BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Cea mai mare contracţie a unei economii europene: PIB-ul Spaniei a scăzut cu 18,5% în al doilea trimestru

    Produsul intern brut (PIB) al Spaniei a scăzut cu 18,5% în al doilea trimestru, înregistrându-se astfel cea mai mare contracţiei a unei economii europene pe fondul pandemiei de coronavirus. Scăderea a fost alimentată de declinul tot mai mare al cheltuielilor de consum şi al investiţiilor. Între timp, economiştii anticipau o contracţie de 16,6%, potrivit Bloomberg.

    Eurostat a declarat vineri că PIB-ul zonei euro a scăzut între lunile aprilie şi iunie cu 12,1%, în timp ce PIB-ul Uniunii Europene a suferit o contracţie de 11,9%. În primul trimestru al anului 2020, PIB-ul a scăzut cu 3,6% în zona euro şi cu 3,2% în UE.

    Spania – a patra economie a zonei euro – a raportat unele dintre primele focare de coronavirus din Europa, guvernul răspunzând cu o serie extrem de strictă de măsuri de distanţare socială.  

    Zilele trecute, Marea Britanie a introdus o perioadă obligatorie de carantină pentru turiştii britanici care se întorc din Spania. Măsura loveşte din plin economia ţării iberice, care se bazează în proporţie de 10% pe turism.

    Cele mai afectate sectoare din Spania au fost retail-ul, transporturile, restaurantele şi barurile, care au înregistrat un declin general de 40,4%.

     

  • Bulgarii ne-o iau înainte? Ar putea adera la Zona Euro în 2023. Noi nu îndeplinim niciun criteriu economic

    Bulgaria şi Croaţia au şanse să adere la Zona Euro în 2023. UE va susţine Croaţia şi Bulgaria să intre anul acesta în anticamera Zonei Euro. România nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii economice

    Că România este tot mai departe de zona euro e lucru ştiut. Acum însă am ajuns de râsul bulgarilor şi al croaţilor.

    Ei au şanse mari să intre anul acesta în anticamera euro. Uniunea Europeană îi va susţine, au spus pentru Reuters mai multe surse oficiale. Anticamera este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei.

    Despre România, Comisia Europeană a spus, luna trecută, că nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Economia Spaniei a înregistrat un declin de 34% în numai două săptămâni după ce a fost instituită carantina

    Economia Spaniei, una dintre primele la nivel mondial, a înregistrat o scădere de 34% în numai două săptămâni după ce au fost aplicate măsurile de distanţare socială, potrivit unui raportat publicat de Banca Spaniei şi citat de El País.

    Ca rezultat al restricţiilor impuse de starea de carantină, produsul intern brut (PIB) al Spaniei a scăzut cu 34% între 16 şi 31 martie, cu mult peste media zonei euro de 21%. Dintre celelalte economii mari ale Europei, doar Italia şi Franţa au suferit un impact similar. Germania, care a adoptat o serie de măsuri mai puţin severe, a raportat un declin de 13% în ceea ce priveşte activităţile economice.

    De asemenea, Banca Spaniei a declarat că „impactul asupra activităţilor economice a afectat în mod diferit sectoarele”. De exemplu, sectorul serviciilor – care include retail-ul, industria ospitalităţii şi industria alimentară – a suferit cel mai mare şoc de-a lungul zonei euro (26%). Însă impactul a fost resimţit mult mai puternic în Spania, care a înregistrat o scădere de 50%.

    Activităţile artistice şi de recreere, care au mai multă greutate în Spania decât în alte economii ale zonei euro, au scăzut cu 73% în ultimele două săptămâni ale lunii martie.

    PIB-ul ţării a scăzut cu 5,2% în primul trimestru, iar guvernul estimează o scădere de 9,2% până la sfârşitul anului. Între timp, Banca Spaniei prevede un declin care poate ajunge până la 11,6% sau de 15% în cazul unui al doilea val de infecţii cu coronavirus.

    Cel mai probabil, Spania va primi 140 de miliarde de euro din planul de recuperare economică lansat de Uniunea Europeană, în valoare de 750 de miliarde de euro.

