BusinessMagazin

Tag: Business Magazin

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 aprilie 2014

    COVER STORY: “Greşeli pe care nu vrei să le repeţi”

    20 de oameni de afaceri, experţi şi consultanţi vorbesc despre cele mai comune greşeli de management pe care le fac antreprenorii. Care ar trebui să fie principala grijă? Cât de importantă este relaţia cu fiscul? Dar parteneriatul cu angajaţii sau strategia de marketing şi vânzări?

    STRATEGIE: Planurile celui mai mare transportator din România

     

    ANTREPRENORIAT: Ambiţii cu accent moldovenesc

     

    COMERŢ: Unde se află România pe harta Zara?

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Business Magazin, în 2006: Mai presus de preţuri bune, românii îşi doresc acum o experienţă totală de cumpărare

    Un scenariu extrem, dar acreditat de unul dintre numele cu greutate ale pietei de retail, spune ca majoritatea magazinelor mici de electronice, electrocasnice si IT din centrul oraselor vor disparea in doar cativa ani. O viziune la limita, in care se reflecta insa o schimbare majora in comportamentul romanilor, despre care analistii spun ca, mai presus de preturi bune, isi doresc acum o experienta totala de cumparare.

    Februarie 2004. Dan Ostahie, presedinte, CEO si proprietar al grupului Altex, lansa un nou concept in retail-ul cu electronice si electrocasnice, „electrocomplexul“, odata cu inaugurarea primului magazin Media Galaxy – cu o suprafata de 3.000 de metri patrati – in Vitan Mall din Bucuresti. In acelasi spatiu erau scoase la vanzare masini de spalat, frigidere, televizoare, DVD playere, combine audio, dar si PC-uri, laptop-uri, imprimante sau gadgeturi de ultima ora. Tradus in cifre, noul concept a insemnat pentru grupul lui Dan Ostahie o investitie de 1 mil. euro. 

    O miscare pe care concurentii sai directi au privit-o atunci mai degraba cu detasare, decat cu ingrijorare. In opinia top managementului liderului pietei de retail din 2003, Flanco, un magazin de asemenea dimensiuni nu prezenta nici un interes din perspectiva raportului vanzari pe metru patrat. Nivelul profitului si, implicit, vanzarile pe metru patrat erau litera de lege pentru conducerea companiei, ai carei actionari majoritari erau cateva fonduri de investitii, interesate in special de stabilitatea financiara. „Flanco si-a luat un nivel de risc echilibrat“, declara Adrian Barbu, directorul de vanzari al Flanco International imediat dupa anuntarea rezultatelor financiare din 2004. „Nu avem ambitia sa construim lantul cu cei mai multi metri patrati.“

    O ambitie pe care si-a asumat-o, insa, Dan Ostahie, care a continuat sa extinda reteaua Altex  – cu pretul cresterii nivelului de indatorare catre banci -, prin deschiderea unor noi magazine Media Galaxy. Din februarie 2004 si pana acum, grupul Altex si-a consolidat noul brand cu nu mai putin de zece magazine, intreg lantul Media Galaxy totalizand o suprafata de 20.000 mp. Ultimul venit pe lista si-a deschis portile la jumatatea acestei luni, in Complexul Comercial Feeria din Baneasa, si are o suprafata record de 4.000 mp, reprezentand o investitie de 1,5 mil. euro. Care ar fi insa atuurile unui concept gen Media Galaxy ?

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din aprilie 2006.

  • Business Magazin, în 2006: Cel mai profitabil business: de ce o afacere cu cafea?

