BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Povestea adolescentei care şi-a transformat hobby-ul din copilărie într-o afacere de 250 de milioane de dolari

    Bella Weems, o tânără din Statele Unite ale Americii, şi-a dorit încă de la vârsta de 14 ani o maşină, chiar dacă nu putea la vremea respectivă să obţină permisul de conducere, vârsta legală în SUA pentru şofat fiind de 16 ani. Când le-a comunicat părinţilor această dorinţă, i-au spus că poate să îşi cumpere o maşină, dacă economiseşte suficienţi bani pentru a face acest lucru. Weems  a început să lucreze ca babysitter şi, după câteva luni în care a avut grijă de copii, a strâns doar 350 de dolari. Părinţii au sfătuit-o să investească banii economisiţi până în acel moment într-o afacere. Adolescenta a căutat idei pe internet şi a găsit un concept de medalioane personalizate, pe care a hotărât să le comercializeze. Alegerea numelui afacerii sale a fost la fel de simplu: mama sa a întrebat-o  care sunt lucrurile care îi plac, iar ea a răspuns, origami şi bufniţele (owl, engl.); astfel a luat naştere numele brandului: Origami Owl.

    Pentru a creşte afacerea, tânăra antreprenoare a început să organizeze petreceri la ea acasă, unde prietenii şi familia puteau să cumpere  bijuterii cu preţul cuprins între 5 şi 46 de dolari.

    Feedback-ul primit din partea cunoştinţelor a fost unul pozitiv, iar echipa formată din mamă şi fiică a deschis primul magazin într-un mall în noiembrie 2011. Au vândut în perioada sărbătorilor bijuterii în valoare de 60.000 de dolari, dar, mai important decât atât, clienţii au început să trimită în tot statul bijuterii Origami Owl ca şi cadouri. Următorul pas a fost lansarea unui website şi, pe măsură ce afacerea a crescut, planul lor s-a dezvoltat şi a început să includă şi designeri independenţi sau oameni care să găzduiască petreceri în care, la rândul lor, să vândă bijuterii în numele Origami Owls. Au lansat de asemenea un program destinat copiilor cu vârsta între 12 şi 17 ani prin care îi învaţă cum să îşi creeze propria afacere.

    Cele mai multe posturi de management au fost preluate de membri ai familiei, însă Bella Weems şi părinţii ei l-au angajat ca CEO al Origami Owl pe Robin Crossman, acesta având experienţă pe posturi de conducere în companii ca Amway Global, Home Interiors, Suzanne.com sau The Longaberger Company. Potrivit celor mai recente informaţii publicate în presa internaţională, veniturile companiei au ajuns la 250 de milioane de dolari. 

  • Care sunt domeniile unde femeiile au salarii mai mici cu 41% decât bărbaţii în România

    Femeile câştigă mai puţini bani decât bărbaţii iar cele mai mari diferenţe de venituri sunt în sectorul intermedierilor financiare, unde acestea încasează salarii chiar şi cu 41% mai mici decât bărbaţii. În plus, femeile domină acele ramuri de activitate unde veniturile sunt în general, mai mici. Femeile încasează salarii, în general, cu şapte procente mai mici decât bărbaţii, arată o analiză a Institutului Naţional de Statistică, realizată pentru anul 2015.

    Datele colectate de INS subliniază faptul că femeile sunt în continuare mai prost plătite decât bărbaţii, cu un salariu mediu lunar brut de 2.453 lei, faţă de 2.646 lei al bărbaţilor, şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.783 lei, faţă de 1.928 lei al bărbaţilor. Cele mai mari diferenţe se întâlnesc în sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, unde femeile câştigă cu 41,4% mai puţin decât bărbaţii.

    Diferenţe mari se găsesc şi în alte sectoare, precum în industria prelucrătoare. Femeile domină acele ramuri de activitate unde salariile sunt mici. Domenii precum învăţământul, asistenţa socială sau serviciile hoteliere şi restaurante au angajate, în proporţii de peste 50%, doar femei.

