BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • UE cere inapoi de la Romania 46,3 mil. euro cheltuite incorect pentru agricultura

    Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate
    reglementarile UE sau procedurile de control al cheltuielilor
    agricole au fost necorespunzatoare. Statele membre sunt
    responsabile de acordarea platilor si de controlarea cheltuielilor
    efectuate in cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia
    are obligatia de a se asigura ca statele membre au utilizat
    fondurile in mod corect.

    Conform acestei decizii, se vor recupera fonduri de la Bulgaria,
    Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Franta, Germania, Grecia,
    Ungaria, Italia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, Romania,
    Slovenia, Spania, Suedia, Tarile de Jos si Regatul Unit.

    Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare
    rurala, a declarat referitor la aceasta decizie: “Facem tot ce ne
    sta in putinta pentru a realiza un control optim al cheltuielilor
    agricole in scopul de a ne asigura ca banii contribuabililor nu
    sunt cheltuiti in mod necorespunzator”.

    Cele mai semnificative corectii:

    GRECIA – 210,9 milioane de euro imputate Greciei pentru un sistem
    LPIS-GIS (de identificare a parcelelor agricole si de informatii
    geografice) de slaba calitate si pentru deficiente legate de
    controalele vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata
    agricola. La aceasta se adauga 54,7 milioane de euro pentru
    culturile de vita-de-vie – specializarea parcelelor, registrele
    viticole ineficiente si deficientele in gestionarea si controlul
    schemelor de ajutoare pentru exercitiile financiare 2003-2007. O a
    treia transa de bani – 50,16 milioane de euro – sunt imputate
    Greciei pentru ca nu a redus ajutoarele in cazul nerespectarii
    cerintelor din sectorul veterinar referitoare la mentinerea
    registrelor pentru ovine si pentru inexistenta criteriilor de risc
    specifice in ceea ce priveste controalele primelor suplimentare in
    zonele defavorizate.

    ROMANIA – 41,7 milioane de euro se imputa Romaniei pentru
    deficiente ale sistemului LPIS-GIS, ale controalelor administrative
    si ale modului de aplicare a sanctiunilor pentru anul de cerere
    2008. La aceasta se adauga 4,65 milioane de euro la capitolul audit
    financiar – pentru plati intarziate aferente anului 2008.

    PORTUGALIA – 40,69 milioane de euro pentru deficiente ale
    sistemului LPIS-GIS, ale analizei riscurilor pentru control, pentru
    numarul insuficient si calitatea redusa a controalelor la fata
    locului, pentru aplicarea incorecta a sanctiunilor, pentru
    orientari necorespunzatoare si deficiente ale controalelor
    administrative vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata,
    inclusiv masurile de dezvoltare rurala pe suprafata.

  • Profitul net al BRD la noua luni, in scadere cu 28%. Guy Poupet: “Mediul economic dificil ne influenteaza direct”

    Costul net al riscului – raportul dintre cheltuielile nete cu
    provizioanele si soldul creditelor – a fost de 1,05 miliarde de lei
    (252 milioane de euro), comparativ cu 673 milioane de lei in
    primele noua luni din 2009.

    “Mediul economic dificil ne influenteaza direct, cresterea
    nivelului costului net al riscului fiind o consecinta a
    deteriorarii situatiei economice generale”, a declarat Guy Poupet,
    presedintele-director general al BRD – Groupe Société
    Générale.

    Venitul net bancar a ajuns la 2,65 miliarde de lei (634 milioane de
    euro), cu 5% mai mare decat in primele noua luni din anul trecut.
    Cheltuielile s-au redus cu 3%, ceea ce a contribuit la
    imbunatatirea raportulului cost/venituri, care a ajuns la 38,7%, in
    scadere cu 336 puncte de baza fata de 30 septembrie 2009.

    Profitul brut din exploatare s-a marit cu 11%, la 1,62 milioane
    de lei (389 milioane de euro), iar rentabilitatea capitalului
    propriu (ROE – raportul dintre profitul net si capitalul propriu) a
    fost la sfarsitul primelor noua luni de 14%, fata de 19% la nivelul
    intregului an 2009.

    “Rezultatele obtinute la sfarsitul primelor noua luni ale acestui
    an dovedesc constanta cu care BRD realizeaza rezultate bune la
    nivel comercial. Reusim in continuare sa controlam strict nivelul
    cheltuielilor generale, aspect care genereaza un bun raport
    cost/venit”, a mai afirmat Poupet.

    Volumul total al creditelor acordate clientelei a fost de 34,05
    miliarde de lei (8 miliarde de euro), in crestere cu 3% fata de 30
    septembrie 2009. Creditele pentru persoane fizice au crescut cu 4%,
    la 16,4 miliarde de lei, iar cele pentru persoane juridice au
    crescut cu 3%. Depozitele clientelei au ramas la un nivel constant,
    la 29,96 miliarde de lei.

    Totalul activelor bancii se ridica, la sfarsitul lunii septembrie,
    la 47 de miliarde de lei (11 miliarde de euro), mai mic cu 2% fata
    de sfarsitul lunii septembrie 2009. BRD-Groupe Société Générale
    este cea de-a doua banca din Romania in functie de valoarea
    activelor, dupa BCR.

    BRD – Groupe Société Générale are aproape 2,5 milioane de clienti.
    Reteaua bancii are aproape 2,2 milioane de carduri valide si
    opereaza aproximativ 1 500 ATM-uri si peste 21.000 de POS-uri.

  • Veniturile din TVA si accize au mentinut deficitul bugetar sub limita convenita cu FMI

    Ministerul Finantelor a informat ca veniturile la bugetul
    general consolidat au crescut cu 3,6%, la 120,4 miliarde de lei, in
    timp ce cheltuielile au crescut cu 1,5%, la 143,7 miliarde de lei,
    in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului
    precedent.

    La capitolul venituri, cel mai mult au crescut incasarile din TVA
    (7,3%) si accize (7,9%), in timp ce scaderi fata de primele noua
    luni din 2009 s-au consemnat la impozit pe venit (3,3%), pe profit
    (2,0%) si la CAS (5,1%). Au crescut incasarile din venituri
    nefiscale (19,9%), precum si sumele restituite de Comisia Europeana
    in contul platilor efectuate (121,5%).

    Cheltuielile au crescut mai ales ca efect al majorarii
    cheltuielilor cu ajutorul de somaj, precum si a celor din sanatate,
    pentru plata arieratelor catre spitale si furnizorii de medicamente
    si materiale sanitare.

    Au crescut si cheltuielile cu dobanzile, “unde platile pe primele
    noua luni ale anului sunt mai mari cu 21%, ca urmare a finantarii
    deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti si a angajarii
    imprumuturilor pentru acoperirea acestora”. Si sumele pentru
    programele cu finantare UE s-au majorat, fiind cu 161% mai mari ca
    in intervalul ianuarie-septembrie 2009.

    S-au redus, in schimb, cheltuielile de personal (cu 6,4%). In
    privinta cheltuielilor pentru investitii, acestea au fost de 19,6
    miliarde de lei.

  • Raiffeisen: A stimula cu orice pret cresterea economica, prin reducerea taxelor – “cel mai rau lucru posibil”

    Analistii Raiffeisen Bank Romania – intre care economistul-sef
    al bancii, Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului
    Fiscal – sustin ca Guvernul nu are marja de manevra ca sa poata
    stimula astfel economia, din cauza dificultatii de a finanta
    deficitul de cont curent si deficitul bugetar. In schimb, statul ar
    trebui sa se concentreze acum pe reformele structurale si
    imbunatatirea eficientei cheltuielilor publice. “A merge inainte cu
    programul de consolidare fiscala este singura optiune in acest
    moment, iar a nu face aceasta ar putea agrava recesiunea si ar face
    redresarea economica si mai grea.”

    In ultimul timp au aparut voci care cer majorarea deficitului
    bugetar si cresterea cheltuielilor (PSD, dar si reprezentantii
    Consiliului Investitorilor Straini, care au sugerat renegocierea
    acordului cu FMI, ca sa permita Guvernului sa aloce mai multi bani
    pentru investitii in infrastructura la anul). Alte sugestii privesc
    reducerea taxelor, in acest sens existand un proiect de lege al
    senatorului Iulian Urban (PDL), semnat de alti 23 de membri ai
    partidului, care prevede reducerea cotei unice la 10% si care a
    trecut la 5 octombrie prin Comisia de buget-finante.

    Pe de o parte, spun analistii Raiffeisen, Romania nu-si poate
    permite un deficit bugetar mai mare, intr-un moment cand toate
    tarile UE sunt concentrate pe reducerea rapida a deficitelor lor.
    “Romania nu poate face exceptie; ar fi dificil de finantat un
    deficit mare cand aversiunea la risc a investitorilor fata de
    tarile cu deficite mari este la cote inalte.”

    Pe de alta parte, deficitul bugetar mare ridica problema in ce
    masura este tara capabila sa finanteze nivelul actual al
    deficitului de cont curent, aflat acum 6% din PIB. Fluxurile nete
    de capital strain privat s-au ridicat doar la 3,8 miliarde de euro
    in iulie 2009 – iulie 2010, in timp ce deficitul de cont curent a
    fost de 6,2 miliarde, ceea ce inseamna ca Romania are nevoie de
    capital suplimentar, fie de la investitori privati, fie din noi
    imprumuturi de la institutiile internationale. Acestea din urma au
    asigurat pana acum grosul finantarii (6,5 miliarde in iulie 2009 –
    iulie 2010).

    Raiffeisen considera ca Romania nu are nevoie neaparat sa imprumute
    alti bani de la FMI sau UE, intrucat ar putea acoperi temporar
    deficitul de finantare din rezerva valutara de la BNR, aflata la un
    nivel foarte inalt (8,7 luni de importuri). Dar aceasta solutie
    functioneaza numai daca va continua consolidarea fiscala, astfel
    incat statul sa convinga pietele externe ca acest deficit de
    finantare nu se va prelungi pe termen mediu si lung – cu alte
    cuvinte, ca Romania merita sa fie o destinatie de investitii.

    Daca planul Guvernului de consolidare fiscala esueaza, atunci
    consumul si investitiile in sectorul privat se vor reduce, iar
    consecinta va fi ca inflatia va creste si leul se va deprecia
    drastic, ceea ce va sili Romania sa apeleze la noi linii de credit
    de la FMI si UE.

    Raiffeisen Bank Romania estimeaza pentru 2010 o scadere a PIB cu
    3%, urmata de o crestere cu 2% in 2011. Inflatia va ajunge la anul
    la 4,5%, dupa ce va termina anul in curs la 8,2%. Deficitul bugetar
    ar urma sa se reduca de la 7,2% la 5,2% din PIB, iar cel de cont
    curent sa se adanceasca de la 7% la 8,8%, pe seama cresterii
    dezechilibrului din balanta comerciala.

    Banca prevede pentru anul viitor investitii straine directe de 4,4
    miliarde de euro, in crestere de la 3,3 miliarde in acest an.
    Somajul ar urma sa ramana insa la acelasi nivel – 8,3%.

  • Incasarile agentiilor de turism au scazut in primele 9 luni. Romanii au ales vacante ieftine

    Din cele 2,5 milioane de vacante vandute, mai mult de jumatate
    (peste 1,3 milioane) au vizat litoralul romanesc. Pentru extern
    s-au vandut 800.000 de pachete, sezonul de vara inregistrand cea
    mai mare cerere.