    “Mi-am recuperat de mult investitia initiala”“, zambeste Miki Highbloom, un israelian cu radacini la a doua spita in Romania, care a deschis cu doi ani in urma cafeneaua CremCaffé. Subtextul replicii lui Highbloom e ca, o data ce faci o cafenea ca la carte, nu mai trebuie sa-ti bati capul cu recuperarea investitiei. Cafeneaua cu geamuri mari si mirosuri ademenitoare a lui Miki Highbloom a costat aproximativ 200.000 de euro, dar aici au intrat nu numai dotarea si mobilarea cafenelei, ci si renovarea sediului – adica un parter si un subsol cu birouri si depozite, in total 120 metri patrati pentru care plateste lunar 4.000 euro chirie.

    Locul a fost ales nu numai pentru ca e situat in centrul istoric al Bucurestiului, langa Universitate, ci si pentru ca aminteste de cel din care provin brandul, cafeaua si cafeneaua CremCaffé. Adica de Trieste, orasul cu cele mai multe cafenele din Italia, care e si portul prin care Europa se alimenteaza cu cafea verde. Acolo, la o cafenea CremCaffé  (lantul a fost infiintat in 1950 de o mica prajitorie, devenita in timp a doua din Italia, dupa Lavazza) se vand zilnic 4.000 de cafele pe zi. In Bucuresti vanzarile sunt de 10% din cele de la Trieste. „Si totusi, pentru Romania, faptul ca vindem trei kilograme de cafea pe zi e mult“, spune Miki Highbloom.

    Mult, pentru ca piata romaneasca a cafenelelor inca isi traieste adolescenta. Iar 2006, cred expertii, e unul de delimitari teritoriale, in care trebuie ocupate punctele-cheie, in vreme ce anii urmatori vor fi esentiali pentru extinderea brandurilor existente si pentru stratificarea pietei.

    Dar de ce o afacere cu cafea? Pentru ca nu exista produs intr-o unitate alimentara, fie ea restaurant, bar, cafenea sau club, care sa aiba o marja mai mare de profit: o cafea vanduta cu aproximativ 5 lei, 10 sau chiar 15 lei presupune un cost al cafelei care nu trece de 0,7 bani. La un calcul simplu, vedem ca dintr-un kilogram de cafea (care costa intre 60 si 100 lei) se fac 133 cafele (7 grame la o cafea), in care se calculeaza si o pierdere si se ajunge la acea suma de 0,5-0,7 bani pentru o cafea. Asadar, comerciantul care vinde cafea isi poate permite un adaos intre 80 si 200% sau chiar mai mult fata de pretul de cost al bauturii – iar asta face ca investitia initiala sa fie amortizata mult mai repede decat intr-o alta afacere.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din ianuarie 2006.

  • Business Magazin organizează evenimentul: The Disney Keys to Excellence

    Evenimentul “The Disney Keys to Excellence” s-a desfăşurat pe parcursul unei singure zile şi a oferit ocazia oamenilor de afaceri să descopere business-ul din spatele magiei Disney.

    “The Disney Keys to Excellence” a constat în 4 sesiuni de training care i-au introdus pe participanţi în strategiile de business Disney, strategii care pot fi aplicate cu uşurinţă şi în business-ul românesc.

    Sesiunile de training au abordat următoarele teme:

    Leadership, Disney Style – participanţii au descoperit modul în care stilul de conducere practicat la Disney a asigurat o creştere continuă a rezultatelor financiare şi a satisfacţiei clienţilor şi angajaţilor, de la fondarea companiei şi până azi.  

    People Management, Disney Style  – a fost prezentată importanţa implementării culturii organizaţionale în procesele de recrutare, training şi în toate aspectele care ţin de grija pentru angajaţi.  

    Service, Disney Style – participanţii au avut ocazia să descopere principiile de excelenţă în servicii ale Disney, renumite în lumea întreagă.  

    Loyalty, Disney Style – au fost prezentate principiile şi practicile de construire şi menţinere a loialităţii care au făcut din Disney un nume de încredere şi respectat, de mai bine de 75 de ani.

