ANAT şi FPTR au propus recent o listă cu 25 de puncte Departamentului pentru IMM şi Turism şi Autorităţii Naţionale pentru Turism, măsurile având ca scop redresarea turismului românesc.
Una dintre măsuri vizează, după modelul grecesc, introducerea posibilităţii ca clienţii care nu primesc bon fiscal în unităţile de alimentaţie publică să nu plătească nota.
“În acest fel, personalul de servire va fi determinat să emită nota de plată fiscalizată, sub sancţiunea de a nu primi banii de la client. Toate sumele astfel încasate vor fi fiscalizate, ceea ce va aduce bugetului de stat TVA, impozit pe profit şi alte taxe”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Lucia Morariu, preşedintele ANAT.
Patronatele din turism au calculat că sumele care ar fi astfel atrase la bugetul de stat, suplimentar faţă de situaţia prezentă, ar putea constitui resursa necesară aplicării scăderii cotei de TVA de la 24% la 9% la alimentaţia publică, măsură îndelung solicitată de industrie.
Pe 8 aprilie, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) au propus Departamentului pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism un set de măsuri menite să susţina dezvoltarea industriei turistice româneşti.
Pe de o parte, s-au solicitat din nou facilităţi pentru industria turistică, precum scutirea de impozit pe profitul reinvestit în turism, cota TVA redusă la 9% pentru toate activităţile din turism sau recunoaşterea primirii de turişti străini în România ca activitate de export, iar, pe de altă parte, s-au propus măsuri care ar putea aduce venituri suplimentare bugetului de stat din activităţile specifice
turismului, astfel încât să se creeze resurse pentru acordarea facilităţilor.
Patronatele au cerut, printre altele, scutirea de impozitul de 16% pentru profitul reinvestit de către structurile de primire turistică şi agenţiile de turism, şi clarificarea procedurilor şi regulilor necesare pentru a dovedi perioada de funcţionare de minim şase luni în staţiunile cu activitate sezonieră, în vederea obţinerii scutirii de 50% pentru taxele şi impozitele pe teren şi clădire.
O altă solicitare este stabilirea unui program de promovare care să susţină turismul medical în România şi elaborarea în regim de urgenţă a unei broşuri dedicate.
Una dintre măsurile de sprijin propuse de cele două organizaţii este acceptarea introducerii pe nota de plată a bacşişului, doar în condiţiile în care respectivele sume încasate ca bacşiş ar suporta un impozit maxim de 16% pe venituri.
Trecerea bacşişului pe nota de plată, cred patronatele, ar da posibilitatea angajatorului să cunoască atât nivelul veniturilor reale obţinut de angajatul care serveşte, cât şi calităţile personale ale acestuia în procesul de servire a consumatorului, ştiut fiind că aceia care primesc bacşiş mai mare sunt vânzători mai buni şi trebuie recompensaţi şi de angajator prin stimulente.
“De câte ori industria turismului, prin vocea patronatelor, a solicitat facilităţi fiscale, ni s-a cerut să identificăm surse de alimentare a bugetului, pentru a pune de la început ceva în loc”, a spus Morariu.
Ea a precizat că propunerea, deşi se referă mai mult la industria hotelieră, a fost susţinută de ANAT, în cadrul parteneriatului pe care îl are cu FPTR, de a promova măsuri comune pentru relansarea industriei.
“Măsura propusă va putea avea efecte benefice doar dacă bacşişului de pe nota de plată i se va aplica un impozit maxim de 16%. În cazul în care cineva se va gândi să impoziteze bacşişul cu 80%, cât reprezintă în prezent media taxelor pe salariul net, măsura nu va funcţiona. De asemenea, propunerea o susţinem si va avea efecte benefice doar dacă va fi însoţită de măsuri în contrapondere, de reducere a TVA şi alte facilităţi fiscale pentru turism. Noi ne-am făcut datoria de a indica câteva resurse pentru a susţine facilităţile pe care le considerăm absolut necesare”, a mai spus Lucia Morariu.
