Tag: masuri

  • Cum au incercat Polonia si Ungaria sa previna prabusirea pietei imobiliare

    Romania este codasa Europei in ce priveste masurile luate pentru
    sprijinirea pietei rezidentiale. In timp ce majoritatea statelor
    din UE au aplicat masuri de stimulare a cererii, Romania a fost
    inclusa in “grupul tarilor cu 0-1 masuri in vigoare”, alaturi de
    Letonia, Slovacia si Irlanda, potrivit unui studiu realizat de
    Deloitte in UE.

    La polul opus se afla Franta, Germania, Marea Britanie si
    Spania, cu 4-5 masuri de impulsionare a pietei de profil. In tara
    noastra, singura decizie de sprijinire a pietei de profil este cea
    legata de programul “Prima Casa”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Romania, la coada unui clasament al statelor cu cele mai multe masuri pentru sprijinirea sectorului de locuinte

    La polul opus, in grupul tarilor cu patru-cinci masuri adoptate,
    se afla atat marile puteri economice ale Europei (Germania, Franta
    sau Marea Britanie), cat si tari precum Polonia si Cehia.

    Printre cele mai populare legi adoptate se numara
    “deductibilitatea dobanzilor, scutirea de la plata castigului de
    capital, reducerea sau scutirea de la plata TVA-ului, pierderea
    fiscala aferenta apartamentelor inchiriate si fonduri de
    garantare”, potrivit Deloitte.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce vor parlamentarii sa inchida supermarketurile duminica

    Deputatii din Comisia de Agricultura vor sa introduca, in luna
    mai, o asemenea propunere in Codul bunelor practici comerciale
    pentru a incuraja vanzarile din piete ale producatorilor agricoli
    autohtoni. “Incercam sa introducem o modificare in legea Codului
    bunelor practici. Pe modelul unor tari din Uniunea Europeana,
    precum Germania sau Austria, vom propune ca marile retele de
    magazine sa fie inchise in zilele de duminica. In acele state s-a
    recurs la o asemenea masura pe considerente de legislatia muncii.
    La noi se va incuraja astfel comertul din piete cu produse locale”,
    a declarat pentru Gandul deputatul Valeriu Steriu, vicepresedinte
    in Comisia pentru agricultura.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Colegiul Medicilor: CNAS si Ministerul Sanatatii au creat un focar conflictual in sistem

    “Colegiul Medicilor din Romania isi manifesta indignarea fata de
    modalitatea pompieristica si nepofesionista prin care Casa
    Nationala de Asigurari de Sanatate, impreuna cu Ministerul
    Sanatatii au creat un focar conflictual in sistemul sanitar
    romanesc”, se arata intr-un comunicat de marti al CMR.

    Conducerea CMR sustine ca atat Contractul cadru, cat si Normele
    de aplicare, care trebuiau finalizate pana la data de 1 ianuarie
    2010, au fost intarziate, iar normele nu sunt definitivate nici
    pana in prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niste impozite fantoma

    Franta, promitand sa imbunatateasca protectia mediului,
    planuieste introducerea unui impozit pe emisiile de dioxid de
    carbon. In Finlanda, unde guvernul spune ca vrea sa amelioreze
    calitatea alimentatiei, s-au reintrodus taxele pe dulciuri si
    sucuri. La fel, Danemarca a adaugat tutunul si unele mancaruri
    grase pe lista produselor impozitabile.

    Marea Britanie abordeaza un alt plan, gandindu-se la o
    asa-numita taxa pe cal, impusa detinatorilor de animale, inclusiv
    de cai, indiferent de scopul pentru care acestia sunt crescuti (cai
    de povara, de curse sau de agrement).

    Toate aceste impozite ar putea fi prezentate ca avand
    justificari virtuoase, dar ele mai au ceva in comun: ajuta la
    astuparea gaurilor bugetare adancite de recesiune, de pachetele de
    salvare financiara a bancilor si de miliardele cheltuite pentru
    relansarea economiei.