    Cele 4 sesiuni de training au fost susţinute de Paul Macleish şi David Mulvey, 2 traineri certificaţi în programul Disney Keys to Excellence cu abilităţi pentru dezvoltarea de relaţii, care stăpânesc noţiunile de business prezentate şi sunt pasionaţi de stilul Disney. Ei au atât o bogată experienţă în susţinerea de cursuri, cât şi cunoştinţe detaliate despre procesele şi cultura Disney, parcurgând o carieră strălucită în interiorul organizaţiei.

    Participanţii la eveniment au avut ocazia să descopere poveştile de success ale industriei Disney şi să înveţe despre acţiunile din spatele scenei care au făcut din Walt Disney World Resort un nume de referinţă în toata lumea.

  • Business Magazin lansează conceptul Dilemele Anului

  • Business Magazin sărbătoreşte 100 ediţii

    Cu această ocazie, revista BUSINESS Magazin numărul 100 a fost distribuită într-un plic de carton unde a fost inserat, gratuit pentru cititori, pe tot tirajul revistei, un cadou special ce consta într-un DVD cu arhiva BUSINESS Magazin.

    Revista BUSINESS Magazin reuşise să atragă deja, în perioada aprilie 2005 – aprilie 2006, conform Studiului Naţional de Audienţă, în medie 67.000 de cititori pe ediţie, ceea ce i-a asigurat poziţia a doua în clasamentul săptămânalelor economice din Romania, după Capital.

    Conform aceloraşi date din Studiul Naţional de Audienţă (SNA), la nivelul lunii aprilie a anului 2006, venitul personal mediu al cititorilor BUSINESS Magazin era de 383 de euro pe lună, ponderea cititorilor cu studii superiorare era de 60,4%, iar a celor din categoria A (top management, specialişti cu înaltă educaţie) era de 50,8%.

    Ultima livrare SNA plasa BUSINESS Magazin, prin urmare, pe primul loc în toate cele trei clasamente, revista având cei mai bogaţi cititori din presa românească şi cea mai mare pondere de cititori cu studii superioare şi cu poziţii de top management.

    Or, cei ce au nevoie cu precădere de informaţie economică in România fac parte din două categorii: de o parte, interesul relativ modic al publicului larg pentru informaţia economică specializată; de cealaltă parte, sofisticarea cererii din partea elitelor cu putere financiară, care aspiră să afle nu doar ştirile care le pot influenţa direct deciziile de investiţii, ci tot ce le poate adânci viziunea despre ce se întamplă în economia globală. Dar nu riscă publicaţiile de afaceri să ajungă prea multe pentru o astfel de nişă de piaţă?

    Revista BUSINESS Magazin a încercat să afle în ediţia numărul 100 cum vedeau atunci oamenii de afaceri de la noi piaţa informaţiei de business şi ce anume citeau ei din ceea ce le ofereau publicaţiile economice româneşti şi străine.

  • 10 evenimente şi coverstory-uri BM Storytellers pentru 10 ani de Business Magazin

    Tocmai pentru că poveştile scriu cel mai bine istoria, Business Magazin aduce în lumina reflectoarelor alte poveşti: cele spuse de liderii businessului şi ai societăţii româneşti.

    BM Storytellers este un eveniment nou, parte a campaniei aniversare “10 ani de Business Magazin”  conceput sub forma unor întalniri cu public, câte una în fiecare lună, unde povestea socio-economică a ultimilor zece ani este redată de cele mai importante personalităţi din mediul de afaceri şi nu numai, personalităţi selectate din randul celor care au ţinut coperta şi pagina revistei în cei 10 ani de la înfiinţare.

    Este un serial de poveşti de succes. Un serial despre istoria pozitivă a României, transpus în urma evenimentului şi în paginile revistei, prin cover story-uri ample.Un loc de dezbatere a prezentului şi de planificare a viitorului. Un forum care dă răspunsurile la întrebările tinerilor care vor să înceapă o afacere sau care vor să îşi depăşească mentorii. Un punct de întâlnire unde istoria se transformă în poveşti şi poveştile în noi idei.

