Tag: salarii

  • Letonia a introdus o lege fără precedent în Europa, menită să ajute start-up-urile

    Parlamentul leton a adoptat o lege care este menită să uşureze una dintre cele mai mari greutăţi cu care se confruntă un startup – salariile angajaţilor.

    Noua lege prevede o taxă fixă de 252 de euro per angajat pentru startup-uri, indiferent de ce salariu au angajaţii, o lege fără precedent în Europa. Mai mult, toţi angajaţii care au doctorate sau mai mult de 5 ani experienţă de muncă beneficiază de o clauză specială care prevede că taxele lor vor fi achitate de stat.

    Pentru a se putea încadra în această categorie, companiile trebuie să fii obţinut o finanţare de 30.000 de euro sau mai mult într-o primă fază de strângere de capital, să aibă mai puţin de 5 ani de existenţă şi aibă mai puţin de 200.000 euro venituri în primii doi ani de activitate

    Legea a trecut fără probleme de parlament şi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017. 

  • Letonia a introdus o lege fără precedent în Europa, menită să ajute start-up-urile

    Parlamentul leton a adoptat o lege care este menită să uşureze una dintre cele mai mari greutăţi cu care se confruntă un startup – salariile angajaţilor.

    Noua lege prevede o taxă fixă de 252 de euro per angajat pentru startup-uri, indiferent de ce salariu au angajaţii, o lege fără precedent în Europa. Mai mult, toţi angajaţii care au doctorate sau mai mult de 5 ani experienţă de muncă beneficiază de o clauză specială care prevede că taxele lor vor fi achitate de stat.

    Pentru a se putea încadra în această categorie, companiile trebuie să fii obţinut o finanţare de 30.000 de euro sau mai mult într-o primă fază de strângere de capital, să aibă mai puţin de 5 ani de existenţă şi aibă mai puţin de 200.000 euro venituri în primii doi ani de activitate

    Legea a trecut fără probleme de parlament şi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017. 

  • Cu cât cresc salariile angajaţilor Kaufland România

    Reţeaua Kaufland, unul dintre cei mai mari angajatori din România, anunţă decizia de a creşte salariul minim pentru lucrătorii comerciali din magazine, ajungând astfel la 2.000 de lei brut, incluzând tichete de masă. În funcţie de vechime, salariul unui lucrător comercial poate ajunge până la suma de 3.800 lei brut, aceasta cuprinzând sporuri şi tichete de masă.

    Cea mai recentă creştere salarială a avut loc în luna mai 2016. Noua majorare va avea loc efectiv de la 1 martie 2017. De asemenea, Kaufland România anunţă şi creşterea perioadei minime de concediu de odihnă anual, de la 21 la 22 lucrătoare. Retailerul oferă zile suplimentare de concediu de odihnă în funcţie de vechimea în companie, ajungând până la 25 de zile pe an.

    “Credem că un mediu de lucru fresh te inspiră şi te motivează, aşa că ne-am dorit foarte mult să transformăm Kaufland în locul de muncă propice dezvoltării profesionale. Promovăm un stil de comunicare deschis, prin care să reducem barierele ierarhice, vorbim la per tu şi încercăm să promovăm cultura ideilor proactive şi chiar şi a greşelilor. Personal, am o abordare de management în care sunt mai degraba coach, astfel încât echipa să aibă libertatea de a lua decizii şi de a şi le asuma. Avem o responsabilitate imensă faţă de echipa noastră, care vine odată cu statutul de cel mai mare angajator din România”, a declarat Marco Hössl, CEO Kaufland România.

    Printre beneficiile pe care Kaufland România le acordă angajaţilor se numără posibilitatea de a opta pentru servicii de asigurare voluntară privată de sănătate, care permit tuturor să aibă acces la o reţea naţională de clinici şi cabinete. 

    De asemenea, pe viitor programul de lucru în companie va deveni unul flexibil, pentru menţinerea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională.

    Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.200 de magazine în 7 ţări. Kaufland este prezent în România de 11 ani cu110 magazine deschise. Kaufland România are peste 15.000 de angajaţi.

  • Cu cât cresc salariile angajaţilor Kaufland România

    Reţeaua Kaufland, unul dintre cei mai mari angajatori din România, anunţă decizia de a creşte salariul minim pentru lucrătorii comerciali din magazine, ajungând astfel la 2.000 de lei brut, incluzând tichete de masă. În funcţie de vechime, salariul unui lucrător comercial poate ajunge până la suma de 3.800 lei brut, aceasta cuprinzând sporuri şi tichete de masă.