    Intr-un moment cand liderii politici din Europa si Statele Unite
    se declara impotriva unor impozite suplimentare pentru clasa de
    mijloc, taxele sus-amintite au si avantajul de a creste veniturile
    fara sa atraga prea mult atentia asupra inaspririi conditiilor
    fiscale.

    Ca urmare, spun analistii, contribuabilii din California si pana
    in Copenhaga ar trebui sa se pregateasca pentru mai multe “impozite
    fantoma” – taxe indirecte, precum cele aplicate pe vanzari, sau
    micro-taxele percepute pentru servicii oferite gratis in trecut,
    cum este inregistrarea unui animal de companie.

    Asemenea taxe ar putea avea multiple beneficii pentru colectorii
    de impozite. Pe de o parte, ele sunt mai putin volatile si mai
    putin dependente de ciclurile economice decat impozitele aplicate
    companiilor sau cele pe venit. Pe de alta parte, ele sunt mai putin
    predispuse sa fie evitate si sunt mai ieftin de colectat. In fine,
    spun analistii, ele sunt in general si mai usor de introdus.

    “Politica intra aici in joc”, afirma Stephen Matthews, expert in
    impozite la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
    Cresterea taxelor pe venit este mai mult “o solutie cand toate
    celelalte au esuat”.

  • Cum iti reduce negociatorul costurile de telecomunicatii

    Serviciul de Cost Control pe cine controleaza, de fapt? Pe mine
    sau pe voi?” Intrebarea adresata de un client operatorului telecom
    care ii furniza servicii a fost doar una dintre glumele ce circulau
    pe internet prin 2002, cand telefonia mobila de-abia prindea aripi
    in Romania. Opt ani mai tarziu, in nedumerirea amuzanta a
    clientului pare sa-si fi facut loc si un sambure de adevar. Apele
    tulburi in care s-a scaldat anul trecut din punct de vedere
    economic i-au impins pe multi sa se uite mai atent la cheltuielile
    cu telefonia sau internetul si sa controleze in detaliu serviciile
    operatorilor, in incercarea de a-si diminua factura si adapta mai
    bine ofertele in functie de necesitatile de consum. Miscarea e cu
    atat mai evidenta in cazul companiilor pentru care o factura lunara
    de telefonie si internet de cateva mii sau chiar zeci de mii de
    euro a devenit o adevarata bataie de cap de-a lungul ultimului an,
    cand locul notiunilor de extindere sau de investitie a fost luat in
    discutiile de afaceri de cuvinte precum optimizare si reduceri de
    costuri.

    “Pana anul trecut, putine companii erau atente la cheltuielile
    cu serviciile de telecomunicatii; rectificarea unor erori
    nesesizate, precum aplicarea cu intarziere a unui plan tarifar,
    este acum una dintre principalele surse de economisire”, sustine
    Adrian Ciobanu, un fost angajat in cadrul Vodafone, care facea in
    urma cu trei ani primii pasi intr-un business complet necunoscut
    pietei romanesti de telecomunicatii. Mai exact, cu o investitie
    initiala de 2.000 de euro, a pornit Reimens Group, o afacere bazata
    pe auditul facturilor telecom ale companiilor, analiza pe baza
    careia negociaza apoi, in numele clientilor, contractele cu
    operatorii, castigand un procent din economia anuala pe care o
    obtine.

    Pentru un client din domeniul constructiilor, tocmai
    neintroducerea timp de mai bine de un an a pachetului de servicii
    negociat a adus un minus la cheltuieli, pe de-o parte prin
    recuperarea erorii, iar pe de alta parte prin negocierea unei noi
    oferte mai potrivite noului context si comportament de consum. Un
    alt client, o companie din domeniul financiar, si-a diminuat la
    jumatate costurile cu serviciile de date mobile si cu cateva zeci
    de procente si pe cele de telefonie fixa, optand pentru anumite
    beneficii ce nu au fost incluse in negocierea initiala cu
    operatorul. O firma de servicii medicale a recuperat in urma
    auditului contravaloarea erorilor survenite prin aplicarea gresita
    a unui plan tarifar pe care Ciobanu l-a si renegociat, obtinand o
    reducere de 30% pe componenta principala a cheltuielilor de
    telecomunicatii, telefonia. “Strategia a fost alocarea minutelor
    incluse in abonament fiecarui utilizator in parte, urmand ca
    minutele nefolosite de unii dintre ei sa fie redistribuite
    angajatilor cu necesitati mai mari”, explica antreprenorul.

  • Guvernul va limita la 10.000 euro despagubirile morale pentru fostii detinuti politici

    “Exista un proiect de ordonanta de urgenta care va stabili niste
    limite privind despagubirile care pot fi obtinute in instanta de
    fostii detinuti politici. Suma de 10.000 de euro este rezonabila
    si, probabil, nu e departe de practica instantelor”, au afirmat
    sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele de Paste ale est-europenilor, dijmuite de criza in ciuda protestelor

    In loc de prime, cei mai multi angajati est-europeni ar trebui
    sa fie multumiti daca vor scapa de concedierile anuntate aproape
    peste tot, dupa cum sustin patronii. Mai exista insa si state unde
    primele de Pasti se acorda. De pilda, in ciuda planului de
    austeritate al Guvernului lui George Papandreou, care a diminuat
    cel de-al 14 salariu, grecii tot mai pot sa se astepte la o prima –
    de circa 350, in loc de 500 euro.
    Al 13-lea salariu se da, de regula, inaintea Craciunului, iar al
    14-lea se imparte in doua transe: de Pasti si in luna concediilor
    (august).


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • BCR: Fie se taie din cheltuielile cu salariile bugetarilor, fie se maresc taxele

    In primele doua luni ale acestui an, statul roman a cheltuit 123
    de lei la fiecare 100 de lei ajunsi in vistierie din taxe si
    impozite, ceea ce inseamna ca un sfert din banii cheltuiti au fost
    luati pe datorie. Daca Guvernul nu va reduce factura sociala,
    respectiv cheltuielile cu forta de munca din sistemul bugetar, cu
    pensiile sau cu asistenta sociala, nu numai ca nu vor ramane
    niciodata bani pentru investitii in infrastructura sau pentru un
    sistem medical sanatos, ci vor trebui majorate si impozitele pentru
    ca statul sa plateasca in continuare salariile si pensiile.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De la 1 aprilie, sanatatea costa si mai mult. Si nu e pacaleala

    Noul contract-cadru al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
    prevede, dincolo de actualizarea pretului medicamentelor la un curs
    valutar de 4,25 lei, fata de 4 lei, cel folosit in 2009, si
    modificarea pretului de referinta al compensatelor in functie de
    costul substantelor continute de medicament, unele dintre ele
    foarte scumpe. Cu alte cuvinte, va fi compensat doar cel mai ieftin
    produs din fiecare clasa terapeutica. “Aceasta desi, de exemplu,
    desi se adreseaza finalmente acelorasi afectiuni, zece produse ale
    unei clase terapeutice au efecte diferite”, afirma ingrijorata
    farmacista Ioana Cacovean.

    Presedintele Patronatului Farmacistilor din Romania considera ca
    noua metoda de compensare va pune in dificultate si cadrele
    medicale, care nu vor mai sti daca sa recomande un medicament
    adresat precis afectiunii respective si pentru care pacientul ar
    plati sau, dimpotriva, unul ieftin, dar mai putin specific pentru o
    anumita boala. “Fie ca este mai scump sau mai ieftin, fiecare
    produs are o reactivitate individuala, iar compensarea celui cu
    pretul cel mai mic va introduce o confuzie generalizata in sistem”,
    crede Cacovean, adaugand ca exista situatii cand starea pacientilor
    se poate agrava din astfel de cauze sau altele cand pacientul sa
    creada ca doctorul i-a gresit tratamentul.


    Medicii sunt de parere ca, pe langa cresterea de circa 6% venita
    din actualizarea cursului leu-euro, masura compensarii va duce la
    plata din partea pacientilor a unor sume chiar si de noua ori mai
    mari pentru anumite afectiuni, intrucat medicamentele alta data
    compensate cu 50-90% vor fi platite integral. Aceasta se va
    intampla daca proiectul de contract-cadru al Casei Nationale de
    Asigurari de Sanatate va fi aprobat de Guvern.