    În aceste ramuri de activitate, veniturile salariale sunt foarte mici, în comparaţii cu industrii precum cele prelucrătoare sau financiare. În învăţământ, câştigul lunar net ajunge la puţin peste 1.880 de lei, iar procentul femeilor angajate în educaţie se ridică la 71%. Asistenţii sociali câştigă în medie în jur de 1.656 de lei lunar, iar sectorul este dominat de femei într-un procent de 80%.

    Cele mai mici salarii din România sunt înregistrate în sectorul hoteluri şi restaurante, unde venitul lunar net este de 1.080 lei. Şi aici, cei mai mulţi angajaţi sunt femei, în proporţie de 60%. Un caz aparte este sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, unde femeile domină în proporţie de peste 60%, dar în care ele câştigă cu patruzeci de procente mai puţin decât bărbaţii. Iar aici, venitul mediu lunar depăşeşte 4.000 de lei.
     

    Cititi mai multe pe vocea.biz

  • Cum îşi cheltuie banii cel mai bine plătit actor de la Holywood

    Dwayne “The Rock” Johnson a fost numit recent cel mai bine plătit actor din lume, cu venituri de peste 64 de milioane de dolari anual. El i-a întrecut în acest clasament pe Robert Downey Jr. şi Brad Pitt.

    Johnson este şi unul dintre cei mai muncitori actori, acceptând aproape orice rol de film sau televiziune. Iar factura pentru orele sale nu este una de neglijat; actorul a dovedit însă că ştie ce să facă cu banii.

    Printre altele, el a pus bazele fundaţiei Dwayne Johnson Rock, organizaţie ce lucrează cu copii bolnavi în stadiu terminal.

    Pentru a se menţine în formă, Dwayne Johnson are mai mulţi traineri personali. Unul dintre ei este Aaron Williamson, care a lucrat alături de J.K. Simmons şi Jai Courtney.

    Johnson este însă şi un personaj care arată impecabil la fiecare ieşire în public, aşa că o sumă importantă merge lună de lună pe costume de lux. La premiera noului său serial “Ballers”, Johnson a venit într-o maşină Pagani Huayra customizată, având o valoare de piaţă de aproximativ 1 milion de dolari.

    Pentru drumurile mai lungi, actorul preferă un avion Gulfstream G650; nu e clar dacă a cumpărat avionul sau doar îl închiriază, dar valoarea unui astfel de jet se ridică la peste 65 de milioane de dolari.

    “The Rock” Johnson este un tip carismatic care câştigă din ce în ce mai mult simpatie din parte publicului, iar asta se vede în frecvenţa filmelor acestuia şi încasările pe care le fac. Central Intelligence, cel mai recent film al lui The Rock, a avut încasări de 180 milioane de dolari pe glob cu un buget de producţie de 50 de milioane.  San Andreas a strâns peste 473 milioane la un buget de 110 milioane, iar Furios 7 a obţinut nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari cu un buget de 190 milioane de dolari.

    Imaginea succesului lui The Rock se conturează din ce în ce mai clar. Johnson încasând 64,5 milioane de dolari anul trecut ajungând pe locul 19 în lista Forbes a celor mai bogate celebrităţi.

    Johson s-a născut pe 2 mai 1972 în Hayward California. Înainte de a ajunge vedetă pe marele ecran, The Rock a fost wrestler, ca şi tatăl său Rocky “Soul Man” Johnson şi bunicul său Peter Maivia.

    Sursa: Business Insider

  • Care sunt domeniile unde femeiile au salarii mai mici cu 41% decât bărbaţii în România

    Femeile câştigă mai puţini bani decât bărbaţii iar cele mai mari diferenţe de venituri sunt în sectorul intermedierilor financiare, unde acestea încasează salarii chiar şi cu 41% mai mici decât bărbaţii. În plus, femeile domină acele ramuri de activitate unde veniturile sunt în general, mai mici. Femeile încasează salarii, în general, cu şapte procente mai mici decât bărbaţii, arată o analiză a Institutului Naţional de Statistică, realizată pentru anul 2015.

    Datele colectate de INS subliniază faptul că femeile sunt în continuare mai prost plătite decât bărbaţii, cu un salariu mediu lunar brut de 2.453 lei, faţă de 2.646 lei al bărbaţilor, şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.783 lei, faţă de 1.928 lei al bărbaţilor. Cele mai mari diferenţe se întâlnesc în sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, unde femeile câştigă cu 41,4% mai puţin decât bărbaţii.

    Diferenţe mari se găsesc şi în alte sectoare, precum în industria prelucrătoare. Femeile domină acele ramuri de activitate unde salariile sunt mici. Domenii precum învăţământul, asistenţa socială sau serviciile hoteliere şi restaurante au angajate, în proporţii de peste 50%, doar femei.

    În aceste ramuri de activitate, veniturile salariale sunt foarte mici, în comparaţii cu industrii precum cele prelucrătoare sau financiare. În învăţământ, câştigul lunar net ajunge la puţin peste 1.880 de lei, iar procentul femeilor angajate în educaţie se ridică la 71%. Asistenţii sociali câştigă în medie în jur de 1.656 de lei lunar, iar sectorul este dominat de femei într-un procent de 80%.

    Cele mai mici salarii din România sunt înregistrate în sectorul hoteluri şi restaurante, unde venitul lunar net este de 1.080 lei. Şi aici, cei mai mulţi angajaţi sunt femei, în proporţie de 60%. Un caz aparte este sectorul intermedierilor financiare şi al asigurărilor, unde femeile domină în proporţie de peste 60%, dar în care ele câştigă cu patruzeci de procente mai puţin decât bărbaţii. Iar aici, venitul mediu lunar depăşeşte 4.000 de lei.
     

    Cititi mai multe pe vocea.biz

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.

  • Cum au transformat doi tineri o cutie de lemn într-o companie de 8 miliarde de dolari

    Fitbit, compania producătoare de dispozitive wearable, creşte de la an la an, cu 149% mai precis. În 2015 compania a avut venituri de 711.6 milioane de dolari, scrie site-ul wearable.com

    Totul a început în 2007. Fitbit a fost creată de James Park şi Eric Friedman, oamenii care au văzut potenţialul în utilizarea senzorilor în dispozitive mici, purtabile. Au reuşit să obţină o finanţare de 400.000 de dolari, dar nu era îndeajuns, aşa că au mers de la un investitor la un altul cu o cutie de lemn unde erau ascunse o plăcuţă cu circute şi senzori.

    În 2008, după prezentarea de la TechCrunch, Park şi Friedman sperau să primească 50 de precomenzi. Într-o singură zi au primit 2.000.

    Compania a lansat primul dispozitiv la finalul anului 2009, livrând în jur de 5000 de unităţi şi au mai primit alte 20.000 de comenzi.Pentru următorul pas au mai obţinut o finanţare de la Brad Field şi s-au parteneriat cu Best Buy pentru a-şi vinde produsele în magazinele retailerului american.

    De-a lungul anilor, produsele au primit noi senzori şi noi funcţionalităţi, iar Fitbit a vândut doar anul trecut 21,4 milioane de dispozitive. Potrivit CNN, compania valorează acum 8 miliarde de dolari.

     

  • Ce companii din România au fost încluse în topul primelor 500 din Europa Centrală şi Ucraina

    Companiile din România incluse în topul primelor 500 din Europa centrală şi Ucraina au înregistrat anul trecut venituri totale de aproximativ 46 de miliarde de euro, la fel ca în 2014. Cele 46 de companii prezente pe piaţa locală sunt responsabile astfel de mai puţin de 7% din veniturile înregistrate de primele 500 din regiune. Dacă pentru ţări ca Polonia sau Republica Cehia motorul creşterii este industria, piaţa locală se bazează mai ales pe consum.

    „În anumite zone am crescut mai mult decât am aşteptat, în altele am involuat. România va avea mereu o direcţie indecisă. Asta e România, nu avem spiritul german, nu avem determinarea altor naţii, ne apropiem mai degrabă de greci, de spiritul balcanic“, sintetizează Radu Gheţea, executivul care conduce din 2007 banca de stat CEC Bank, într-un dialog prilejuit de lansarea clasamentului Deloitte Top 500 companii din Europa Centrală şi de Est. Aflat la cea de-a zecea ediţie, clasamentul realizat de Deloitte oferă o sinteză asupra evoluţiei celor mai mari companii prezente în Europa Centrală şi Ucraina (500 de companii, 50 de băncii, 50 de companii de asigurare). 

    Clasamentul este condus de Polonia, urmată de Republica Cehia, Ungaria şi România. În acest context, de zece ani, valoarea afacerilor din România este mai degrabă modestă: anul trecut, veniturile însumate raportate de primele 500 de companii din top au ajuns la 685 de miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 1,2% faţă de anul 2014. Potrivit clasamentului, cele 46 de companii din România prezente în CE Top 500 au fost avut venituri însumate de 46,4 miliarde de euro.

    Spre comparaţie, Polonia a fost prezentă în clasament cu 182 de companii, cu venituri care reprezintă 38% din totalul regiunii. Reprezentanţii Deloitte subliniază perspectivele optimiste legate de faptul că România este aproape de ocuparea celui de al treilea loc din clasament – cifrele însă ne arată cum ne aflăm în continuare la mare distanţă de prima clasată. Spre exemplu, veniturile cumulate ale primelor 10 companii incluse în top de pe pe piaţa locală (condus de Automobile Dacia, Petrom şi Rompetrol Rafinare), de circa 20 de miliarde de euro, reprezintă valoarea veniturilor primei companii poloneze incluse în top, gigantul din industria petrolului PKN Orlen.

    Creşterea numărului de companii deţinute de antreprenori din Europa Centrală şi de Est s-a văzut mai ales în Polonia, unde 11 astfel de companii au fost adăugate. Dacă România este prezentă în clasament cu două companii locale (Dedeman şi Tinmar), 37 de multinaţionle şi cinci companii deţinute de stat, Polonia este reprezentată de 32 de companii locale, 92 de multinaţionale şi 34 deţinute de stat.

    Cel mai bine reprezentate în domeniul financiar sunt băncile poloneze (15 la număr), urmate de cele din Republica Cehia (8), apoi Ungaria şi România (câte 6). Clasamentul este condus de două bănci poloneze – PKO Bank Polski şi Bank Pekao. În topul primelor 50 de bănci din regiune, pe primele locuri sunt tot polonezii, cu PKO Bank Polski, cu active de circa 62,6 miliarde de euro, şi Pekao, cu active de 39,6 miliarde de euro, aproape cât întregul sistemul bancar românesc (cu active totale de circA 80 de miliarde de euro).

    „În România ne confruntăm cu un paradox al sistemului bancar: depozitele sunt scăzute, iar pe de altă parte există cerere pentru credite şi, chiar şi mai surprinzător, avem exces de lichiditate în bănci; totodată există o prăpaste între dobânzile la depozite, foarte scăzute, şi dobânzile la credite, care sunt foarte mari“, sesizează şi George Toma Mucibabici, preşedintele Deloitte Romania. „România are un moment bun datorită condiţiilor create după criză, sănătatea sistemului bancar poate susţine cererile companiilor care vor să crească, să se dezvolte, toată lumea ştie că statul român nu a pus bani pentru salvarea sistemului românesc ca în alte ţări – băncile au acţionat cu grijă pentru a-şi face mai puternică prezenţa din România. Aprope 50% din populaţie este în mediul rural, acolo nu avem foarte dezvoltări industriale şi retail, bancarizarea este scăzută, dar în ultimii 25 de ani am reinventat banca în România“, explică şi Gheţea, în dialogul prilejuit de lansarea clasamentului.

    Activele celor mai mari 50 de bănci au crescut, în medie, cu 5,9% faţă de 2014; în timp ce ROE au scăzut uşor la 8,9% în 2015. Cei 50 de asigurători din regiune au înregistrat o creştere a primelor brute subscrise, în medie cu 4,5%. Industriile cheie, reprezentate de cele mai mari companii din regiune sunt energia şi resursele, consumul şi transporturile, producţia – care generează 90% din veniturile însumate ale celor 500 de companii incluse în top. Iar industria a înregistrat cea mai mare creştere a veniturilor, de 7,4%, alimentată mai ales de performanţa companiilor din automotive. Motorul creşterii în România a fost consumul – al doilea mare domeniu în funcţie de companiile prezente în clasament, care a crescut cu 4,1% anul trecut. “Anul 2015 a fost caracterizat de creşterea consumului şi a investiţiilor. Este de aşteptat ca România să surclaseze alte ţări din regiune în 2016, iar în anii următori se anticipează o creştere solidă”, descrie pozitiv rezultatele clasamentului de anul acesta Lars Wiechen, partener al Deloitte.

    Atât în Republica Cehia, unde sectorul automotive reprezintă 18% din numărul companiilor incluse în clasament, cât şi în Ungaria, care a beneficiat de asemenea de avansul industriei automotive (care a crescut cu 13,3%), dar şi în Polonia, motorul creşterii a fost sectorul automotive. În acelaşi timp, factorul crucial de creştere în România a fost adus de retail (în creştere cu 17,8% faţă de anul anterior). România a fost una dintre pieţele cheie de creştere pentru sectorul bunurilor de larg consum, cu venituri mai mari cu 13,8% faţă de 2014.

    Mai mult de o treime din companiile din top 500 aparţin industriei bunurilor de larg consum, iar analiza Deloitte subliniază şi cum în România această industrie a avut parte de cea mai mare creştere: din cele 46 de companii incluse în clasament, 10 sunt din domeniul retailului. „România are un rol important în regiune, piaţa creşte cu adevărat, este un mediu de afaceri bun, susţinut de date macroeconomice – şi va continua să fie aşa pentru următorii 3-4 ani, însă trebuie susţinut prin stabilitate. Retailul este un segment important, cu 500 de milioane de consumatori zilnici la nivel european; domeniul are aproape acelaşi număr de angajaţi ca şi populaţia României, plăteşte cele mai multe taxe, indirecte sau indirecte, contribuie la inovarea serviciilor aduse consumatorilor etc.“, apreciază Vassilis Stavrou, directorul general al Mega Image, a 21-a companie din clasamentul local (şi a 266-a din cel regional), prezent şi el la dialog.

    Directorul general al Mega Image este discret în ce priveşte rezultatele pe care le va atinge compania anul acesta sau numărul de magazine pe care ţinteşte să le deschidă, dar subliniază că va marca „o creştere de două cifre solidă, mai mare de 10%“. Mega Image a investit în ultimii ani sume situate în jurul a 50 de milioane de euro pentru a deschide anual 70-100 de magazine; retailerul belgian va continua să se extindă în următorii doi ani în acelaşi ritm, cu investiţii de circa 50 de milioane de euro pe an, potrivit unor declaraţii acordate de directorul general al retailerului la începutul anului. Potrivit celui mai recent raport financiar al companiei, în 2015, magazinele Delhaize din Grecia, România şi Serbia au generat venituri în valoare de 3,4 miliarde de euro, reprezentând 14% din încasările totale ale companiei.

    Anul trecut, Mega Image a anunţat fuziunea dintre compania belgiană Delhaize, operatorul Mega Image şi Shop & Go în România, cu retailerul olandez Ahold, într-o tranzacţie estimată la 9,32 miliarde de euro în baza cotaţiilor bursiere ale celor două companii. Potrivit presei internaţionale, noua entitate, Ahold Delhaize, este deţinută în proporţie de 61% de către acţionarii Ahold, iar restul de către acţionarii belgieni. Procesul fuziunii dintre cele două companii s-a încheiat la mijlocul acestui an; potrivit lui Stavrou, acesta nu va aduce un nou brand pe piaţa locală. „Nu veţi vedea noul brand în România, logoul va fi acelaşi, acesta a trecut printr-o schimbare de animal, de la elefant la leu.“ Stavros s-a referit şi la ritmul de creştere al companiei: „Niciodată nu ne-am dorit să fim cei mai mari în termeni de mărime, ci să fim brandul numărul 1 în mintea consumatorilor“.

    Din perspectiva clienţilor, timpul este cel mai important activ – astfel că Profi şi Mega Image se vor axa pe extinderea prin magazine de proximitate. Călin Costinaş, directorul general al Profi (aflat în clasamentul local pe poziţia 37 şi în cel regional pe locul 399), previzionează o creştere mai mare a veniturilor decât anul trecut şi ţinteşte atingerea pragului de 500 de magazine până la finalul anului; el se aşteaptă ca lanţul să aibă şi cele mai mari încasări din segmentul de supermarketuri. „În fiecare an ne-am propus să deschidem un număr mai mare de magazine decât în cel anterior“, descrie directorul general al Profi strategia companiei. Domeniul are cele mai mari venituri, însă profitabilitatea este cea mai redusă. „EBITDA este cuprinsă între 5 şi 8%, iar marginile sunt foarte scăzute, de 1-3%“, explică directorul general al Mega Image de ce, în pofida veniturilor mari ale companiei, marjele sunt mici. „România va ajunge la poziţia în care va avea în fiecare sat unul dintre magazinele voastre – aşa văd eu lucrurile“, spune şi George Mucibabici de la Deloitte.

    Raportul Deloitte de anul acesta, al zecelea de pe piaţa locală, zugrăveşte două tablouri: mulţi jucători din retail cresc sau intră pe piaţă; apoi, tendinţa de digitalizare a afacerilor, subliniază reprezentanţii Deloitte – concentrare care vine în contextul în care Deloitte a lansat anul acesta serviciile de consultanţă digitală ale companiei şi l-a cooptat pe Cosmin Costea de la COSTEAconsulting.com, un consultant cu experienţă de peste 15 ani în domeniul consultanţei digitale în afaceri, pentru a conduce linia de servicii din poziţia de director de strategie. Digitalizarea reprezintă una dintre preocupările principale şi pentru retaileri. „Aceasta nu înseamnă doar comerţ online, ci toate activităţile digitale, fie că vorbim despre social media sau despre modul în care folosim informaţiile disponibile pentru a ne adresa personalizat clienţilor.“ Potrivit directorului general al Mega Image, retailerul a început să lucreze la digitalizarea activităţilor, dar clienţii vor vedea efectele acesteia începând cu anul viitor. Iar directorul general al Profi apreciază bugetul dedicat digitalizării (inclusiv mijloacele tehnologice), la câteva milioane de euro anual.

    Media veniturilor celor 500 de companii incluse în clasament a crescut cu 3,5% (comparativ cu 0,3% în 2014 şi 0,0% în 2013); chiar dacă veniturile lor au fost în creştere, perspectivele nu sunt optimiste, în condiţiile în care un sondaj de opinie realizat de Deloitte în rândul directorilor financiari din Europa Centrală şi de Est denotă un optimism moderat legat de dezvoltările economice ale regiunii: 63% din companiile interogate aşteaptă o creştere a veniturilor şi anul acesta. Apetitul pentru risc este în continuare limitat, iar factorii geopolitici sunt văzuţi ca surse de incertitudine. Previziunile pentru 2016 arată că situaţia economică se va deteriora în mai multe ţări din regiune, comparativ cu anul 2015. 66,6% din companiile interogate au raportat creşteri ale veniturilor în 2015, comparativ cu 52% anul anterior; totuşi, informaţiile legate de primul trimestru din 2016 indică un trend inversat, majoritatea companiilor înregistrând un declin (61,2%, comparativ cu 44,8% în 2015).
     

  • Topul băncilor în funcţie de dobânzi şi comisioane încasate

    Cele mai mari cinci bănci din sistem, BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen şi UniCredit, au obţinut în primul semestru venituri din dobânzi de aproximativ 3,5 mld. de lei, în creştere cu 10% faţă aceeaşi perioadă de anul trecut. Câştigurile din comisioane au crescut mai lent, cu circa 7%, depăşind 1,5 mld. lei.
     
    Pe ansamblul anului trecut, cele mai mari cinci bănci din sistem au obţinut venituri totale din do­bânzi de 7,2 mld. lei, luând o felie de aproape 70% din totalul câştigurilor din creditare la nivelul sis­te­mului bancar. Pe componenta de comisioane, cele mai mari cinci bănci au luat anul trecut 50% din veniturile de acest tip.
     
    BCR, liderul pieţei locale după active, se detaşează în primul semestru din 2016 şi cu cele mai mari venituri din dobânzi, chiar dacă tendinţa a fost de scădere faţă de anul trecut. Câş­ti­gu­rile nete din do­bânzi ale BCR s-au dimi­nuat în primul se­mestru cu 7,8%, la 934,7 mil. lei, scă­derea fiind par­ţial com­pensată de un ve­nit mai ridicat din comi­sioa­ne, cu un plus de 3,6%, la 354 mil. lei.
     

  • ABC Data şi-a crescut afacerile în primele şase luni ale anului cu 79% faţă de anul trecut

    ABC Data anunţă rezultatele financiare pentru pieţele din Europa Centrală şi de Est pentru prima jumătate a anului 2016.  Pentru ABC Data, România a avut una dintre cele mai mari creşteri a veniturilor, ceea ce înseamnă mai mult de 79% în prima jumătate a anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015.

    Creşterea dinamică din prima jumătate a anului 2016 a rezultat din investiţii şi activităţi derulate la nivelul pieţei româneşti, precum şi regiunea CEE. În România, ABC Data Distribuţie a încheiat contracte locale cu furnizorii cum ar fi Lenovo, BenQ, TPVision (pentru televizoare Philips), ASUS Componente şi Reţelistică, Synology şi Eaton. În acelaşi timp, compania a finalizat acorduri regionale cu 3D Pixelio sau Navitel (înainte contractul era semnat cu Intel).

    Astfel asigură astăzi acces pentru reselleri locali la peste 1.000 branduri şi aproximativ 220.000 de produse (în urmă cu câteva luni oferta era de 180.000).

    „Dezvoltarea rapidă a ABC Data poate fi explicată mai bine prin principalele categorii de produse. Cea mai mare creştere a fost generată de notebook-uri, desktop-uri, reţelistică, componente PC şi gaming. De asemenea, clienţii au fost interesaţi să cumpere purtabile, acele gadgeturi mici şi uşor de utilizat care se conectează la smartphone. Remarcăm însă şi o creştere a cererii pentru produse Apple şi reţelistică. Aceşti indicatori arată că piaţa noastră se maturizează de la an la an. Există o nevoie de necontestat pentru echipamente mai bune pentru conexiuni de mare viteză la internet şi care să fie integrate cu dispozitive mobile“, a explicat Alexandru Gheorghiu, director comercial ABC Data Distribuţie.

    „În domeniul nostru competitiv este imposibil să stai pe loc. Avem nevoie să ne dezvoltăm constant. Acesta este şi motivul pentru care, pe lângă consolidarea puternică a Grupului, vom pune un accent foarte mare pe diversificarea regională“, a declarat Andrzej Kuźniak, vicepreşedintele consiliului de administraţie al ABC Data. „Suntem unicul distribuitor, în această parte a Europei, care îşi desfăşoară activitatea direct în opt ţări europene. Comercianţi de top apreciază că ne au drept partener şi că putem coopera în mod eficient nu doar într-una sau două ţări, ci în întreaga regiune“, a mai spus Andrzej Kuźniak.

    Potrivit IDC şi PMR, până în 2018, veniturile în distribuţie IT din Europa de Vest ar trebui să crească de la 95 de miliarde de dolari în prezent la aproximativ 100 de miliarde, ceea ce înseamnă o creştere de 5%. În acelaşi timp, în CEE, creşterea va fi de la 15 la 18 miliarde, adică de 20%. 

  • ABC Data achiziţionează S4E şi estimează venituri de până la 340 de milioane de euro până în 2018

    ABC Data, singurul distribuitor regional de IT şi electronice care operează direct în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, va prelua peste 80% din acţiunile companiei S4E S.A., un important distribuitor de produse şi servicii VAD (Value Added Distribution – servicii de distribuţie pentru produse, dar şi pachete de servicii şi programe care aduc valoarea adăugate respectivelor produse). Aceasta mutare consolidează poziţia ABC Data ca lider pe piaţa distribuitorilor de echipamente IT şi electronice în Europa Centrală şi de Est. Compania anunţă că va urmări mărirea cotei sale din acţiuni.

    Cumpărarea S4E S.A. constituie încă un pas făcut de ABC Data în strategia pentru 2016 – 2018. Astfel, în urma achiziţiei, compania va deţine cel mai larg portofoliu de produse şi servicii VAD, atât din Polonia, cât şi din Europa Centrală şi de Est.

    „Estimăm că, la nivel de grup, vânzarea de produse şi servicii VAD vor aduce o creştere a veniturilor ABC Data de până la 340 de milioane de euro până în 2018. De asemenea, suntem convinşi că achiziţionarea S4E va contribui la creşterea cotei noastre de piaţă în distribuţia de produse IT în Europa Centrală şi de Est“, a declarat Ilona Weiss, preşedintelui comitetului executiv ABC Data.

    În prima jumătate a anului 2016, compania a încheiat mai multe acorduri cu jucători cheie din piaţă, cum ar fi Huawei, Acer, Asus şi Cisco din Ungaria şi cu Lenovo, Synology şi Benq în România.

    „Atragerea unui astfel de investitor strategic puternic ca ABC Data şi posibilitatea de a face schimb de know-how ne va permite să ne îndeplinim cu o capacitate şi mai mare obiectivele noastre de afaceri. Sunt convins că având alături experienţa şi reţeaua de distribuţie a ABC Data vom creşte semnificativ în domeniul produselor şi serviciilor VAD şi vom putea dezvolta cea mai bună şi scalabilă soluţie pentru această piaţă“, a declarat Paweł Piętka, preşedintele consiliului de administraţie, S4E.

    În urma acestei achiziţii, S4E va funcţiona în cadrul ABC Data Corporate Group, dar va rămâne o entitate separată. S4E activează pe piaţă de 15 ani şi în 2015 a avut venituri de 53 milioane de euro, 976.190 de euro profit operaţional şi aproximativ 738.000 de euro profit net. Rezultatele financiare ale S4E vor fi integrate în cele ale ABC Data Corporate Group din momentul preluării controlului asupra acţiunilor, moment care ar trebui să se întâmple cel târziu până pe 31 martie 2017.

    S4E, ca parte a grupului ABC Data, va opera pe piaţa din Polonia, dar intenţionează să-şi extindă în curând serviciile şi pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est.