    Cea mai recentă creştere salarială a avut loc în luna mai 2016. Noua majorare va avea loc efectiv de la 1 martie 2017. De asemenea, Kaufland România anunţă şi creşterea perioadei minime de concediu de odihnă anual, de la 21 la 22 lucrătoare. Retailerul oferă zile suplimentare de concediu de odihnă în funcţie de vechimea în companie, ajungând până la 25 de zile pe an.

    “Credem că un mediu de lucru fresh te inspiră şi te motivează, aşa că ne-am dorit foarte mult să transformăm Kaufland în locul de muncă propice dezvoltării profesionale. Promovăm un stil de comunicare deschis, prin care să reducem barierele ierarhice, vorbim la per tu şi încercăm să promovăm cultura ideilor proactive şi chiar şi a greşelilor. Personal, am o abordare de management în care sunt mai degraba coach, astfel încât echipa să aibă libertatea de a lua decizii şi de a şi le asuma. Avem o responsabilitate imensă faţă de echipa noastră, care vine odată cu statutul de cel mai mare angajator din România”, a declarat Marco Hössl, CEO Kaufland România.

    Printre beneficiile pe care Kaufland România le acordă angajaţilor se numără posibilitatea de a opta pentru servicii de asigurare voluntară privată de sănătate, care permit tuturor să aibă acces la o reţea naţională de clinici şi cabinete. 

    De asemenea, pe viitor programul de lucru în companie va deveni unul flexibil, pentru menţinerea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională.

    Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.200 de magazine în 7 ţări. Kaufland este prezent în România de 11 ani cu110 magazine deschise. Kaufland România are peste 15.000 de angajaţi.

  • Cea mai căutată meserie. Companiile angajează tineri pe salarii impresionante chiar înainte să termine şcoala

    În trecut, universităţile angajau cei mai buni experţi în inteligenţă artificială. De câţiva ani, însă, marii giganţi în domeniul tehnologic „fură” talente din departamentele de robotică şi machine learning (ramură a informaticii prin care computerul „învaţă” şi acţionează fără programare explicită), atât profesori, cât şi studenţi, ademenindu-i cu salarii foarte mari, similare cu cele ale sportivilor profesionişti.

    Firme precum Google, Facebook, Microsoft şi Baidu se întrec în extinderea activităţilor în domeniul inteligenţei artificiale şi doar anul trecut companiile au cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari în acest domeniu, de patru ori mai mult decât în 2010. În ultimul an, Uber a recrutat 40 din cei 140 de membri din personalul Centrului Naţional de Robotică şi Inginerie de la Universitatea Carnegie Mellon şi a înfiinţat o unitate de cercetare pentru maşini autonome. Situaţia a ţinut prima pagină a ziarelor, în contextul în care Uber promisese finanţarea centrului de cercetare al universităţii, anterior deciziei de a-i „fura” personalul. Şi alte firme sunt în goana după experţi AI, dar acţionează cu perdea.

    „Nu îi pot ţine în şcoală nici măcare pe studenţii din ultimul an”, spune Pedro Domingos, profesor la Universitatea din Washington, a cărui specializare este machine learning. „Companiile încearcă să-i angajeze chiar înainte de a absolvi”, spune Domingos, care a primit, la rândul său, diverse oferte de job de la companii. Iar cererea cea mai mare este pentru experţii în machine learning, domeniu folosit de companii în diverse activităţi, de la cele de bază –  filtrare spam, o mai bună targetare a reclamelor online -, până la idei avangardiste, precum viabilitatea maşinilor autonome. Companiile oferă cadrelor universitare, pe lângă salariile gigantice, posibilitatea de a-şi vedea ideile cucerind rapid piaţa. De asemenea, îi eliberează pe aceştia de grija asigurării granturilor cercetare, conform lui Andrew Ng, fost profesor la Stanford, actual executiv al departamentului de cercetare AI în cadrul companiei chineze Baidu.

