BusinessMagazin

Tag: finante

  • In sfarsit, un bancher marturiseste ca e hot

    Sub numele Cresus se ascunde un fost director al unei banci
    franceze, unii spun ca ar fi fost numarul doi ierarhic, care a ales
    pseudonimul din pricina acuzelor de o deosebita gravitate pe care
    le aduce lumii finantelor. Dorind, aparent, sa-si marturiseasca
    regretul pentru toate ticalosiile in care a fost implicat, un
    bancher povesteste, in premiera, fapte greu de imaginat (investitii
    hazardate, pierderi disimulate, lipsa controlului riscurilor,
    delicte comise de initiati, incompetenta actorilor financiari,
    paradisurile fiscale, coruptia, laxismul etc.).

    Tot in premiera, avem, in sfarsit, descrierea informata si
    minutioasa a unei escrocherii dirijate din interior. Cinicul Cresus
    demistifica meseria de bancher, povestind, pas cu pas, jocurile
    financiare cetoase, produsele bancare toxice sau procedeul
    tranzactiilor fictive. Practici din care el insusi s-a infruptat,
    fara regret, ani de zile, cu unicul scop de a spori castigurile
    bancii pe care a slujit-o si, implicit, de a-si umfla propriul
    buzunar. Nici nu mai conteaza daca “bancherul” si-a scris sau nu
    singur povestea, daca l-a ajutat un ziarist sau autorul e chiar un
    ziarist financiar sau, mai mult, autorul este unul colectiv. Dupa
    cum nici nu mai conteaza ca editorul a uitat sa scrie, sub titlul
    cartii, cuvantul “roman”.

    “Pseudonimul,” spune postfatatorul volumului, “poate ascunde un
    grup de frustrati care au dorit sa se razbune pe sistem sau unul de
    idealisti care au sperat sa contribuie la reformarea acestuia. In
    mod sigur insa, lectura cartii va pune sub semnul nelinistii si al
    indoielii orice viitoare intalnire bancher-client sau
    bancher-bancher.” Cartea scrisa de “Cresus” este atat de
    captivanta, incat poate fi citita si ca un roman politist – si, din
    acest motiv, spre a nu dizolva suspansul, nu trebuie povestita
    viitorului cititor. Un lucru e sigur: chiar daca acest volum nu va
    reusi sa ajute la recuperarea milioanelor pierdute prin smecherii
    financiare, va izbuti, cu siguranta, sa aduca, gratie succesului
    sau de piata, milioane in buzunarele autorului si editorului
    sau.

  • Leul creste in raport cu euro

  • Lista scurta a MFP pentru intermedierea de eurobonduri

    Bancile internationale care vor intra in faza finala de negocieri pentru desemnarea administratorilor sunt HSBC, Barclays Capital, Citibank, Deutsche Bank, Credit Suisse, Erste Bank impreuna cu Banca Comerciala Romana, EFG Eurobank Ergasias impreuna cu Bancpost, Societe Generale, UniCredit si ING.

    Aflati mai multe pe www.mediafax.ro.

     

  • Firmele nu gasesc bani sa isi faca platile

    Datele BNR arata ca doar in iulie s-au strans aproape 47.000 de cazuri in care bancile nu au gasit suficiente fonduri in conturile firmelor pentru a onora biletele la ordin, cecurile sau cambiile pe care acestea le emisesera.

    Numarul este mai mult decat dublu fata de vara trecuta, in timp ce sumele implicate au fost de 794 mil. lei (189 mil. euro), aproape de varful istoric atins in iunie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • MFP a vandut obligatiuni la trei ani de 302 mil. lei

    Cea mai recenta licitatie pentru obligatiuni la trei ani a avut loc la 16 iulie, cand Finantele au vandut titluri de 633 milioane de lei, mai putin decat valoarea programata, de 750 de milioane de lei, la un randament mediu de 10,98%.

    Dobanda maxima pe care MFP a acceptat sa o plateasca a fost de 10,25%, iar valoarea totala a cererii s-a ridicat la 1,38 miliarde de lei.

    Finantele au atras, in acest an, 51,2 miliarde lei prin vanzarea de titluri de stat, suma imprumutata fiind de circa zece ori mai mare fata de intervalul similar din 2008, cand emisiunile au totalizat 5,06 miliarde lei. Comparativ cu suma imprumutata pe intreg anul trecut, de 12,5 miliarde lei, valoarea titlurilor emise, pana in prezent, de Ministerul de Finante a crescut de patru ori.

     

  • Cine-ajunge primul

    Polonia va conduce plutonul tarilor central- si est-europene care vor adopta moneda unica europeana in urmatorul deceniu, avand sanse sa intre in zona euro in 2014-2015, conchide un raport al Morgan Stanley publicat saptamana trecuta.Cu doar cateva zile inainte, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov declara ca guvernul de la Sofia a inceput deja sa pregateasca documentatia pentru a solicita oficial intrarea tarii, incepand din noiembrie, in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), care preceda cu doi ani aderarea la zona euro.

    Conform raportului Morgan Stanley, Polonia a abandonat luna trecuta tinta initiala, de a adopta euro in 2012, din cauza situatiei nesatisfacatoare a finantelor publice, a cursului de schimb volatil si a lipsei consensului politic al partidelor. Varsovia urmeaza sa anunte in urmatoarele luni noul termen asumat pentru aderarea la zona euro. Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley din Londra, afirma insa ca nu numai Polonia are asemenea probleme, stiut fiind ca la ora actuala niciun stat comunitar din zona nu indeplineste criteriile de convergenta cerute pentru adoptarea euro. Un deficit fiscal limitat la 3% din PIB este “o perspectiva indepartata” pentru toate tarile estice membre ale UE, apreciaza Pasquale Diana. In Polonia, Cehia si Romania, deficitele vor oscila in jur de 6% din PIB in acest an, vor fi chiar mai mari in 2010 si este improbabil sa fie aduse la nivelul optim pana in 2013-2014.

    Ponderea datoriei publice in PIB se apropie “periculos” de 60% in Polonia si de 80% in Ungaria. Totusi, dupa Polonia, cele mai mari sanse de a adera la euro dupa 2015 le-ar avea Ungaria, Bulgaria si Romania, considera economistul. Criteriile de convergenta pentru adoptarea euro se refera la limite maxime pentru deficitul bugetar (3% din PIB), datoria publica (60% din PIB), inflatie (maximum 1,5% peste media celor trei state din zona euro cu cea mai mica inflatie), dobanzi (rata nominala a dobanzii pe termen lung trebuie sa fi e cu cel mult 2% peste aceea din cele trei tari ale zonei euro cu cea mai mica inflatie) si curs de schimb (marja de fluctuatie de plus/maxim 15% fata de un reper fix de curs pe parcursul a doi ani consecutiv).

    Pentru Bulgaria, declaratia lui Djankov este in primul rand o proba de ambitie a noului cabinet instalat dupa alegerile din iulie. In varsta de 39 de ani, fostul economist- sef al Bancii Mondiale si-a preluat mandatul anuntand o prognoza economica mai proasta decat cea a fostului guvern socialist (-6,3% in 2009) si criticand starea deplorabila in care spune ca fosta guvernare a lasat bugetul. Bulgaria ramane cea mai saraca dintre statele estice membre ale UE, dar are un atu sau cel putin asa lasa sa se inteleaga autoritatile: consiliul monetar, care din 1997 incoace leaga cursul leva de euro. Acest regim monetar va permite Bulgariei sa faca fata mai bine restrictiilor din ERM II, considera finantistii de la Sofia.

    Sublinierea avantajului reprezentat de legarea levei de euro este foarte importanta acum, cand dezastrul economic din Letonia, alta tara cu consiliu monetar (si ea aspiranta la zona euro), a aprins multe discutii despre oportunitatea renuntarii la acest regim, dar si despre efectele in lant pe care schimbarea regimului monetar dintr-o tara le-ar avea in toata regiunea. O analiza a EFG Eurobank, grupul elen care in Bulgaria detine Postbank, sustine ca aranjamentul de curs valutar din Bulgaria este mult mai sustenabil decat cel din tarile baltice gratie rezervelor valutare mai mari, situatiei mai bune a finantelor publice, expunerii mai reduse la criza si unui sistem bancar mai bine capitalizat.

    In plus, Simeon Djankov estimeaza ca inflatia anuala va scadea la 2,8% pana la sfarsitul lui 2009. Contextul greu previzibil al crizei face insa ca orice estimare economica, si cu atat mai mult cele ce privesc evenimente plasate in urmatorul deceniu, sa fie luata cu o doza serioasa de indoiala. Nu mai departe de luna aprilie, agentia de rating Fitch aprecia ca datele probabile de adoptare a euro vor fi 2013 pentru Estonia, Lituania si Polonia, 2014 pentru Cehia, Ungaria si Letonia, respectiv 2015 pentru Bulgaria si Romania.
     

  • Pogea: Economia a scazut cu peste 8% în trimestrul doi

    "Din punctul nostru de vedere, in trimestrul al doilea va fi o scadere economica mai mare decat in primul trimestru, va fi de peste 8%", a precizat Pogea.

    Ministrul a precizat ca vineri va fi modificata scrisoarea de intentie convenita cu FMI prin includerea noilor indicatori macroeconomici. "Fondul Monetar International a inceput sa lucreze deja la draftul de scrisoare de intentie, care va fi finalizat pana duminica", a mai spus Pogea.

    Ministrul finantelor nu a indicat o cifra exacta a noii tinte de deficit bugetar, insa a precizat ca FMI accepta o majorare a deficitului bugetar in acest an de la 4,6% la 7-7,1% sau chiar 7,2%, avand drept cauza nerealizarea veniturilor. Economia s-a contractat cu 6,2% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut.

     

  • Economia Romaniei va scadea cu 6,5 – 7,1% anul acesta

    Ca majoritatea vecinilor sai, Romania a intrat in recesiune anul acesta, ca urmare a scaderii consumului si a creditarii, fiind nevoita sa imprumute 20 de miliarde de euro de la FMI si institutiile europene, se precizeaza in Forbes, citand Reuters.

    "La sfarsitul anului, contractia economica va varia intre 6,5 si 7,1%", a declarat ministrul de Finante. In acordul de imprumut semnat de Romania cu FMI se prevede o scadere a economiei de 4%, insa unii oficiali guvernamentali au avansat recent si cifra de 6%.
     

  • Guvernul se lauda cu banii altora

    Viitorul Romaniei depinde de banii UE. Cum statul refuza in continuare sa taie din cheltuielile proprii pentru a majora investitiile, singurii bani care pot fi directionati spre infrastructura sunt cei din fondurile de pre si post aderare la UE.  Desi este laudabil ca Guvernul a investit peste 12 miliarde de lei in primele sase luni in economie, este in acelasi timp regretabil ca statul roman se multumeste cu ajutorul de la Uniune si nu incearca sa se salveze prin forte proprii.

     

    Am alocat 20% din banii tarii pentru investitii si, practic, suntem cu 33% din sumele aferente alocate investitiilor in grafic. Pe sase luni de zile, am alocat si s-au realizat investitii in valoare de 12,5 miliarde de lei”, a declarat recent premierul Emil Boc. Din cele 9,275 de miliarde de lei investite de statul roman (fara autoritatile locale) insa, numai 3,7 miliarde de lei au fost din banii statului propriu-zis, adica circa o treime, conform unui document al Finantelor obtinut la cererea Gandul.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • O zi buna

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi in medie cu 1,3% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 1,3%.

    Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta evolutia celor mai tranzactionate 25 de actiuni, inclusiv SIF-urile a incheiat sedinta de marti in crestere cu 1,3% peste valoarea de luni.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 7,1 milioane de lei (1,7 milioane de euro). Cele mai lichide societati de investitii erau Petrom (SNP), BRD-Groupe Societe Generale (BRD), Biofarm (BIO) si SIF Transilvania (SIF3). Actiunile Petrom (SNP) erau cotate la 0,235 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta, BRD-Groupe Societe Generale (BRD) la 8,200 lei, pret in crestere cu 0,6% fata de referinta, la 0,424 lei, Biofarm (BIO) la 0,184 lei, pret in crestere cu 5,1% fata de referinta, iar SIF Transilvania (SIF3) erau tranzactionate la 0,423 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta.

    Cele mai semnificative cresteri ale pretului de tranzactionare, le-au inregistrat actiunile Mefin (MEF) cu 14,7% peste referinta si SC Transilvania Constructii (COTR) cu 9,6% peste referinta. Cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare le-au avut Petrolexportimport (PEI) cu 10,5% sub referinta si Comcm Constanta (CMCM) cu 9% sub referinta .

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care la finalul perioadei de tranzactionare a sedintei de marti erau in crestere cu 0,1% – 0,8%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de marti in crestere cu 0,7%-1,75%.