BusinessMagazin

Tag: resurse umane

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Romanii sunt dispusi sa-si schimbe meseria

    Daca ar fi nevoiti sa-si schimbe locul de munca, 28,54% dintre persoanele intervievate ar prefera un loc de munca in turism, in timp ce in IT si sectorul finaciar (domeniile cu cele mai mari castiguri) ar vrea sa lucreze doar 18,8, respectiv 17% dintre cei intervievati.

    Pe ultimul loc in preferintele romanilor de afla locurile de munca din contabilitate – doar 10,6% ar alege o reconversie in aceasta directie. Predilectia pentru domenii precum turism sau serviciu clienti se explica printr-un grad scazut de specializare necesar pentru aceste sectoare de activitate.

    Vanzarile si marketingul sunt si ele la mare cautare, pe cand cel mai scazut procent este inregistrat de domeniul contabilitate, ce necesita cunostinte specifice si este, deci, mai dificil de abordat. Orientarea catre un alt domeniu a reprezentat o varianta viabila in special pentru sectorul de varsta 21-30 de ani: 53% dintre tinerii din acest segment s-au declarat dispusi sa-si schimbe cariera, preferand domeniile serviciu clienti si turism.

    Si 30% dintre cei intre 30 si 45 de ani s-ar reorienta profesional, la polul opus aflandu-se cei cu varsta de 46-55 de ani si peste. Din aceasta categorie, doar 6% dintre respondenti s-ar indrepta catre un nou domeniu de activitate, cu precadere serviciu clienti si resurse umane.

    Studiile absolvite influenteaza, de asemenea, raspunsurile participantilor la sondajul Myjob. Absolventii de facultate sunt cei mai activi in ceea ce priveste mobilitatea profesionala (46%) si prefera un job nou in serviciu clienti sau resurse umane.

    20% dintre cei care au terminat doar liceul s-ar indrepta mai degraba catre distributie si turism, in timp ce 12% dintre absolventii de master prefera IT-ul si resursele umane. Sondajul s-a efectuat in perioada 28 ianuarie-3 februarie, pe un esantion de 4.153 de respondenti, la nivel national.

  • Romanii sunt dispusi sa-si schimbe meseria

    Daca ar fi nevoiti sa-si schimbe locul de munca, 28,54% dintre persoanele intervievate ar prefera un loc de munca in turism, in timp ce in IT si sectorul finaciar (domeniile cu cele mai mari castiguri) ar vrea sa lucreze doar 18,8, respectiv 17% dintre cei intervievati.

    Pe ultimul loc in preferintele romanilor de afla locurile de munca din contabilitate – doar 10,6% ar alege o reconversie in aceasta directie. Predilectia pentru domenii precum turism sau serviciu clienti se explica printr-un grad scazut de specializare necesar pentru aceste sectoare de activitate.

    Vanzarile si marketingul sunt si ele la mare cautare, pe cand cel mai scazut procent este inregistrat de domeniul contabilitate, ce necesita cunostinte specifice si este, deci, mai dificil de abordat. Orientarea catre un alt domeniu a reprezentat o varianta viabila in special pentru sectorul de varsta 21-30 de ani: 53% dintre tinerii din acest segment s-au declarat dispusi sa-si schimbe cariera, preferand domeniile serviciu clienti si turism.

    Si 30% dintre cei intre 30 si 45 de ani s-ar reorienta profesional, la polul opus aflandu-se cei cu varsta de 46-55 de ani si peste. Din aceasta categorie, doar 6% dintre respondenti s-ar indrepta catre un nou domeniu de activitate, cu precadere serviciu clienti si resurse umane.

    Studiile absolvite influenteaza, de asemenea, raspunsurile participantilor la sondajul Myjob. Absolventii de facultate sunt cei mai activi in ceea ce priveste mobilitatea profesionala (46%) si prefera un job nou in serviciu clienti sau resurse umane.

    20% dintre cei care au terminat doar liceul s-ar indrepta mai degraba catre distributie si turism, in timp ce 12% dintre absolventii de master prefera IT-ul si resursele umane. Sondajul s-a efectuat in perioada 28 ianuarie-3 februarie, pe un esantion de 4.153 de respondenti, la nivel national.

  • De ce nu au buget directorii de HR

    Directorii de resurse umane, fie din multinationale, fie din companii locale spun, aproape fara exceptie, ca distribuirea bugetului de care dispun, in functie de prioritati, este intotdeauna o problema.

    Nu numai fiindca de multe ori obiectivele lor implica niste costuri ce depasesc resursele, dar si fiindca rolul pe care il indeplinesc in companie este mai degraba administrativ, tinand de evaluarea performantei, de recrutarea de personal, de stabilirea sistemelor de motivare a angajatilor si abia in cele din urma de stabilirea bugetelor de resurse umane.

    Cu alte cuvinte, fraiele departamentului sunt tinute de oameni din exterior, de obicei directorul economic si directorul general, in timp ce managerul de resurse umane are doar un rol consultativ.

    Potrivit raportului Romanian HR Profile 2008, realizat de Business EDU si Corporate Dynamics International, in companiile din Romania, doar unul din trei directori de resurse umane face parte din comitetul executiv, deciziile strategice fiind luate in majoritatea ocaziilor de catre directorul general sau de comitetul executiv, fara implicarea sefului de la resurse umane.

    Este adevarat ca rolul directorului de resurse umane creste odata cu marimea organizatiei, insa si in zona organizatiilor mari, cu peste 500 de angajati, ponderea companiilor in care directorii de resurse umane sunt prin cipalii decidenti in ceea ce priveste politica de personal este de mai mica de 40%.

    Trebuie mentionat insa ca, dupa cum arata studiul citat, doar 68% dintre directorii de resurse umane considera comunicarea ca fiind una dintre competentele lor necesare, iar cunostintele de specialitate sunt luate in calcul doar de 55% dintre cei ce conduc departamentele de resurse umane. In ceea ce priveste abilitatile de management, orientarea catre echipa sau catre rezultate, acestea sunt considerate neimportante de trei manageri din cinci.

    Se explica, astfel, de ce o parte importanta a directorilor de resurse umane este foarte rar considerata “partener strategic” in organizatie. Una peste alta, una din doua firme functioneaza fara buget de resurse umane, iar recrutarea si politica de salarii sunt considerate cele mai importante activitati ale departamentului de HR.

    “E greu de inteles cum de atat de multe companii functioneaza fara buget de resurse umane, dar, stiind asta, e mai usor sa intelegem de ce sunt atat de multi angajati nemultumiti. Unui director de resurse umane, cu resurse materiale limitate, ii este foarte greu sa decida ce este mai important: sa mareasca salariile, sa dea beneficii, sa trimita oamenii la specializare sau in team-buildinguri sau sa investeasca in recrutare”, sustine Decebal Leonard Marin, managing partner la Corporate Dynamics International.

    “Angajatii au devenit destul de pretentiosi: tin si la maririle de salariu, si la specializarea la locul de munca, dar si la oportunitatile de cariera. Doar una nu e niciodata suficienta, mai ales daca vorbim de la un anumit nivel in sus”, adauga Maria Galca, recruiting leader Balkans, Procter & Gamble Romania.

    Solutiile de compromis tin, in astfel de cazuri, de alegerea unor metode mai ieftine de lucru, de genul calificarilor la locul de munca si al recrutarilor interne, facute fara a apela la o companie de recrutare. Potrivit raportului Business EDU/Corporate Dynamics International, frecventa cu care recrutarea si selectia personalului apar ca prioritati in raspunsurile directorilor de resurse umane chestionati este de 72,5%, ceea ce inseamna ca nu se recurge decat rareori la externalizarea recrutarii.

    Cat despre training, bugetul mediu cheltuit anual de firme in acest scop este de 163 de euro pe angajat. “Extrem de putin”, comenteaza Marin. Vestea buna este ca acest buget este totusi mai mare de la an la an, desi nu inseamna ca firmele apeleaza mai mult la traininguri cu furnizori externi. “Noi facem absolut totul , pentru ca nu dispunem de un buget foarte mare. Oricum insa, cred ca este cea mai buna metoda, indiferent de bugetul de care dispui”, considera Iulia Hurdubetiu, director de resurse umane la Continental Hotels.

  • Diana Klusch a plecat de la A&D Pharma pentru Ursus

    Atributiile sale de la A&D Pharma au fost preluate de Veronica Burlacu, PR manager. Inainte de a se alatura echipei de la A&D Pharma, Klush a lucrat 13 ani la Procter & Gamble. Mandatul Dianei Klusch la A&D Pharma a fost unul scurt, de numai opt luni, timp in care compania a trecut printr-un proces de reorganizare mai amplu, marcat de schimbari majore la nivel de top management. Astfel, in numai jumatate de an, Dragos Dinu, CEO-ul companiei, Roger de Bazelaire (directorul financiar) si Vivian Diaconescu (directorul general al liniei de marketing si vanzari) si-au anuntat renuntarea la functiile detinute.

     

    Cititi aici despre cea mai recenta schimbare de top management din cadrul A&D Pharma.
     

  • Cel mai mare producator de generice are un nou country manager in Romania

    Anterior, Alina Luiceanu a ocupat functii manageriale in cadrul GlaxoSmithKline, unul dintre liderii pietei farma mondiale si locale.

     

    Teva Pharmaceuticals este prezent in Romania prin propria reprezentanta incepand cu 2006. La nivel mondial, Teva este cel mai mare producator de medicamente generice, avand un portofoliu axat pe arii terapeutice ca oncologie, cardiologie, sistem nervos central.
     

  • Directorul de marketing al Seven Hills se muta la Romania Invest

    Fondul de investitii norvegian Romania Invest detine in acest moment in jur de 800 de apartamente in mai multe ansambluri rezidentiale din Bucuresti. Compania este, alaturi de Topo Capital, unul dintre cei mai mari investitori pe piata rezidentiala, cumparand apartamente aflate in faze incipiente de dezvoltare pentru a le revinde cu profit aproape de momentul finalizarii.

     

    Potrivit reprezentantilor companiei, momentul inceperii vanzarii de apartamente se apropie, fiind luata astfel decizia recrutarii unui director de marketing. Formata in ianuarie 2006, compania are, in acest moment, un portofoliu care depaseste 115 milioane de euro, conform raportului de evaluare realizat de compania King Sturge.

     

    "Romania Invest s-a concentrat pana acum pe etapa de investitii. Am pus bazele unei organizatii pentru dezvoltarea afacerilor si pentru management de portofoliu. Acum este timpul sa incepem sa vindem, asa ca avem nevoie de un department de vanzari. Ideile de marketing ale lui Nimrod sunt foarte apropiate de ale mele", a declarat Bjorn Hauge, country manager al Romania Invest.

     

    Click aici pentru a citi mai multe despre strategiile celor mai mai cumparatori de apartamente din Romania.
     

  • Manpower: perspectiva de angajare este in scadere

    In agricultura, vanatoare, silvicultura si pescuit, constructii, industria prelucratoare, administratie publica si servicii sociale si hoteluri si restaurante, angajatorii raporteaza scaderi considerabile privind perspectivele de angajare pentru urmatoarele trei luni. In sectorul utilitati, previziunea neta de angajare de minus 15% sugereaza o perioada extrem de dificila pentru cei care intentioneaza sa isi caute un loc de munca in acest domeniu, in primul trimestru al anului 2009.

    Angajatorii din regiunile de nord-vest, centru, sud, sud-est si bucuresti-ilfov anticipeaza perspective de angajare mai slabe in comparatie cu trimestrul trecut, in timp ce angajatorii din zona de sud-vest sunt mai optimisti in ceea ce priveste activitatea de angajare, comparativ cu trimestrul 4 al anului 2008.
     

  • Angajatorii romani nu stiu ce-si doresc angajatii

    Dupa prime, in topul beneficiilor oferite de angajatori, se afla tichetele de masa sau cele de tip cadou. Aceasta se aplica pentru 57,3% dintre salariatii bucuresteni si, respectiv, 54,2% dintre cei din afara Capitalei. Bonusurile pentru performanta, pe de alta parte, sunt mai des folosite de angajatorii din Bucuresti, numarul lor fiind dublu fata de cel al celorlalti angajatori din tara care ofera astfel de beneficii. Pe urmatoarele locuri in top urmeaza telefonul mobil, trainingurile, masina de serviciu, teambuildingurile, pensia privata facultativa si asigurarea medicala.

     

    In ceea ce priveste distributia in functie de mediul in care activeaza, primele si tichetele de masa sau cele de tip cadou sunt oferite cu precadere salariatilor din sistemul de stat, in vreme ce bonusurile pentru performanta, telefonul mobil, trainingurile, masina de serviciu si teambuildingurilor se ofera mai ales in companiile private.

     

    Angajatii cu studii medii si submedii ii depasesc pe cei cu studii superioare doar cand vine vorba despre tichete de masa sau cadou, acestia din urma fiind preferati de angajatori pentru toate celelalte beneficii extrasalariale.

     

    Studiul citat a fost realizat in perioada 1-15 septembrie, iar publicul tinta a fost reprezentat de persoane angajate, ct varste cuprinse intre 18 si 65 de ani, din Bucuresti si din orase cu mai mult de 100.000 de locuitori.
     

  • Cine te scapa de angajati

    “In ultima perioada a crescut foarte mult numarul companiilor care ne solicita oferte de pret. Intr-un astfel de mediu de afaceri turbulent, vor sa aiba predictibilitate, iar serviciile de outsourcing, cum este cazul leasingului operational in cazul nostru, ii scuteste de cheltuieli neprevazute si cresteri ale costurilor pe perioada contractului”.

    Declaratia facuta saptamana trecuta de Monica Ionescu, director de vanzari in cadrul Sixt New Kopel, sintetizeaza momentul bun pe care il traverseaza activitatea companiilor din domeniul outsourcing-ului. Nevoile companiilor de a-si externaliza servicii care consumau o cantitate mare de resurse au acoperit aproape toate domeniile, de la flota de masini si pana la activitatea IT, potrivit participantilor la seminarul “Tendinte pe piata de outsourcing”, organizat saptamana trecuta de BUSINESS Magazin, in parteneriat cu Sixt New Kopel, Ericsson, Xerox si Class IT Outsourcing.

    “Am fost placut surprinsi de calitatea angajatilor romani, in special cei foarte tineri, abia iesiti de pe bancile facultatii”, constata Alan Triggs, directorul Ericsson Global Services Delivery Center (GSDC) Romania. Compania suedeza detine in Romania un centru de servicii de dezvoltare software si operatiuni de front office/ back office pentru operatorii telecom, unde sunt aproximativ 400 de angajati, numarul urmand sa creasca semnificativ, potrivit oficialului. “Cred ca pe fondul crizei internationale, operatorii telecom vor analiza foarte atent posibilitatea de a externaliza. Acesta este un lucru bun pentru noi”, a adaugat seful Ericsson GSDC Romania.

    Faptul ca Romania ramane o piata buna pentru cei care activeaza pe piata de outsourcing se datoreaza, potrivit principalilor jucatori, competitivitatii in ceea ce priveste disponibilitatea angajatilor, abilitatea de a invata cu usurinta si de a vorbi limbi straine si un mediu de afaceri oportun in urma dezvoltarii sale din ultimii ani. Desi candidatii romani sunt priviti de furnizorii de servicii externalizate ca resurse valoroase din aceste puncte de vedere, exista tot mai multe minusuri atunci cand vine vorba de pregatirea profesionala temeinica, fluctuatiile ridicate de personal si pretentiile salariale prea mari.

    Chiar si asa, Romania ramane pe locul sase in topul preferintelor absolute (ale furnizorilor de servicii externalizate) pentru externalizarea servicilor, potrivit studiului “Global Services Location Index” (GSLI) 2008, realizat de compania de consultanta in management, AT Kearney. La nivel global insa, din punctul de vedere al atractivitatii pentru relocalizarea serviciilor, Romania se afla abia pe locul 33, chiar daca inaintea unor tari precum Rusia, Polonia, Ungaria sau Cehia.

    Comparativ, tarile care ofera cel mai competitiv mediu pentru aceasta industrie sunt India si China, unde ritmul de crestere a salariilor si a costurilor cu utilitatile nu a fost atat de accelerat ca in Romania. Chiar si asa, outsourcingul are, cel putin pe anumite segmente, punctuale, premise bune. Unul dintre aceste segmente este, cel putin pe termen scurt si mediu, tehnologia informatiei, potrivit lui Bogdan Tudor, presedintele companiei Class IT Outsourcing. El anticipeaza ca serviciile de externalizare a activitatii IT vor reprezenta prima optiune a companiilor care cauta sa reduca din cheltuieli.

    Potrivit estimarilor sale, outsourcingul IT are o pondere mai mica de 10% din totalul pietei. “Acest procent este mult mai scazut comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Vest (30- 40%), respectiv Statele Unite, unde procentul urca la 70-80%, deoarece costurile cu forta de munca sunt prohibitive”, subliniaza Tudor. Astfel, in ceea ce priveste compania pe care o conduce, anticipeaza un avans de 50% al cifrei de afaceri in 2008, la 1,5 milioane de euro, avand un portofoliu de peste 150 de companii.

    Extinderea activitatii de pe piata locala este luata in calcul si de catre Xerox. Potrivit lui Theodor Dumbrava, business process services manager al Xerox Romania, compania ia in considerare dezvoltarea in teritoriu, dupa ce in luna octombrie a anului trecut a deschis un nou centru de scanare si arhivare in Pipera, in care a investit circa 500.000 de dolari. Departamentul, care vizeaza optimizarea fluxurilor informationale atat din cadrul companiilor locale, cat si din cadrul firmelor din afara tarii a inregistrat un avans de 30% al veniturilor, incurajand astfel planurile de dezvoltare ale companiei.

    Xerox nu ar fi singura companie care va fi nevoita sa mizeze pe orasele de provincie. “In Romania, in momentul de fata, pentru fiecare somer exista mai mult de doua locuri de munca disponibile. In ceea ce priveste Bucuresti si judetul Ilfov, cel putin, am inregistrat cote istorice minime ale somajului, de 1,5% si 2%, ceea ce inseamna ca dezvoltarea centrelor de servicii ar trebui sa se faca si in provincie”, crede Cristina Mereuta, sef serviciu programare si strategie ocupare din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES).

    In momentul de fata, Romania ocupa 30% din piata est-europeana de outsourcing, ceea ce inseamna o industrie de aproximativ 70 de milioane de euro. Clientii sunt, in general, companiile multinationale, iar domeniile preferate pentru outsourcing sunt telecomunicatiile, IT si vanzarile. Presiunea pe reducerea costurilor va extinde insa atat lista clientilor, cat si a domeniilor.