    “Turismul intern a inregistrat o usoara crestere a numarului de
    turisti, fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar pentru
    vacantele in strainatate a fost raportata o stagnare. Referitor la
    incasari, acestea au scazut insa cu 10-25% pentru toate
    destinatiile, in conditiile in care majoritatea turistilor au ales
    pachete mai ieftine si sejururi scurte in destinatii mai
    apropiate”, a declarat pentru MEDIAFAX presedintele Asociatiei
    Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), Corina Martin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladescu: Impozitarea progresiva este necesara; mai bine taiam pensii decat sa crestem TVA

    Spre deosebire de variantele propuse pana acum de PSD, cu doar 3
    trepte de impozit progresiv, Vladescu vede un sistem cu 4-5 trepte
    de impozitare, intre 0 si 40%, precum si plafoane mai mari la
    veniturile impozitate marginal

    In privinta remanierii sale din Guvern, de care Vladescu spune ca
    “stia oricum cu cel putin doua saptamani inainte”, fostul ministru
    spune ca ea a avut legatura cu divergentele de viziune fata de
    premierul Boc in privinta metodei de majorare a veniturilor la
    buget. “Eu am am fost intotdeauna un adversar al majorarii TVA.
    Impozitarea sau reducerea pensiilor ar fi fost o solutie mai
    corecta, pentru ca asa te ocupai direct de boala, adica de
    dezechilibrul fondului de pensii, unde exista un numar insuficient
    de contributori, nu loveai alandala pe toata lumea cu marirea
    TVA”.

    In opinia lui, majorarea “excesiva” a pensiilor infaptuita in
    cursul guvernarii Tariceanu va afecta doua generatii de-acum
    incolo.

    Sebastian Vladescu a explicat si ca taierea cu 25% a salariilor in
    acest an inseamna de fapt o reducere de 10% a fondului total de
    salarii pentru 2010. “Daca nu taiam, atunci s-ar fi cheltuit
    intr-un an de criza mai mult decat se cheltuia in ani de expansiune
    economica”, spune el, explicand ca banii cheltuiti in 2009 din
    salarii (inclusiv in sectorul privat), alocatii si pensii au ramas
    la fel si in 2008, si in 2009 si anul acesta (circa 200 de miliarde
    de lei in total), singurul lucru care s-a schimbat fiind perceptia
    psihologica: inainte oamenii se asteptau la cresteri de salarii,
    acum se asteapta sa scada. “Acum avem un pesimism la fel de
    neintemeiat ca optimismul din 2007.”

    Solutiile de relansare propuse de Consiliul Investitorilor Straini
    sunt “un program neunitar, un amalgam de masuri” dintre care unele
    sunt necesare (o institutie care sa controleze absorbtia fondurilor
    europene), altele corespund unor institutii care deja exista (un
    registru al creantelor din economie), iar altele au fost propuse
    “pentru ca si acolo la ei in Consiliu se candideaza” (organizarea
    de catre Romania impreuna cu Ungaria sau Bulgaria a Campionatului
    de Fotbal din 2020).

    Ceea ce i-ar trebui insa cu adevarat Romaniei este “un stimul care
    nu poate veni decat de la Guvern – o infuzie de fonduri de
    infrastructura, corelat cu o absorbtie impecabila a fondurilor
    europene”. Este insa dificil, intrucat FMI impune Romaniei doua
    conditii contradictorii: plata arieratelor si incadrarea intr-o
    limita de deficit bugetar, fixata la 6,8% pentru tot anul. Dupa
    Vladescu, mai putin nociv pentru economie ar fi neincadrarea in
    limita de deficit bugetar, daca asa ar fi initiate niste programe
    de infrastructura, pentru care deja exista finantarea. “Noi avem si
    bani, si proiecte, dar nu si spatiul bugetar. Avem, de pilda, 1,9
    miliarde de euro de la Banca Europeana de Investitii. Dar nu se
    poate lucra, pentru ca nu avem spatiul bugetar necesar pentru asta
    un urmatorii trei ani”.

  • Unu din cinci romani nu-si mai cumpara produse de bricolaj, mobila si electronice

    Pe segmentul bunurilor de larg consum, doar brandurile
    “personale” precum cele pentru ingrijirea corpului sau cafeaua au
    reusit sa-si fidelizeze majoritatea clientilor, insa acest lucru nu
    le-a garantat mentinerea volumelor de vanzari.


    Peste 50% din cei intervievati in cadrul cercetarii de piata au
    declarat ca si-au schimbat obiceiurile de cumparaturi in ultimele
    sase luni si ca acum merg in magazine care ofera preturi mici, iar
    66% din acestia cauta in mod activ oferte speciale si
    promotii.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • Cum isi mananca pensiile romanii intre 30-40 ani cheltuind banii pe care ar trebui sa-i puna deoparte

    Chiar daca, pe termen lung – intr-un
    orizont de 10-20 de ani – legea va echilibra bugetul de pensii, ea
    nu rezolva un lucru extrem de important, anume ca, desi obliga
    aproape pe toata lumea sa se asigure, ramane deficitara in privinta
    obligatiilor de a contribui.

    De pilda, cineva care pe cartea de
    munca are salariul minim pe economie (primind restul de salariu in
    mana) va contribui ca atare si s-ar putea trezi dupa 35 de ani de
    slujba ca nu are de primit decat o suma infima la pensie. Cine are
    pe cartea de munca salariul mediu brut (1.836 de lei in iulie
    curent) nu va primi la pensie mai mult de 700-800 de lei (la
    valoarea de acum actualizata cu rata inflatiei si la punctul de
    pensie stabilit acum la 730 de lei), la un stagiu obligatoriu de
    cotizare de 35 de ani si la varsta minima de pensionare de 65 de
    ani.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Ce-a vrut sa spuna Mugur Isarescu

    Suporterii actualei puteri au presupus ca Isarescu s-a referit la promisiunile cu care opozitia incearca sa ajunga din nou la conducerea tarii, atata vreme cat liderul PSD, de pilda, promite revenirea la salariile dinainte de taierea cu 25% sau scutirea de impozite pentru salariile de pana la 1.000 de lei, intr-un moment cand ideea de crestere economica in 2011 e tot mai incerta.

    Suporterii opozitiei, in schimb, au presupus ca acuzatiile sefului BNR vizeaza intentiile regimului actual de a majora cheltuielile in 2012, an electoral. Strategia fiscala pe trei ani, publicata recent, prevede intr-adevar o crestere cu 7% a cheltuielilor bugetare pentru investitii, asistenta sociala si salarii in sectorul public in 2012, când este prevazuta o crestere economica de 3,9%.

    |n realitate, ambele tabere au dreptate, intrucat populismul s-a dovedit pana acum arma tuturor formatiunilor politice, fie ele la putere sau in opozitie, iar toti pretendentii la putere, indiferent de culoarea lor politica, au sanse sa fie alesi atata vreme cat merg pe o carte populista, fie ca prin ea combat guvernul, fie ca ea le serveste spre a relaxa niste politici de austeritate pe care respectivii le-au promovat la un moment dat.

    In acelasi sens trebuie interpretate si declaratiile lui Eugen Radulescu, seful directiei de audit din BNR, ca evaziunea fiscala a ajuns o problema de securitate nationala si ca e nevoie de o decizie politica pentru a o frana, in conditiile in care exista politicieni ce sustin chiar ca daca n-ar exista graul nefiscalizat, s-ar scumpi painea.

  • Craciunul sau revelionul la munte? Pachetele de Anul Nou, de doua ori mai scumpe decat in restul anului

    “Nu oferim niciun discount pentru rezervarile timpurii. La noi,
    clientii isi rezerva cu un an inainte sejurul de Craciun sau
    Revelion, fiind clienti fideli. In momentul de fata 90% din
    camerele pe care la avem sunt rezervate pentru sarbatorile de
    iarna”, a declarat un reprezentant al complexului Cheile Gradistei
    din Moeciu, care opereaza 280 de locuri de cazare in sapte vile si
    doua hoteluri.


    Cititi mai multe     despre cat costa o camera de revelion pe
    www.mediafax.ro.