BusinessMagazin

Tag: brand

  • McDonald’s vrea să renunţe la brandul McCafe şi să dezveţe populaţia de consumul de cafea la Starbucks

    McDonald’s încearcă mai nou să concureze cu lanţurile de cafenele, prin rebranduirea unui McCafe din Sydney, Australia. Localul a fost redenumit The Corner, iar McDonald’s încearcă astfel să propună alternativa la cafenelele de lux, precum Starbucks, ce par să fie tot mai populare.

    Mâncarea oferită la noul local nu seamănă cu meniurile obişnuite de la restaurantele McDonald’s: un bar de salate şi sandwich-uri, dar cu ingrediente de mai bună calitate, precum şi diverse produse de patiserie, notează Huffington Post. “Singura asemănare este că acest loc a fost un McCafe, însă ceea ce oferim este total diferit de ceea ce oferă un McCafe clasic”, a declarat Kyle Jarvis, manager al The Corner, celor de la Daily Telegraph. “Dacă cei care intră aici caută un cheeseburger, vor fi foarte dezamăgiţi”.  

    Reprezentanţii McDonald’s nu au făcut comentarii pe această temă, astfel că planurile de dezvoltare pentru The Corner rămân necunoscute. Lanţul de fast-food a îmregistrat scăderi ale veniturilor în 2014 şi a încercat să simplifice meniul în ultimele luni.

    Piaţa de cafea din Statele Unite este estimată la aproape 28 de miliarde de dolari, iar analiştii de la IBIS World consideră că va ajunge la 33,7 miliarde până în 2018. Această valoare include atât vânzarea directă cât şi veniturile cafenelelor.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Dragoş Petrescu, locul al 20-lea

    În prezent, grupul City Grill cuprinde 16 localuri, respectiv patru City Grill, şase Trattoria Buongiorno, trei City Cafe, două Hanu’ Berarilor şi Caru’ cu Bere (în ad­mi­nis­trare).

    Cele mai bune trei localuri, în funcţie de vânzări, sunt Caru’ cu Bere, Hanu’ Berarilor – Casa Oprea Soare şi City Grill Primăverii. În cele 16 localuri, grupul City Grill primeşte zilnic 9.000 de clienţi. Valoarea medie per tranzacţie diferă în funcţie de tipul de local – pentru o cafenea valoarea este de 17,5 lei, pentru City Grill este de 105 lei, iar pentru Hanu’ Berarilor şi Caru’ cu Bere ajunge la 150 de lei.

    Anul trecut, grupul a avut afaceri de 18 milioane de euro şi estimează creştere pentru 2014: „Ne aşteptăm la o creştere de 16% a cifrei de afaceri în acest an, peste estimările noastre iniţiale de 12%. Avansul vine atât din creşterea de 12% like for like, cât şi din expansiune. Faptul că 2014 a fost an electoral ne-a ajutat. Am emoţii pentru 2015, însă nu cred că vom fi afectaţi major“.

    Dragoş Petrescu a luat pulsul pieţei ospitalităţii ca store manager la McDonald’s în programul de aplicare pentru franciză, iar în 1999 a pus bazele, împreună cu Cătălin Mahu, ale lanţului de restaurante La Mama. Petrescu şi-a continuat formarea profesională în Franţa, la Toulouse, unde a absolvit cursuri de management al întreprinderii, a continuat la Chicago, cu un Advanced Operations Course, şi mai apoi a absolvit un Executive MBA la Asebuss în 2005.

    Răsvan Radu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Cristina Bâtlan, locul al 14-lea

    Antreprenoarea a reuşit să îşi dubleze afacerea în criză, ajungând de la 22,9 milioane de lei în 2008 (6,23 milioane de euro) la 47,3 milioane de lei (10,6 milioane de euro) anul trecut.

    Cristina Bâtlan a fondat businessul cu pantofi şi genţi Musette în urmă cu circa două decenii, când avea doar 19 ani şi era studentă la Facultatea de Drept, studii pe care le-a abandonat după ce afacerea a prins amploare. A început iniţial o afacere cu ţesături, pe care a dezvoltat-o sub marca Musette timp de aproape zece ani, iar din 2000 familia Bâtlan a decis să deschidă o fabrică de pielărie şi astfel să treacă la o nouă etapă.

    Musette vinde produsele realizate în România în cele 19 magazine de pe piaţa locală şi în cele opt deschise în sistem de franciză în străinătate. Cea mai răsunătoare intrare pe o piaţă străină a fost la deschiderea primului magazin din New York, urmată de altele în Israel, Bulgaria, Mongolia, Liban, Franţa, Austria. Pe harta Musette urmează să intre şi Anglia (Londra) şi Germania (München şi Berlin).

