BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Ce avantaje va avea România prin aderarea la noul tratat fiscal al UE

    “România se află în faţa unei opţiuni fundamentale: ce lăsăm copiilor noştri – lăsăm o casă sau o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie, mergem înainte ca până în 1989, dar asta le vom lăsa moştenire – o datorie mare. Dacă decidem să le lăsăm o casă, mergem împreună cu cei 24, cărora, declarativ cel puţin, ne-am alăturat, prin declaraţia mea”, a afirmat şeful statului.

    “Eu nu propun românilor un viitor de austeritate. Dacă noi intrăm în acest tratat, România va fi mult mai atractivă pentru investiţii decât a fost până acum şi România are şansa că este loc pentru investiţii, de la autostrăzi, minerit, termocentrale, hidrocentrale, orice se poate face în ţara asta şi asta înseamnă creştere economică sănătoasă. Dar să nu ne mai iluzionăm că putem genera prosperitate prin consum excesiv”, a subliniat Băsescu.

    El a comentat, în context, declaraţia adoptată luni la Bruxelles de liderii europeni despre crearea de locuri de muncă. Una dintre priorităţi este stimularea angajării pe piaţa muncii, cu atenţie specială pentru tineri, prin măsuri pe care Comisia Europeană va trebui să le prezinte la Consiliul European din 1-2 martie. Este vizată creşterea oportunităţilor de angajare a tinerilor după terminarea studiilor, prin prezentarea unor oferte de angajare, opţiuni de continuare a studiilor, programe de ucenicie sau un stagiu într-o societate sau într-o instituţie. “Ucenicia, pe care noi tocmai am legiferat-o anul trecut, ce-i drept, prin asumarea răspunderii, prin noul Cod al Muncii, a devenit unul din obiectivele la nivel european”, a remarcat Traian Băsescu.

    De asemenea, se vizează programe pentru reintroducerea în sistemul de formare a celor care au părăsit timpuriu şcoala – “un alt obiectiv pe care îl angajează chiar noua Lege a educaţiei din România, hulită, tot pentru că s-a făcut prin angajarea răspunderii”.

    O altă prioritate se referă la consolidarea pieţei interne, care prevede că o ţară care nu a cheltuit toate fondurile alocate de Uniunea Europeană în exerciţiul bugetar 2007-2015 poate să utilizeze fondurile neangajate ca şi garanţie pentru creditare în vederea creării de locuri de muncă în întreprinderi mici şi mijlocii. De asemenea, Banca Europeană de Investiţii primeşte sarcină să declanşeze programe de creare de întreprinderi mici şi mijlocii în toate statele membre.

    În privinţa unui plan de inhibare a delocalizării industriilor din Europa de către marile companii, plan dorit de România, subiectul va fi abordat la următorul Consiliu European, a mai spus Băsescu.

  • Statele UE pot folosi fonduri europene ca garanţie pentru credite bancare destinate IMM

    “Este una dintre cele mai importante decizii anticriză, aceea de a implica masiv Uniunea Europeană şi resursele financiare europene şi garanţiile care pot fi date contra resurselor europene alocate ţărilor şi încă neangajate în contracte”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

    Consiliul European a adoptat în acest sens o declaraţie vizând stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, cu accent pe forţa de muncă tânără. “Este o declaraţie care trebuie să fie transpusă în măsuri care vor fi adoptate la următorul Consiliu European”, a precizat preşedintele.

    Băsescu a amintit că România a anticipat într-un fel această decizie, prin înfiinţarea în 2010 a fondului de garanţii guvernamentale pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii. “Este adevărat, nivelul de garanţii nu a fost foarte mare, de câteva zeci de milioane, dar iată o altă măsură pe care într-un fel sau altul am anticipat-o şi care acum va fi mai puternic susţinută şi cu resursă financiară europeană”, a afirmat preşedintele.

  • De ce îşi urăsc românii locurile de muncă

    Într-un sondaj derulat pe site-ul BestJobs, la intrebarea “Ţi-ai încuraja copiii să urmeze aceeaşi cariera ca a ta?”, doar 4% dintre respondenţi au spus că în mod categoric şi-ar încuraja copiii să le calce pe urme. 30% au răspuns că probabil i-ar direcţiona către aceleaşi domenii, în timp ce 66% au spus că în niciun caz nu i-ar incuraja să urmeze aceeaşi carieră.

    Intrebaţi care consideră că ar fi domeniul de viitor pentru copiii lor, majoritatea (42%) au răspuns ca IT-ul este domeniul viitorului, iar 28% au spus că alegerea depinde exclusiv de copii. 3% i-ar îndrepta pe copii către marketing, 9% către inginerie, 6% către economie, 2% către vânzări, iar 7% înspre sănătate.

    Sondajele au fost efectuate la nivel naţional pe pagina de candidaţi BestJobs, în perioada 10-19 noiembrie 2011.

  • Nemulţumiri în Marea Britanie: Mii de locuri de muncă bine plătite sunt oferite românilor

    Potrivit unui nou raport, 4.000 de locuri de muncă sunt oferite în Marea Britanie prin agenţii de recrutare în ţările est-europene, ceea ce contravine promisiunilor repetate ale Guvernului de la Londra de a oferi posturi mai întâi britanicilor şomeri, comentează Daily Star, în ediţia electronică. Datele arată că 178.000 de persoane au rămas fără locuri de muncă în Marea Britanie în ultimele trei luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Europa ar putea pune în pericol milioane de locuri de muncă din China

    Comenzile primite, de exemplu, de un producător de curele din estul Chinei au scăzut cu 50% într-un an, a declarat Wu Wenlong, directorul de vânzări al companiei Zhejiang L.F. Gifts and Decoration. Compania producătoare de curele şi centuri de siguranţă pentru vehicule nu a recurs deocamdată la concedieri, dar Wu nu este optimist. “Este improbabil ca pieţele externe să se redreseze imediat, vor avea nevoie de cel puţin doi ani”, a estimat Wu. Activităţile industriei prelucrătoare din China au început să scadă în această vară, în timp ce criza datoriilor din zona euro se agravează. Uniunea Europeană este principala destinaţie a exporturilor chinezeşti în valoare de circa 380 miliarde de dolari pe an, iar scăderea acestora ar costa scump China, potrivit analiştilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânăr caut serviciu – misiune imposibilă. Avem de-a face cu o generaţie pierdută?

    Primarul New Yorkului, Michael Bloomberg, a avertizat zilele trecute că dacă administraţia Obama şi Congresul nu se pun de acord asupra unui program de creare de locuri de muncă, revoltele din Cairo sau Madrid ale tinerilor şomeri s-ar putea repeta şi în SUA. “Răul făcut de criză unei generaţii care nu-şi poate găsi de lucru va continua încă mulţi, mulţi ani”, a spus Bloomberg, pledând pentru aprobarea în Congres a planului lui Barack Obama de a pune la bătaie aproape 450 mil. dolari pentru susţinerea investiţiilor în educaţie şi crearea de locuri de muncă. “Măcar el are nişte idei de pus pe masă, fie că vă plac sau nu”, a insistat primarul.

    Comparaţia cu revoltele din Egipt şi Spania era, evident, motivată electoral, ca şi programul anunţat de Obama, însă problema e reală: rata şomajului în SUA a ajuns în august la 9,1% de la circa 5% în 2008, ceea ce înseamnă circa 14 milioane de oameni, dintre care 6 milioane nu şi-au găsit de lucru de mai mult de 27 de săptămâni (şomaj pe termen lung), peste 4 milioane sunt tineri, iar numărul americanilor care au de muncă doar part-time a crescut în numai trei luni, din aprilie până în iulie, de la 8,1 la 8,4 milioane. Cu alte cifre, astfel de tendinţe se manifestă aproape peste tot, din Marea Britanie până în Orientul Mijlociu şi din zona euro până în zonele sărace ale Asiei. Prima instituţie care a atras atenţia asupra fenomenului a fost FMI prin intermediul ex-directorului Dominique Strauss-Kahn, ce vorbea toamna trecută de cele 210 milioane de şomeri existenţi la scară globală – cel mai mare număr din istorie – şi de consecinţele ei: “o generaţie pierdută”, cea a tinerilor aflaţi în imposibilitatea de a-şi găsi de lucru, scăderea calităţii vieţii şi lipsa de bani a acestora pentru educaţia urmaşilor lor.

    Între timp, Strauss-Kahn a dispărut de la FMI, însă Christine Lagarde, succesoarea lui, spune cu alte cuvinte acelaşi lucru atunci când îi îndeamnă acum pe politicieni, în special pe cei din SUA şi Europa, să ia “măsuri active pentru a asigura creşterea economică”. Limbaj de lemn? Da, pentru că diplomaţia FMI o împiedică să îndemne direct guvernele să aloce bani ca să stimuleze angajările, după cum o împiedică şi să explice la ce creştere economică se referă, atâta vreme cât bruma de creştere din ultimii ani n-a generat suficiente locuri de muncă încât să reducă durabil şomajul (de unde şi termenul de “jobless recovery”). Unii comentatori de stânga s-au grăbit să conchidă că guvernele şi FMI se tem de o revoluţie mondială a “indignaţilor” pauperizaţi şi demoralizaţi de efectele crizei (cu un vârf de lance în “primăvara arabă” şi în Spania), iar unii comentatori de dreapta s-au grăbit să acuze FMI de socialism fiindcă susţine intervenţia statului în economie. Dar chestiunea nu se reduce nici la frica statelor de răzmeriţe, nici la şansele electorale ale unui guvern sau ale altuia, ci la perspectiva pe termen lung a societăţii şi a economiei.

  • Joaca de-a blocarea statului, varianta de toamnă

    Deşi liderii republicani au dat asigurări înainte de vot că nu se vor opune proiectului, aripa conservatoare a partidului, afiliată mişcării Tea Party, a sfidat acest angajament şi a votat împotrivă, cerând mai multe reduceri de cheltuieli, la fel ca şi cei mai mulţi parlamentari democraţi.

    Anul fiscal american se încheie la 30 septembrie, iar în săptămâna care urmează Congresul este în vacanţă. După vot, liderii republicani au dat din nou asigurări că vor face tot posibilul pentru găsirea unei soluţii pentru ieşirea din acest impas.

  • Planul de 450 mld. dolari al lui Obama pentru crearea de locuri de muncă (VIDEO)

    Planul cuprinde reduceri fiscale de 70 de miliarde de dolari, un program de creare de locuri de muncă în proiecte publice de 140 de miliarde de dolari, unul de reintegrare a şomerilor, în valoare de 62 miliarde de dolari şi scutiri de impozite de 170 de miliarde de dolari.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Cum s-a spulberat mitul sutelor de mii de joburi aduse de noul Cod al muncii: doar 54.000 de noi slujbe în mai şi iunie, nu 600.000

    Cele aproape 600.000 de noi contracte de muncă aduse în două luni de schimbările noului Cod al muncii au stârnit curio­zitate, scepticism şi neînţelegeri în rândul angajatorilor, pentru că nicio com­panie mare nu a anunţat în ultima perioadă că face angajări masive, la fel cum nici economia nu şi-a revenit în aşa fel încât IMM-urile din toată ţara să dea drumul la angajări. ZF mai explică încă o dată modul în care se calculează numărul de salariaţi şi de ce numărul de contracte de muncă nou-încheiate nu reflectă numărul de joburi create efectiv în economie.

    Numărul de salariaţi din economie a crescut cu 54.300 de persoane de la începutul lunii mai (când a intrat în vigoare noul Cod al muncii) până la sfârşitul lunii iunie, arată cea mai recentă publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS). În aceeaşi perioadă reprezentanţii Inspecţiei Muncii au raportat un număr de 587.609 de contracte de muncă nou-încheiate. Practic, fiecărui salariat nou înre­gistrat la Statistică i-ar corespunde 10 contracte de muncă, lucru greu de crezut.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fura romanii locurile de munca ale spaniolilor?

    Ministrul Sebastia Lazaroiu a afirmat ca, in ciuda restrictiilor
    impuse de catre Spania, piata fortei de munca de acolo are in
    continuare nevoie de lucratorii romani, existand un deficit
    puternic de forta de munca in anumite sectoare care sunt refuzate
    de cetatenii spanioli.
    Dupa introducerea restrictiilor, incepand din 22 iulie, firmele de
    recrutare din Romania nu s-au confruntat cu schimbari majore.
    “Nu ne-au semnalat schimbari majore. (…) Problemele pe care ni
    le-au semnalat erau si inainte: mici hartuieli, uneori sunt
    descurajati sa mai aduca romani in Spania”, a mai spus ministrul
    Muncii.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro