îşi aminteşte cum acolo „se lucra zi-lumină“ în perioada examenelor. A intrat în zona antreprenorială cu un magazin aflat în căminul în care stătea, în zona Agronomiei din Capitală, oportunitate pe care a sesizat-o fiindcă la vremea aceea nu existau magazine la toate colţurile de stradă. „Aveam un magazin la etajul 1 în care vindeam ţigări, pâine, bere, sucuri; căram berea cu sacoşa de la un depozit din Crângaşi.“ Toate aceste experienţe le-a parcurs până la absolvirea facultăţii. După ce a terminat Cibernetica, „am zis hai să mă apuc şi eu să programez.“ Prima oportunitate de acest fel a venit de la distribuitorul de produse farmaceutice Farmexpert în 2002; avea 23 de ani, perioadă în care lanţul de farmacii nu era aproape de locul doi deţinut astăzi în piaţa distribuţiei de medicamente.

    Ciupercă îşi aminteşte că avea un salariu de 150 de dolari şi că în primele două luni de la angajare nu înţelegea de ce nu primise nimic de programat, deşi se angajase în această funcţie. „Mă jucam, nu făceam nimic, iar după o lună-două am zis dacă vor angaja un şef pe IT, va realiza că ei nu fac nimic şi că lucrurile merg de la sine.“ Fiind ultimul venit, era pasibil de a fi dat afară şi, ca să evite concedierea, a propus din proprie iniţiativă câteva soluţii de programare directorului economic al firmei, astfel încât să eficientizeze munca din departamentul de contabilitate.

    Acestea au avut succes, iar ulterior a primit solicitări pentru dezvoltare de soluţii din partea reprezentanţilor tuturor departamentelor firmei. „Am dobândit astfel cunoştinţe din toate departamentele, ce m-au învăţat să conduc o firmă.“ După aproximativ doi ani, Eugen Banciu, directorul de atunci al Farmexpert (şi preşedintele consiliului de administraţie al lanţului de farmacii Dona în prezent), a decis să angajeze un director de IT, cursă în care s-a înscris şi el. A câştigat concursul şi îşi aminteşte cum în urma promovării salariul i-a crescut atunci la circa 500 de dolari.

    După un an în această funcţie, în care a realizat un plan de organizare a departamentului, dar şi alte programe software pentru eficientizarea operaţiunilor lanţului de farmacii, a luat decizia să plece din companie. „Trebuia să fac mereu ceva nou, nu pot să stau într-un singur loc şi să mă concentrez să fac acelaşi lucru toată viaţa.“ I-a descris intenţia sa lui Eugen Banciu şi a hotărât să facă propria firmă de software, la 24 de ani. Primul client a fost chiar Farmexpert, în urma unei înţelegeri cu fondatorul lanţului de farmacii prin care aceştia au externalizat serviciile de IT ale companiei către firma sa. Astfel, cei şapte angajaţi ai Setrio Soft creau softurile pentru Farmexpert, iar în paralel, în timpul rămas, lucrau la dezvoltarea primelor aplicaţii cu care să se adreseze industriei.

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Facebook a luat la ţintă programele de ad-blocking. Utilizatorii reţelei obligaţi să vadă reclame

    Creşterea în popularitate a programelor de ad-blocking (blocare reclamă) reprezintă o ameninţare pentru business-urile online care se bazează pe venituri din advertising, scrie BBC

    Ce sunt programele de tip ad blocker? Fac parte dintr-o gamă mai largă de soluţii care funcţionează ca un firewall între aplicaţiile destinate navigării şi serverele care găzduiesc anunţuri publicitare. Cele mai multe reclame sunt reţinute într-o bază de date construită de-a lungul timpului de utilizatori; astfel, atunci când accesăm o pagină web, programul ad blocker verifică dacă informaţiile de pe acea pagină există în baza de date, caz în care vor fi blocate. Restul informaţiilor sunt încărcate normal pe pagina accesată. Cele mai cunoscute programe de acest tip sunt AdBlock şi AdBlock Plus.

    Deşi compania îi va forţa pe utilizatori să vadă reclame, Andrew Bosworth, vicepreşedintele diviziei de advertising a Facebook, a promis că le va da acestora posibilităţi de control. Adică utilizatorii vor putea alege ce tip de reclamă să vadă şi de la ce brand-uri.

    6,2 miliarde de dolari au fost generaţi de reclamele de pe reţeaua socială în ultimul trimestru financiar şi mesajele publicitare reprezintă 90% din veniturile de peste 66 de miliarde de dolari obţinute de Google în 2014.

  • ”Am început afacerea în sufrageria mea şi nu am avut venituri timp de şase ani”. Acum compania este răspândită în şase ţări şi are venituri de 300 de milioane de dolari

    Jessica Dilullo Herrin, CEO şi fondator al companiei de bijuterii Stella & Dot, consideră că şi-a atins toate obiectivele: are o carieră de succes, o familie, o viaţă echilibrată. Compania ei constă într-un portal online de bijuterii şi accesorii cu preţuri accesibile, dar şi un loc de muncă flexibil colaboratorilor săi, potrivit unui articol publicat de Entrepreneur.com. A ajuns astfel la venituri de milioane de dolari.

    Angajaţii ei acţionează ca proprii şefi şi vând produsele Stella & Dot prin mai multe canale – la petreceri, în mediul online, etc.

    ”Am început afacerea în sufrageria mea şi nu am avut venituri timp de şase ani”, descrie ea începuturile afacerii.

    Ambiţia de a crea o astfel de afacere a apărut după ce Herrin a renunţat la locul său de muncă pentru a-şi urma soţul, care începuse să lucreze în Texas. După mutare, a început să lucreze într-o poziţie de middle-management la Dell, în paralel cu conceperea unui model de business prin care femeile să aibă tot ce îşi doresc. Înainte de a lansa Stella&Dot, lansese o altă afacere care a avut succes, Weddingchannel.com. Scopul acestui website era să ofere într-un singur loc toate lucrurile de care avea nevoie o mireasă modernă. Odată ce acesta a avut succes, şi-a părăsit locul de muncă. Totodată, a renunţat la studiile de MBA în care era implicată în momentul în care a lansat site-ul dedicat nunţilor, decizie pe care nu o regretă, potrivit interviului acordat Entrepreneur.com.

    În prezent, Stella&Dot a ajuns la venituri de 300 de miloane de dolari şi la 60.000 de colaboratori răspândiţi în şase ţări.

    Credit foto: Stella & Dot

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Vânzările Huawei au crescut cu 41% în primele 6 luni ale anului

    Livrările de smartphone-uri au ajuns la 60,56 milioane de unităţi, ceea ce reprezintă o creştere de 25%, în comparaţie cu primul semestru al lui 2015. Potrivit IDC, livrările globale de smartphone-uri în prima jumătate a lui 2016 au crescut cu doar 3,1%, astfel că ascensiunea Huawei a depăşit în mod semnificativ evoluţia pieţei.

    “Am observat o creştere rapidă atât în pieţe în care se vând în mod tradiţional modele high-end, precum Europa, cât şi în pieţe în plină dezvoltare precum Africa de Nord, Asia Centrală & America Latină.” a declarat Richard Yu, CEO-ul Huawei Consumer Business Group.

    În prima jumătate a lui 2016, Huawei Consumer Business Group şi-a optimizat structura veniturilor, iar creşterea pe pieţele externe este de 1,6 ori mai rapidă decât cea internă, din China.

    Potrivit datelor GFK, până la finalul lunii mai 2016, cota de piaţă Huawei la nivel global, pe piaţa de smartphone-uri, a ajuns la 11,4% . Pe piaţa smartphone-urilor cu valori cuprinse între 500-600 dolari, cota de piaţă Huawei a crescut cu 10%.

    Rezultate surprinzătoare s-au înregistrat cu precădere pe pieţele din Europa, iar pătrunderea pe piaţa produselor high-end a fost una de succes. Astfel, potrivit datelor GFK, cota de piaţă a Huawei a ajuns la peste 15% în unele ţări din Europa. În plus, în China, Huawei continuă să fie liderul de piaţă, cu o cotă de 18,6%, potrivit raportului GFK din luna iunie.

    În 2014, produsele şi serviciile Huawei au acoperit peste 170 de ţări, deservind mai mult de o treime din populaţia lumii. În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce priveşte livrările de smartphone-uri la nivel global. Compania deţine 16 centre R&D în ţări precum Germania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Rusia, India şi China. Făcând parte din cele 3 filiale ale companiei Huawei, Huawei Consumer BG pune la dispoziţia consumatorilor săi telefoane mobile, dispozitive pentru acasă şi servicii cloud.

  • Veniturile Orange România au crescut cu 4,9% in primul semestru, la 475 milioane de euro

    Orange România a încheiat primul semestru al anului cu venituri cumulate de  475,9 milioane de euro, cu 4,9% mai mari faţă de primul semestru al anului anterior, evoluţie susţinută de creşterea numărului de abonamente şi a consumului de date mobile, a anunţat marţi grupul francez.

    În al doilea trimestru, compania a înregistrat venituri totale de 240,5 milioane de euro, în creştere cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, cu un ritm uşor încetinit ca urmare a reglementării europene de roaming.

    La 30 iunie 2016, compania avea 9.846.000 de clienţi, iar dintre aceştia 1.600.000 utilizează servicii 4G, cu o creştere de 2,8 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro