La tranzactiile pe piata de capital, castigul net asimilat
castigului net anual se determina ca diferenta intre castigurile si
pierderile inregistrate pe fiecare din cele doua perioade ale
anului 2010, respectiv 1 ianuarie-31 mai si 1 iunie-31
decembrie.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro.
Pentru Romania, IIF prevede o crestere economica reala zero in
2010, ca efect al restrictiilor bugetare si al cererii interne
scazute. Deficitul bugetar general ar urma sa scada de la 8,3% la
7,3% din PIB, insa IIF a calculat un impuls fiscal negativ de -2%
din PIB, reflectand politica fiscala restrictiva de ansamblu a
guvernului, cu efect in deficitul structural, independent de
variatiile ciclului economic si de alte elemente care nu tin de
actiunile guvernului (pentru comparatie, si Polonia ar urma sa-si
reduca deficitul bugetar general tot cam cat Romania, de la 7,2% la
6,3%, insa impulsul fiscal calculat de IIF este pozitiv, de 0,5%
din PIB).
Celelalte prognoze ale IIF pentru Romania vizeaza o inflatie
anuala de 4%, fata de 4,8% la sfarsitul anului trecut, o adancire a
deficitului de cont curent de la 3,9% la 4,8% din PIB, precum si o
crestere a volumului exporturilor cu 8,8%, raportat la o crestere a
importurilor cu 3,7%. Datoria publica este asteptata sa creasca de
la 29,9% in 2009 la 36% din PIB.
IIF noteaza ca in primul trimestru, scaderea PIB in Romania a
fost printre cele mai accentuate din regiune, din cauza cererii
slabe de export si a reducerii cheltuielilor publice. Cererea
interna a scazut cu 3,9%, cel mai mult din regiune dupa Bulgaria
(-7%).
Desi moderata de recesiune, inflatia a ramas peste tinta in
Romania (4,2% in martie, 4,3% in aprilie), “ca rezultat al
rigiditatilor persistente pe pietele de bunuri si servicii”. La
sfarsitul anului, inflatia ar urma sa se situeze putin peste tinta
BNR de 3,5%, ceea ce inseamna ca banca centrala ar avea spatiu de
manevra pentru o reducere a dobanzii cu inca 0,5% pe parcursul
anului.
In privinta deficitului de cont curent, IIF considera ca aportul
mai mic de bani de la lucratorii romani din strainatate a
contribuit, in primul trimestru, la mentinerea deficitului aproape
de acelasi nivel de acum un an, respectiv 3,9% din PIB. Pe
ansamblul regiunii, cele mai spectaculoase ameliorari le-au
cunoscut Bulgaria, unde deficitul de cont curent s-a redus la
jumatate fata de acum un an, si Cehia, care a terminat trimestrul
cu un excedent de 3%.
Pe baza datelor disponibile, IIF apreciaza ca Rusia si Romania
sunt singurele tari din regiune unde influxurile de capital pe
termen scurt s-au reluat in primele luni ale anului, datorita
dobanzilor inca ridicate si aprecierii monedelor nationale.
PROGNOZE PENTRU 2010
Raportul IIF anticipeaza urmatoarele evolutii pentru tarile din
zona (“Europa emergenta” desemneaza in analiza IIF Bulgaria, Cehia,
Ungaria, Polonia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina):
– cererea de export ar trebui sa sustina redresarea economica a
acestor tari, insa cererea interna va stagna, mentinand inflatia
scazuta, dar si deficitele de cont curent. Ca regula generala,
concluzia raportului e ca in 2010, sansele cele mai mari de
redresare le au tarile unde majorarea exporturilor se va asocia cu
stimularea cererii interne, respectiv in Turcia, Rusia, Polonia si
Cehia
– fluxurile de capital strain vor spori, in special datorita
imprumuturilor contractate de state si investitiilor straine, dar
vor ramane sub nivelul celor din perioada 2006-2008
– deficitele bugetare se vor restrange, insa baza lor
structurala se va schimba prea putin, fiindca guvernele sunt
reticente sa puna in aplicare taieri de cheltuieli publice care
le-ar afecta sustinerea politica
– inflatia scazuta, sustinuta de o apreciere a monedelor locale
in conditiile unor fluxuri mai mari de capital strain, va permite
in continuare bancilor centrale sa mentina dobanzile la un nivel
scazut, cu exceptia Turciei. Ungaria si Romania raman insa
singurele tari care mai au marja de scadere in continuare a
dobanzilor
– gradul de indatorare ramane redus, asa incat nu sunt motive de
ingrijorare privind solvabilitatea acestor tari, cu exceptia
Ucrainei “si potential a Ungariei”.
ADIO ZONA EURO
Pentru tarile din Europa emergenta, adoptarea euro se va amana
cel mai probabil pana la sfarsitul deceniului actual, “poate cu
exceptia Bulgariei”, si va avea loc numai daca efectele crizei din
Grecia vor fi limitate si daca suportul politic pentru reforma nu
se va eroda, apreciaza IIF. Romania ar avea nevoie de masuri si mai
dure decat cele avute in vedere pana acum pentru a se putea incadra
in planul de aderare la zona euro in 2014.
Numai in Bulgaria pare posibila o mentinere a deficitului
bugetar sub 3% din PIB, ceea ce ar permite adoptarea euro, in
teorie, in 2014. In restul regiunii, adoptarea euro este putin
probabila inainte de 2016, atata vreme cat nevoile sporite de
finantare a sistemului de pensii, din cauza imbatranirii
populatiei, nu vor fi contracarate cu reforme profunde ale
sistemului de asistenta sociala.
Efectele crizei grecesti “ar trebui sa fie limitate” pe
ansamblul regiunii, atata vreme cat statele reusesc sa reduca
deficitele in mod durabil si sa progreseze in privinta reformelor
fiscale. Cresterea economica s-a reluat deja in zona, in special
gratie cererii de export mai mari, asa incat acum problema pe
termen mediu va fi remedierea deficitelor structurale, adica
reformarea profunda a sistemelor de pensii si asigurari sociale.
Aceasta nu se poate face insa fara un suport politic solid, care in
prezent lipseste, noteaza IIF.
Raportul IIF a fost publicat in pregatirea reuniunii anuale
comune a BERD si a IIF, care se desfasoara astazi la Zagreb.
Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
aproape 400 de membri din peste 70 de tari.
“Orizontul nostru de reducere (a dobanzii – n.r) s-a micsorat si
marja de manevra la fel .) Trebuie sa avem camp de manevra pentru
orice situatie interna si externa”, a spus Isarescu, intr-o
conferinta de presa.
El a aratat ca, in aceasta zi, singurul mesaj care poate veni
din partea BNR este cel de prudenta. Pe de alta parte, analiza
bancii centrale indica drept principali factori de risc asupra
prognozei de inflatie conduita politicii fiscale si a veniturilor
din sectorul public, precum si rigiditatile structurale din
economie, ceea ce inseamna evenimente interne.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nu cred ca va fi cazul. Exista suficienta lichiditate, dar in
momentele in care se cultiva o anumita panica, bineinteles ca
pietele sunt sensibile si reactioneaza.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acest artificiu de marketing se intoarce insa acum impotriva
bancherilor: pe masura ce dobanzile se reseteaza rata lunara
creste, dar cum clientii sunt deja sub presiune, multi ajung
restantieri. Care ar putea fi impactul? Experti din BNR calculeaza
ca bancile ar putea fi nevoite sa faca provizioane suplimentare de
85 mil. lei (aproape 21 mil. euro).
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
“Informatiile inexacte s-au referit la activitatea de
tranzactionare privind depozitele plasate si atrase, la momentul
fixingului, de catre bancile participante la stabilirea indicilor
de referinta ROBID/ROBOR in cursul lunii octombrie 2008”, potrivit
reprezentantilor Consiliului Concurentei.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
Bancile ajung sa ramana fara clienti si din cauza cozilor lungi
la ghisee, nu numai pentru ca dobanzile la credite sunt mari. Lista
motivelor pentru care romanii renunta la serviciile unei anumite
banci cuprinde, printre altele, numarul redus de bancomate, dar si
proasta localizare a unitatilor. Acestea sunt tot atatea bariere
ridicate chiar de banci, iar consecintele se vad pana la urma in
pierderea cotelor de piata, se arata intr-un sondaj realizat de
Synovate, companie specializata in realizarea de cercetari de
piata. “Au fost banci care au dus campanii de promovare a unor
produse atractive, cu dobanzi bune, reusind sa atraga foarte multi
clienti. Astfel au castigat cote de piata, fara a-si redimensiona
insa si reteaua de unitati – care presupune costuri ridicate”, a
declarat pentru Gandul Liviu Andrei, directorul general al Alliance
Finance Broker.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Anul trecut, cand erau dornice sa isi umple seifurile cu lei,
bancile ofereau dobanzi de pana la 16% la depozitele populatiei.
Intre timp, nevoia de lichiditate a scazut iar bancherii au redus
bonificatiile cu jumatate. In momentul de fata castigul este doar
de doua ori mai mare decat inflatia, in timp ce anul trecut era
triplu. Cea mai mare dobanda la depozitele in lei, de 9%, este
oferita in prezent de Romexterra Bank, pentru o scadenta de trei
luni. Banca Romaneasca are o dobanda, la trei luni, de 8,5%, la fel
ca si Millennium Bank. Piraeus Bank si ATE Bank ofera bonificatii
de 8,35%, respectiv 8,25% la trei luni. Pe termen lung, de 12 luni,
dobanzile la depozitele in lei variaza intre 8,75% si 8%, fiind
oferite de ATE Bank, respectiv Carpatica. Spre comparatie, la
jumatatea lunii februarie, dobanzile la depozite practicate aveau
doua cifre, in conditiile in care dobanda BNR era de 7,5% pe an,
fata de 6,5% cat este in prezent.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Bancherii dau semne ca vor din nou, dupa o pauza de mai mult de
un an, sa isi faca me¬seria, respectiv sa crediteze economia. Cel
putin asta reiese din noile oferte de credite in moneda nationala.
In ultimele zile, mai multe banci au redus semnificativ dobanda
ceruta la creditele in lei; este insa vorba despre imprumuturi de
nevoi personale, ceea ce inseamna ca sumele nu sunt foarte
mari.
Analistii spun ca era de asteptat ca mai devreme sau mai tarziu
sa se produca scaderea dobanzilor, mai ales ca BNR a lansat in
repetate randuri asemenea semnale care acum chiar s-au
concretizat.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Astfel, pentru un depozit de 5.000 de euro cu scadenta la un an
dobanda incasata la maturitate de un deponent ar fi de doar 150 de
euro, in timp ce pentru un depozit de 20. 500 de lei (echivalentul
a 500 de euro la cursul actual) dobanda incasata dupa un an ajunge
la 1.540 de lei (circa 370 de euro).
Cititi mai multe pe www.zf.ro