    Pe de altă parte, pe termen lung, educaţia ar putea suferi. Aflându-se în imposibilitatea de a oferi salarii competitive, universităţile se vor afla în situaţia de a pierde numeroşi experţi sau, într-un caz fericit, de a fi distraşi de la implicare în sala de curs din cauza angajamentelor part-time la firmele tech. Însă cea mai mare ameninţare la scară largă e aceea că, la un moment dat, o companie tech gigant va avea monopolul intelectual asupra cercetărilor în inteligenţa artificială. Prevenitv, mai mulţi decidenţi ai giganţilor tehnologici, precum Elon Musk de la Tesla, vor să investească miliarde de dolari într-o iniţiativă non-profit, Open AI. Organizaţia îşi propune creeze legătura dintre cercetările efectuate în universităţi şi nevoile reale ale companiilor în acest domeniu.

  • Şase din 10 din români întâmpină probleme când apar cheltuieli importante, relevă un studiu asupra bugetului personal în România

    Aproape 60% din români întâmpină probleme atunci când apar cheltuieli importante, având bani doar pentru a-şi acoperi nevoile primare, potrivit unui studiu al Grupului Kruk.

    O parte dintre români evaluează situaţia lor financiară la un nivel mediu, având bani suficienţi pentru nevoile curente, dar în cazul unor cheltuieli mai mari deja apar problemele. 1 din 5 locuitori ai României nu are probleme atunci când vine vorba de cheltuieli mai mari, în timp ce 1 din 10 români îşi poate permite economii, potrivit studiului citat.

    Peste 15% din respondenţi susţin că banii pe care îi câştigă se termină adesea înainte de sfârşitul lunii şi nu sunt suficienţi nici pentru a le acoperi nevoile de bază, iar 58% declară că au suficienţi bani pentru a-şi acoperi nevoile primare, însă este o problemă atunci când apar anumite cheltuieli importante.

    De cealaltă parte, 18% îşi pot permite orice şi reuşesc să îşi acopere chiar şi cheltuielile neprevăzute fără probleme majore, dar doar 8% îşi pot permite orice şi reuşesc să pună bani deoparte, ca economii.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, în perioada 19-26 octombrie 2016.

     

  • Noua realitate economică ar putea fi ”Made in Russia”

    O combinaţie de cea mai mare criză valutară prin care trece ţara din 1998 şi o scădere fără precedent a salariilor reale în ultimii doi ani a rezultat în salarii competitive cu China pentru a treia oară de la finalul epocii ţariste de acum un secol.

    În dolari, salariile ruşilor au scăzut anul trecut aproape la jumătate din nivelul fostelor ţări URSS, cum ar fi Republica Cehă, potrivit Şcolii Economice din Moscova.

    Aceasta a făcut companii de la producătorul sud-coreean de electronice Samsung, până la producătorul de batoane de ciocolată Mars din SUA să caute locaţii cu forţă de muncă mai ieftină.

    Datele publicate miercuri arată un declin al producţiei industriale sub estimările analiştilor, ducând creşterea la 0,3% faţă de anul trecut. Ministerul economiei estimează că pe tot anul, creşterea va fi de 0,4%, după o contracţie de 3,4% în 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Câţi bani câştigă cei mai bine plătiţi şoferii de Formula 1 – GALERIE FOTO

    Majoritatea şoferilor de Formula 1 câştigă anual milioane de dolari – dar acest lucru se aplică pentru numeroşi sportivi de top.

    În cazul celor din Formula 1, însă, chiar şi şoferii care nu au cele mai bune rezultate primesc un salariu consistent din partea echipelor. Printre argumente se numără pericolul la care sunt supuşi şoferii şi stresul pe care aceştia trebuie să îl gestioneze în timpul curselor.

    Chiar şi cel mai tânăr pilot, Max Verstappen, primeşte anual un cec de sute de mii de dolari – şi asta fără a lua în calcul posibilele bonusuri.

  • Topul băncilor care îşi plătesc cel mai prost angajaţii. Diferenţa dintre primul şi ultimul loc este de 10.000 de lei pe lună

    Cel mai mare salariu mediu net din sis­te­mul bancar este de peste 13.200 de lei net pe lună. 

    „Băncile aflate în topul celor care oferă cele mai mari salarii medii nu sunt bănci corporate şi nu au sucursale în ţară care să «strice» media salarială pentru că au o diversitate mai mare în structură, nu doar angajaţi cu venituri mari“, a spus Alina Popescu,  talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer, parte a grupului Marsh & McLennan Compa­nies.

    Topul băncilor care îşi plătesc cel mai prost angajaţii. Diferenţa dintre primul şi ultimul loc este de 10.000 de lei pe lună 

  • Compania din România care oferă salarii de mii de dolari şi care este bombardată zilnic cu CV-uri

    Marile oraşe şi-au sporit dimensiunea pentru că ofereau foarte multe locuri de muncă, iar oamenii se mutau, chiar emigrau în speranţa că vor găsi un job mai bine plătit şi un trai de viaţă mai bun. Acum contează tot mai puţin unde trăieşti, iar salariul plătit în România poate fi la acelaşi nivel cu cele din SUA.

    Ce mi-ai zice dacă ţi-aş spune că ţi-aş putea oferi un salariu în România la nivelul Statelor Unite? Probabil te-ai întreba care-i şmecheria. Cam asta m-am gândit şi eu când am auzit de platforma de recrutare Crossover, un start-up înfiinţat în 2014, care căută persoane din mai multe ţări – 85 în momentul de faţă – pentru a lucra în companii din State. Angajaţii lucrează „remote“ şi sunt plătiţi cu salarii americane. Care e totuşi şmecheria? Faptul că trebuie să munceşti şi să o faci într-un ritm mecanic.

    „Munca intră în era cloud, în care locaţia nu mai contează. Dacă de-a lungul istoriei salariile au fost stabilite în funcţie de locul în care lucrau angajaţii, acum locaţia devine irelevantă, iar remuneraţiile angajaţilor sunt stabilite în raport cu abilităţile individului versus cererea globală“, explică Andy Tryba, fondatorul companiei americane Crossover, care a venit la Bucureşti pentru a prezenta situaţia filialei locale.

    Compania a intrat pe piaţa românească în urmă cu aproape un an, şi de atunci a reuşit să angajeze 100 de români, în special în domeniul IT, pentru companii americane; pentru întreg 2016 previzionează că va plati colaboratorilor locali patru milioane de dolari, astfel încât reprezentanţii companiei vor să-şi extindă prezenţa prin recrutarea mai multor români, în special în sectorul IT, care să lucreze „de acasă“. Obiectivul este să ajungă să colaboreze cu 1000 de români până în 2019.
    Salariile pentru colaboratorii din cele 85 de ţări, conform informaţiilor date de companie, se situează între 2.500 şi peste 16.500 de dolari pe lună, respectiv între 30.000 şi 200.000 de dolari pe an, strict pe baza competenţelor profesionale dovedite în timpul procesului de testare.

    „Presiunea tehnologiei se resimte semnificativ şi pe piaţa muncii. Oamenii îşi doresc tot mai multă flexibilitate, stimulente financiare şi îndatoriri diversificate, care să le permită să se dezvolte profesional. Talentul şi competenţele nu au legătură cu locaţia geografică“, argumentează Tryba. După prezentarea companiei, Andy Tryba a ajuns şi la explicarea modului de lucru a celor care lucrează remote: după ce echipa este formată, managerul companiei prezintă un plan, un ghid, pe care trebuie să-l respecte toată lumea. Cum fac asta? Prin monitorizare. „Un fel de fitbit pentru muncă“, explică entuziasmat Andy Tryba. Astfel, dacă o persoană s-a angajat pentru o anumită poziţie, trebuie să petreacă 60% din timp în Excel, 15% din timp în alt program şi aşa mai departe.

    Pentru slujbele mai creative, precum cea de designer grafic, Tryba spune că programul este ceva mai flexibil şi că angajatul ar trebui să vorbească cu angajatorul pentru a afla care e procesul lui de lucru. „Nu vrem să pedepsim oamenii pentru că nu respectă un anumit program. Noi adunăm date despre procesul de muncă. Cum poţi să fii cel mai eficient? Până la urmă, la finalul zilei, contează randamentul angajatului, asta îl interesează pe şef.“  Echipele sunt asamblate în funcţie de abilităţile fiecăruia, este luat în calcul mai degrabă fusul orar, decât naţionalitatea persoanelor.

    În jur de 10.000 de oameni aplică săptămânal la joburile de pe platforma Crossover; 400 dintre ei sunt din România. Aplicanţii trebuie să treacă de o serie de algoritmi şi scenarii care testează competenţele necesare pentru poziţia la care se aplică, apoi se trece la perioada de intervievare şi se ia decizia de angajare. „Avem o echipă care realizează prima variantă a testelor apoi mergem cu ele către client şi luăm feedback. Vreau ca orice client să iubească aceste teste, deoarece sunt o parte integrantă din recrutare. Vreau să zică: «Dacă cineva trece acest test, îl vreau în echipă». Cu cât trece timpul, cu atât testele se îmbunătăţesc, şi vrem să găsim o balanţă între perioada de testare şi calitatea acesteia“, afirmă antreprenorul, căruia nu-i lipseşte zâmbetul tipic american.

    De ce ar vrea o companie din State să lucreze cu români, ucrainieni sau turci? Răspunsul simplu ar fi pentru că sunt mai buni decât cei de pe piaţa americană. „Să vă dau un exemplu care este foarte uşor de înţeles“, începe Andy Tryba. „Dacă ai încerca să formezi o echipă de fotbal şi ai fi limitat la a alege jucători din Bucureşti, echipa ta nu ar fi la fel de bună ca atunci când ai putea recruta din toată România. Echipa devine mai bună când poţi alege angajaţi din toată Europa ori din întreaga lume. Calitatea talentelor creşte cu siguranţă când poţi alege dintr-o pepinieră mai mare“, explică Tryba.

    În prezent, compania colaborează cu peste 1.500 de oameni din 85 de ţări diferite, iar aceştia lucrează full-time de oriunde doresc. În doar doi ani, compania a înregistrat un ritm de extindere accelerat, însă nu acelaşi lucru ar putea fi spus pentru următorii doi ani, pe care Andy Tryba îi vede mai degrabă ca o explorare a pieţelor pe care se află deja, în dauna extinderii. „Prefer să angajez mai mulţi oameni de aici decât să mă extind în alte ţări. Deoarece atunci când faci asta creezi o comunitate de oameni, care pot vorbi unii cu alţi şi se pot ajuta. România, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia şi Brazilia sunt ţările cu potenţial ridicat şi din acestea vrem să recrutăm şi mai mulţi oameni. Am decis să angajăm manageri de ţară pentru a putea explora pieţele acestea“, spune el.

    Salariile pentru slujbele de pe platforma Crossover sunt stabilite de angajatori. „Dar avem şi noi date despre ceea ce înseamnă un salariu bun pentru acea poziţie peste tot pe glob. Dacă o companie caută cei mai buni oameni, atunci să apeleze la noi, dacă vor să reducă costurile atunci trebuie să se uite în altă parte. Încurajăm clienţii să plătească mai mult pentru cei mai buni oameni“, afirmă Tryba, cu trimitere la ideea că nu este un adept al reducerii de cost prin salarii mici. Şi are un motiv foarte bun să încurajeze companiile să dea salarii mari, pentru că de la angajator vin şi veniturile Crossover.

    Compania americanului cere un onorariu de 10% din salariul celui angajat; astfel, dacă un român este plătit cu 100.000 de dolari pe an, şi Crossover va obţine 10.000 de dolari de la angajator. O altă metodă prin care platforma de recrutări face bani este vânzarea software-ului pentru companiile care vor să implementeze doar platforma, nu să apeleze şi la serviciile de recrutare. Astfel, compania obţine 5% din cât câştigă pe oră oamenii din echipa pentru care este folosit programul. Andy Tryba nu a vrut să dezvăluie cifre despre performanţa financiară a companiei pe care o conduce, limitându-se la a spune că este o afacere profitabilă, cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari.

    În momentul de faţă compania are în jur de 150 de angajaţi (70% situaţi în SUA) care deservesc 20-25 de clienţi (90% companii americane). „Vrem să triplăm numărul de clienţi până la sfârşitul lui 2017. Credem că am ajuns la un proces fluid de integrare a echipelor şi cred că vom atrage clienţi mai repede“, spune americanul, care adaugă că nu vor neapărat să câştige drept clienţi companii de pe alte continente. „În SUA mai sunt mulţi potenţiali clienţi, suntem departe de saturarea pieţei“, spune râzând antreprenorul, care nu se află la prima afacere şi care spune că nu vrea să vândă Crossover. „Cred cu adevărat că vom schimba modul în care oamenii lucrează, cred că vom deveni unul dintre cei mai mari angajatori din lume, iar asta este foarte palpitant.“

    > 100 DE MILIOANE DE DOLARI sunt veniturile companiei estimate de Tryba

    150 DE ANGAJAŢI are Crossover pe tot globul. 10 se află în România.

    20-25 DE CLIENŢI are Crossover

    1500 DE OAMENI din 85 de ţări lucrează remote pentru companii din Statele Unite.

    10.000 DE OAMENI aplică săptămânal la slujbele publicate de Crossover