    Vezi mai jos articolele şi galeriile foto ale evenimentelor Bm Storytellers:

    Prima ediţie Bm Storytellers

    A 2-a ediţie BM Storytellers

    A 3-a ediţie BM Storytellers

    A 4-a ediţie BM Storytellers

    A 5-a ediţie BM Storytellers

  • Primul eveniment Club Business Magazin

    Clubul BUSINESS Magazin este un eveniment cu frecvenţă lunară, la care participă un număr restrâns de invitaţi.

    Evenimentul constă într-o întâlnire între 4-6 dintre cei mai reprezentativi membri ai comunităţii de business implicaţi într-un anumit domeniu şi dezbaterea unor teme de interes, în prezenta unui public de 40-50 de persoane.

    Întâlnirile sunt moderate de un redactor specializat BUSINESS Magazin şi au loc dimineaţa, într-un cadru informal, ce permite schimbul de idei, împărtăşirea experienţelor şi networking-ul. Subiectul dezbaterii este stabilit înainte de fiecare ediţie în parte în funcţie de subiectele “fierbinţi” din fiecare perioadă.

    Concluziile discuţiilor purtate sunt reflectate editorial în următoarea ediţie BUSINESS Magazin.

  • Business Magazin, în 2006: Piaţa bacşişurilor a ajuns la 1,3 milioane de euro pe zi

    Singura taxa pe care o platim de bunavoie – maruntisul cel de toate zilelele dat la chelner, taximetrist, coafeza ori mecanic auto – aduna, in fiecare zi, 3 milioane de euro, dupa estimarile BUSINESS Magazin, ceea ce impinge greu cuantificabila piata a bacsisurilor la peste 1 miliard de euro pe an. Adica mai mult decat intreaga piata a lactatelor, cifrata in 2005 la circa 800 milioane de euro. Si pana sa fie legiferat si taxat, bacsisul ramane uleiul fara de care mecanismele multor afaceri din serviciile romanesti ar intepeni.

    Adi Spataru are 28 de ani si castiga cam 900 de euro lunar, din care plateste chiria de 300 de euro, si-a cumparat anul trecut un Peugeot 207 si isi mai ajuta cu bani sora, care a terminat studii economice si lucreaza in contabilitate. Ii raman bani si pentru el: are unghiile lacuite, parul perfect tuns si zambeste tot timpul. Un zambet care ii aduce probabil mare parte din banii pe care-i castiga, alaturi de faptul ca vorbeste engleza si germana, stie sa asorteze intre ele felurile din meniu, se pricepe la vinuri si strecoara din proprie initiativa in cutiuta in care aduce nota de plata bomboane, guma de mestecat sau cate o floare. Da, Adi Spataru e chelner la un restaurant din Bucuresti.

    Aproape 700 din cei circa 900 de euro pe care ii castiga in fiecare luna vin din banii pe care clientii ii lasa in plus in acea cutiuta cu mici atentii, prin care trec in total, in fiecare zi, cam 120 de RON peste valoarea notei de plata. In 20 de zile lucratoare, asta inseamna 2.400 de RON, de trei ori mai mult decat cei 750 de RON pe care ii primeste drept salariu.

    Si sunt cam 100.000 de oameni in Romania pentru care salariul e de fapt „maruntisul“ si maruntisul din bacsisuri e cel care tine loc de salariu; sunt, de asemenea, mii de oameni de afaceri care atunci cand fixeaza salariile angajatilor o fac cu gandul la veniturile suplimentare pe care acestia le aduna in baza „etichetei bacsisului“ – care in gereral, in Romania, se reduce la un procent: 10% din nota oficiala, fie ca e vorba de masa la restaurant ori de coafor.

    Fireste, nu toti angajatii din servicii – nici macar cei din Bucuresti – castiga cat Adi Spataru. Dar chiar si asa, estimarile oficiale ale Institutului National de Statistica, care pornesc de la aceeasi baza de 10% adaugata la cifra totala de afaceri din sectorul serviciilor, duc piata  bacsisurilor la 1,3 milioane de euro pe zi. Desi estimarea e sumara si nu ia ia in calcul multe variabile si multe servicii, calculele arata ca e vorba 474.500.000 de euro pe an *, ceea ce e inseamna ca piata bacsisurilor e aproape de trei ori mai mare decat cea a ciocolatei, cifrata in 2005 la circa 130 mil. euro, ori de peste doua ori mai mare decat cea a cosmeticelor, estimata la 200 mil. euro in 2005.

     

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din august 2006.

  • Business Magazin, în 2006: Ce restricţii au cetăţenii români pe piaţa forţei de muncă

    Efectele valului de extindere a UE spre est din 2004, dificultatile economiilor occidentale si problema nerezolvata a integrarii culturale a imigrantilor de pe alte continente au creat in „vechea Europa“ o conjunctura destul de ostila fata de ideea de imigratie. Conjunctura pe care discursurile despre beneficiile economice ale fortei de munca ieftine si docile venite din estul Europei cu greu o pot contracara.

    Suntem teribil de dezamagiti. Si am fost deja dezamagiti cand am negociat capitolul despre libera circulatie a persoanelor, fiindca am fost absolut siguri ca nu exista nici un motiv si nici o justificare economica pentru asteptarea asta ca milioane de oameni sa va invadeze piata muncii.“ Nu sunt cuvintele vreunui ministru roman sau bulgar, ci ale Danutei Hubner, comisarul european pentru politici regionale, rostite dupa 1 mai 2004, cand Polonia, tara sa de origine, a aderat la UE.

    Povestea se repeta acum intocmai cu Romania si Bulgaria, care urmeaza sa adere la UE la 1 ianuarie 2007. Ca si Danuta Hubner atunci, autoritatile din cele doua tari incearca sa-i convinga pe occidentali ca e dreptul oamenilor sa se miste liber intr-o Uniune care se pretinde si altceva decat o piata elementara, unde doar capitalul si uneori marfurile se misca liber: biblia liberalismului, invocata de comisarul polonez, se bazeaza pe cele patru libertati fundamentale de miscare – a bunurilor, a persoanelor, a capitalului si a serviciilor.

    Sau, tot ca Hubner, incearca sa-i convinga pe occidentali ca de fapt cetatenii din tarile proaspat integrate „nici macar nu sunt foarte mobili“ – cazul premierului bulgar Serghei Stanisev, care a spus ca bulgarilor nu le place sa traiasca in tari unde soarele e scump la vedere. Stanisev facea aluzie, mai in gluma, mai in serios, la ceturile Marii Britanii, tara cu cele mai mari temeri acum fata de navala imigrantilor romani si bulgari dupa 1 ianuarie 2007.

    Deocamdata, in afara de Londra, care a anuntat ca va detalia la sfarsitul acestei luni restrictiile planificate pentru lucratorii romani si bulgari, si de Budapesta, indecisa inca asupra masurilor pe care le va adopta fata de potentialii imigranti din aceste tari, nu e clar ce politica vor adopta celelalte tari comunitare. Danuta Hubner acuza, in urma cu doi ani, faptul ca tarile UE s-au luat una cate una dupa Germania si Austria, primele state care au decis sa impuna restrictii pentru forta de munca din Est, desi initial anuntasera ca nu vor lua nici o masura de limitare in acest sens.

    Nu-i timpul trecut nici acum pentru o evolutie similara a atitudinii fata de Romania si Bulgaria, atata vreme cat statele occidentale au dreptul si in cazul lor la perioade de tranzitie de cel putin doi ani si cel mult cinci ani la accesul fortei de munca din cele doua tari.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din octombrie 2006.