    Cristina Bâtlan face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Rucsandra Hurezeanu, locul al 10-lea

    Dermatocosmeticele Ivatherm sunt produse special pentru firma româncei în Franţa şi vândute în România.

    Astăzi, brandul de cosmetice a căror formulă se bazează pe apa termală de la Herculane se plasează în topul celor mai bine vândute cinci mărci, cu o cotă de piaţă de 10% şi cu 200.000 de produse vândute anual, potrivit antreprenoarei.

    Dermatocosmeticele cu apă de la Herculane sunt puse pe rafturile magazinelor şi în alte ţări, Ivatherm lucrând pentru export cu distribuitori. Vânzările de peste graniţă înseamnă acum doar 4% din totalul afacerii care a ajuns anul trecut la un rulaj de circa 2 milioane de euro. Afacerea Ivatherm, care are o marjă de profit de 11%, a înregistrat în primul semestru a acestui an o creştere de 20% a veniturilor faţă de aceeaşi perioadă din 2013. De fapt, domeniul dermatocosmeticelor este unul dintre puţinele care nu au înregistrat minusuri la nivel mondial, ba dimpotrivă, în ultimii şase ani a bifat un plus de peste 40%. Tocmai de aceea antreprenoarea mizează pe dezvoltarea afacerii mai cu seamă din prisma exporturilor, care ar putea ajunge în cinci ani să depăşească vânzările de pe plan local.

    Rucsandra Hurezeanu a lucrat, înainte de 2005, momentul când a ales calea antreprenoriatului, vreme de un deceniu în domeniul farma, unde s-a angajat imediat după absolvirea Facultăţii de Medicină. A decis să-şi creeze propria afacere după ce, povesteşte chiar ea, a crescut în domeniul farma până când a simţit că nu mai are unde urca.

    Rucsandra Hurezeanu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Electric Plus a investit 750.000 de euro într-o nouă linie de producţie

    Producătorul de tâmplărie termoizolantă din PVC  Electric Plus din Bacău  a lansat divizia de producţie a uşilor pentru garaj, în urma unei investiţii de 750.000 de euro,  proces care vine in completarea portofoliului existent de produse destinate inchiderilor pentru constructii civile si industriale. 

    Capacitatea de productie de care dispune noua divizie a companiei  este de 5.000 de usi si 10.000 de rulouri anual. În 2015, Electric Plus va produce circa 3.000 de uşi şi 5.000 de rulori, potrivit lui Adrian Garmacea, directorul general al companiei.

    Electric Plus activează pe piaţa internă şi externă prin brandul Barrier şi a înregistrat anul trecut Plus, care are o fabrică la Bacău, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 59,6 milioane de lei (13,5 milioane de euro), iar pentru anul acesta estimează un avans al rulajului până la 15 milioane de euro.

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

     

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

     

  • Idei de afaceri: ora exactă se dă acum de la Detroit (GALERIE FOTO)

    Compania, denumită Shinola, după o binecunoscută marcă de cremă de pantofi de la începutul secolului trecut, se foloseşte de numele şi istoria oraşului Detroit pentru a impune un brand ce nu are de-a face cu industria auto pentru care este cunoscut oraşul, scrie Washington Post.

    Shinola, care funcţionează într-o clădire ce adăpostea cândva departamentul de cercetare al gigantului auto General Motors, produce în principal ceasuri şi biciclete scumpe, pe care le vinde la New York, Londra, Abu Dhabi sau Paris, dar nu numai. Produsele sale, la proiectarea cărora a colaborat până şi cu regretatul creator de modă Oscar de la Renta, sunt realizate în atelierele instalate în fosta clădire General Motors de către localnici, ţinând cont că mulţi dintre angajaţi au lucrat înainte în industria auto.

    Shinola mizează pe sentimentul de vinovăţie care-i încearcă pe americani atunci când cumpără produse ale unor mărci americane fabricate peste hotare, în ţări unde costurile mâinii de lucru sunt mici, pentru a-şi atrage clienţii, promovându-şi produsele proprii ca “American-made” şi trecând numele oraşului Detroit pe fiecare dintre acestea.

    Strategia i-a atras clienţi de vază, inclusiv fostul preşedinte Bill Clinton, care şi-a cumpărat câteva ceasuri. Pe lângă producţia de la Detroit, compania mizează şi pe ideea de trăinicie a produselor sale, astfel create încât să semene cu unele vechi, de pe  vremea când ceasurile se lăsau moştenire în familie, spre exemplu, îndemnând publicul să cumpere mai puţine lucruri, dar de calitate mai bună.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Rompetrol Rafinare, motorina Euro 5

    Elementul de noutate:

    Rompetrol Rafinare a fost prima companie din România care a început să producă motorina Euro 5. În februarie 2005, pe piaţa românească a fost introdus în premieră carburantul Euro 5, cu 2 ani înainte ca acest standard să devină obligatoriu în Uniunea Europeană şi cu 4 ani înainte ca obligativitatea să fie introdusă pentru România.

    Efectele inovaţiei:

    Inovaţia a presupus redimensionarea producţiei rafinăriei Petromidia. În urma modernizării, noua instalaţie HPM are o capacitate superioară de procesare, de circa 938.000 t/an, la un debit de 130 m3/h. Tot ca urmare a modernizării acestei instalaţii, 60% din motorina produsă de Rompetrol Rafinare a devenit conformă standardului Euro 4 şi ulterior Euro 5 (cu o concentraţie mai mică de sulf), iar compania a lansat noi branduri de carburant.

    Împreună cu modernizarea instalaţiei HPR, compania a crescut indicii calitativi şi a flexibilizat întreaga producţie a rafinăriei Petormidia, fiind prima companie care a introdus pe piaţa din România carburanţii Euro 4 şi Euro 5. Efectele pozitive ale implementării celor două proiecte au fost resimţite atât în ceea ce priveşte calitatea mediului de afaceri, care a avut acces la o experienţă nouă din punct de vedere tehnic şi la noi oportunităţi de afaceri, cât şi asupra vieţii oamenilor şi a societăţii în ansamblu, prin utilizarea unui nou tip de carburant şi prin protejarea mediului înconjurător.

    Descriere:

    La realizarea modernizării au lucrat aproximativ 60 de specialişti din cadrul companiei Rompetrol Rafinare şi Rominserv (contractorul general al Rompetrol). Procesul a fost  implementat între noiembrie 2004 şi octombrie 2005. 

    Inovaţia tehnologică a constat în adaptarea a două coloane aflate anterior în procesul de producţie la noi parametri de procesare, ceea ce a dus la dublarea capacităţii de hidrofinare. Capacitatea de producţie a instalaţiilor a crescut cu 40%, de la 50 mc/h la 70 mc/h în cazul HPR şi de la 100 mc/h la 130 mc/h la HPM. De asemenea, modernizarea a presupus creşterea eficienţei procesului de desulfurare.

    Investiţia totală a proiectelor de modernizare s-a ridicat la aproximativ 5,8 milioane dolari, din care modernizarea instalaţiei hidrofinare petrol motorină (HPM) a  rafinăriei Petromidia a presupus o investiţie de 3,8 milioane dolari. Proiectele de modernizare au fost realizate în parteneriat cu companiile Axens şi KBC.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Casa Frumoasă anunţă deschiderea unui nou magazin de lux, în 2015

    Casa Frumoasă, este primul magazin multi-brand deschis pe piaţa autohtonă în urmă cu 18 ani, în domeniul vestimentaţiei masculine şi feminine de lux atât Ready to Wear, Made-to-Measure, în ediţii limitate, dar şi serviciilor exclusiviste VIP: personal shopper, style advice, sesiuni private de shopping, servicii de primire personalizată, valet parking.

    Casa Frumoasă are patru magazine de lux, aproximativ 20 de brand-uri de top, 40 de angajaţi, 5.000 de stofe din care se pot realiza costume la comandă şi afaceri de peste două milioane de euro.

    Investiţiile pentru anul viitor vizează şi extinderea magazinului Casa Frumoasă de la Hotel Radisson Blu, cu un nou mix de brand-uri şi colecţii de fashion direct de pe catwalk. Noul fashion corner va aduce brand-uri precum Fausto Puglisi, Giambattista Valli, Antonio Berardi, Stella Jean, Stone Island şi Dalmine.

    Istoric Casa Frumoasă:

    •           1996: Primul magazin Scabal – Julia Kristensen aduce pe piaţa din România Scabal, cel mai mare producător de stofe de lux din lume şi oferă servicii Made-to-Measure.

    •           2000: Magazinul Scabal se mută în strada Polona

    •           2001: Se deschide al doilea magazin Scabal la J.W. Marriott Grand Hotel

    •           2003: Deschiderea magazinului franciza Elegance Boutique la J.W. Marriott Grand Hotel

    •           2004: Deschidere showroom Made-to-Measure Scabal în strada Frumoasă

    •           2005: Se lansează brand-ul Casa Frumoasa

    •           2007: Se deschide magazinul J.Kristensen la Hotel Radisson Blu

    •           2008: Se achiziţionează vila din Lascăr Catargiu în urma unei investiţii de aprox 5 milioane euro

    •           2009: Casa Frumoasă se mută în vila din bulevardul Lascar Catargiu

    •           2011: Inaugurarea restaurantului Veranda Casa Frumoasă; Magazinul Elegance se mută la Hotel Radisson Blu

    •           2012: Se deschide Casa Frumoasă la Hotel Radisson Blu