     

  • Zona euro, ameninţată cu dispariţia: Cum influenţează coronavirusul „recesiunea de proporţii istorice” prin care va trece Europa

    Uniunea Europeană a estimat miercuri că economia zonei euro va înregistra o contracţie de 7,7% în 2020, avertizând că efectele generate de pandemia de coronavirus pot pune în pericol moneda unică, conform Rappler.

    Vorbind despre o „recesiune de proporţii istorice”, Comisia Europeana a declarat că cele 19 state care folosesc moneda euro ar înregistra o creştere de 6,3% în 2021, însă recuperarea ar fi simţită inegal de-a lungul continentului.

    Întrebarea rămâne suspendată în aer, în timp ce Italia şi Spania se plâng că Germania şi Olanda au mijloacele necesare de a-şi însănătoşi rapid economiile, lăsând cu mult în spate ţările din sudul continentului.

    Comisia Europeană insistă că, fără vreun plan de recuperare bine pus la punct, proiectul unei Europe unite şi stabilitatea monedei unice ar putea fi dezmembrate.

    „Divergenţele de acest fel implică un pericol la adresa pieţei unice şi zonei euro – însă pot fi soluţionate prin acţiuni europene comune şi decisive”, a declarat Paolo Gentiloni, Comisar pentru Afaceri Economice.

    Datele Comisiei par să confirme temerile, Italia urmând să treacă printr-o recesiune de proporţii în 2020, de minus 9,5%, urmând să înregistreze o creştere de doar 6,5% anul viitor.

    Între timp, economia Greciei poate scădea cu 9,7% până la sfârşitul anului şi va recupera doar 7,9% în 2022, spune Comisia. În plus, deficitul anual poate ajunge până la 11,1 în Italia şi la 10% în Spania şi Franţa.

    Prin comparaţie, economia Germaniei, care probabil va înregistra o scădere de 6,5% în 2020, va creşte cu 5,9% în 2021. Germania a înregistrat o rată a mortalităţii cauzate de coronavirus de 87 de decese raportate la un milion de locuitori, cu mult sub celelalte ţări din vestul continentului.

    Şomajul din zona euro a crescut cu două puncte procentuale până la 9,6% în 2020, Grecia şi Spania fiind cu mult peste media celor 19 ţări membre.

    Comisia lucrează în prezent asupra unui plan de recuperare care ar stimula bugetul comun al UE, însă propunerea a fost amânată de vreme ce Bruxelles-ul se chinuie să primească aprobare de-a lungul capitalelor Uniunii.

    „Planul şi finanţarea acestuia vor fi decise în următoarele săptămâni. Nu ţine de mine să decid când. Muncim din greu şi nu este o slujbă uşoară. Sunt convins că în iunie va fi aprobat”, a declarat Gentiloni.

  • Se anunţă vremuri grele: Zonei euro îi vor trebui trei ani să îşi revină după această criză. Philip Lane, economist şef al BCE: Amploarea şi durata şocului macroeconomic al pandemiei depind de cât de mult vor fi păstrate măsurile de izolare, de impactul acestora asupra sectoarelor economice şi de viteza la care activitatea va reintra în normalitate

    Economistul şef al Băncii Centrale Europene a avertizat că este posibil să dureze cel puţin încă trei ani până ca economia zonei euro să îşi revină complet din şocul ”extraordinar şi şever” al coronacrizei, scrie Financial Times.

    Philip Lane a spus că în scenariul sever, modelat de BCE, care estimează o scădere economică de 12% în zona euro pentru acest an, economia nu se va reîntoarce la nivelul dinainte de criză până în 2023.

    Un grafic publicat de BCE indică un rezultat asemănător şi pentru scenariul ”mediu”, care arată o scădere economică de 8% la nivelul zonei euro anul acesta.

    Singurul scenariu unde perspectivele sunt mai optimiste este cel ”lejer”, care presupune o scădere economică de numai 5% anul acesta, şi în cadrul căruia economiştii estimează o revenire economică completă până la jumătatea anului viitor. 

    ”Amploarea şi durata şocului macroeconomic al pandemiei depind de cât de mult vor fi păstrate măsurile de izolare, de impactul acestor măsuri asupra sectoarelor economice şi de viteza la care activitatea economică va reintra în normalitate”, a scris Lane.

    Economia zonei a înregistrat o scădere trimestrială record de 3,8% în T1 2020, potrivit datelor publicate săptămâna aceasta. Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca declinul să fie mult mai adânc în T2, din cauză că măsurile de izolare au cuprins întreaga perioadă şi au îngheţat activitatea economică.

    BCE a anunţat joi că îşi păstrează dobânzile la depozite la 0,5%, în timp ce diminuează costurile de finanţare pentru bănci, reducând dobânda la care le împrumută la un minim record de minus 1%, practic plătind băncile să le împrumute bani. 

    Vineri, Lane a indicat că BCE s-ar pregăti să extindă orizontul de timp pe care aplică PEPP – programul de achiziţii de urgenţă din pandemie – lansat în luna martie, şi să crească şi scara acestuia. Programul deja avea o amploare de 750 de miliarde de euro alocaţi. El a adăugat că va continua să examineze constant toate măsurile să vadă dacă sunt eficiente, şi că ”vom ajusta instrumentele dacă situaţia o va cere”. 

  • BCE: Zona euro ar putea înregistra o scădere economică între 5% şi 12% anul acesta

    Economia zonei euro ar putea înregistra o scădere cuprinsă între 5% şi 12% din PIB anul acesta, afirmă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că efectele restricţiilor antiepidemice generează o “mare incertitudine”.

    “Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace”, afirmă Christine Lagarde, citată de cotidianul Le Figaro.

    Conform Eurostat, valoarea PIB-ului statelor din zona euro a scăzut cu 3,8% în primul trimestru din 2020.

    “Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru”, a avertizat preşedintele BCE.

    Creşterea economică ar urma să se normalizeze “în anii care urmează”, a subliniat Christine Lagarde.

  • Cădere economică record în zona euro: Guvernele trebuie să lanseze un răspuns coordonat imediat pentru a stăvili criza şi a evita decalajele în revenire

    Economia zonei euro a căzut într-o contracţie record în primul trimestru din 2020, ceea ce urgentează nevoia unui răspuns fiscal puternic imediat din partea guvernelor europene, potrivit Bloomberg.

    Economia pentru cele 19 ţări din regiune a căzut cu 3,8%, ca rezultat al măsurilor de carantină impuse pentru a limita răspândirea virusului, determinând multe businessuri să se închidă şi să arunce angajaţii în şomaj.

    Italia una dintre cele mai îndatorate ţări din lume, a înregistrat o scădere a PIB-ului de 4,7% în primul trimestru, în timp ce Franţa şi Spania au raportat contracţii de peste 5%, întrucât nici ele nu au mult spaţiu fiscal de manevră în această criză.

    Pe măsură ce criza medicală s-a transformat într-o catastrofă economică, aceste state europene au cerut o soluţie prin care povara fiscală a măsurilor de revenire economică să fie susţinute printr-un efort comun la nivelul Uniunii Europene.

    Guvernul german şi cel norvegian au respins această variantă, întrucât se tem că vor ajunge să plătească factura pentru italieni, francezi şi spanioli.

    Joi, Banca Centrală Europeană a acţionat din nou, anunţând o nouă serie de împrumuturi pe termen lung pentru bănci şi reducerea dobânzii pe programul existent. Ţintele programului de achiziţie de obligaţiuni a rămas totuşi neschimbată, ceea ce a dus la o dobândă mai mare pe titurile de stat italiene.

    Într-o statistică separată, inflaţia în zona euro a încetinit în aprilie la 0,4%, cel mai slab nivel din 2016. Această evoluţie a fost influenţată în principal de colapsul preţurilor petrolului, întrucât preţul energiei a scăzut cu aproape 10%.

    „Cât timp businessurile pot rezista în faţa furtunii, suntem optimişti că economia se va relansa în T3, cu toate că rămâne de văzut cum va arăta noua normalitate, întrucât măsurile de distanţare sociaă vor rămâne probabil pentru viitorul imediat”, notează economiştii Bloomberg, Jamie Rush, David Powell şi Maeva Cousin.

    În timp ce guvernele naţionale au venit cu câte un răspuns propriu puternic – de la împrumuturi garantate şi până la ajutoare de stat – lipsa unui răspuns coordonat generează riscul unei reveniri neuniforme, lărgind faliile existente în interiorul blocului.

  • Cât de gravă este criza în zona euro: Economia scade cu 10,5% în trei luni

    În următoarele luni, zona euro alunecă în recesiune, urmând ca economia blocului să scadă cu 2,3% în primul trimestru şi cu 10,5% în al doilea trimestru, conform estimărilor Institutului pentru Cercetare Economică (ifo) din Munchen, corelate cu cele ale Instiutului Economic Elveţian (KOF).

    Cu toate acestea, economia zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 8,7% în al treilea trimestru din 2020.

    „Pandemia de coronavirus aduce un şoc fără precedent pentru economia globală”, notează cercetătorii.

    Fluctuaţiile drastice înregistrate la nivelul producţiei industriale reprezintă una dintre principalele consecinţe. Astfel, producţia industrială ar fi scăzut cu 4,4% în primul trimestru, urmând o scădere de 18% în al doilea trimestru.

    În acelaşi context, producţia industrială din zona euro ar urma să înregistreze o creştere de 19% în al treilea trimstru.

    Prăbuşirea consumului urmează un trend similar, întrucât în primul trimestru consumul privat scade cu 3,3%, urmând ca în al doilea trimestru să scadă cu 13,6%, iar în al treilea să crească cu 12%.

    În ceea ce priveşte investiţiile, nivelul acestora a scăzut cu circa 2,3% în T1, urmând să scadă cu 10% în T2, pentru a creşte cu 10,4% în T3.

    „Aceste estimări economice sunt încărcate de incertitudine. Posibilitatea ca pandemia să treacă mai repede este redusă”, au transmis cercetătorii.

  • După o şedinţă de 16 ore, miniştrii de Finanţe din zona euro nu au reuşit să ajungă la un acord pentru stimularea economiei în faţa pandemiei

    O întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro – Eurogroup – s-a terminat miercuri după 16 ore fără niciun fel de acord referitor la stimulul economic necesar pentru a face faţă efectelor generate de pandemia de COVID-19 şi de măsurile luate pentru a limita răspândirea virusului, potrivit CNBC.

    Mario Centano, ministrul de Finanţe din Portugalia şi şeful Eurogroup, a scris pe Twitter că miniştrii au fost „aproape de a încheia un acord, dar nu au ajuns încă acolo”.

    El a mai spus că discuţiile vor continua joi.

    Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a postat pe Twitter după întâlnire că le cere statelor UE să se ridice la nivelul provocărilor excepţionale cu care se confruntă economia.

    „Cu Olaf Scholz (n.r: ministrul german de Finanţe), le cerem tuturor statelor europene să se ridice la nivelul provocărilor excepţionale cu care ne confruntăm pentru a ajunge la un acord ambiţios”, a scris Bruno Le Maire.

    Italia, Franţa, Spania şi aliaţii lor au făcut presiuni pentru un fond comun de revenire de sute de miliarde de euro, însă mai mulţi membri nordici ai blocului, cu Olanda în frunte, se opun ideii de a mutualiza datoriile din zona euro şi au spus că mecanismele existente sunt suficiente – precum Mecanismul European de Stabilitate, un fond de 500 miliarde euro înfiinţat după criza precedentă. 

  • După Brexit incă un şoc pentru Uniunea Europeană. O ţară vrea să renunţe la euro. ”Trebuie să admitem că euro a fost o greşeală uriaşă”. Nu există altă cale de scăpare

    Zona euro este ca Hotelul California, unde te poţi caza, dar de unde nu mai poţi pleca, a declarat Barry Eicheingreen, pro­fesor la Universitatea Berkeley, în cadrul unei conferinţe re­cente a băncii centrale a Ungariei, potrivit Budapest Business Journal.

    „Cred de multă vreme că statutul de membru al zonei euro este pentru totdeauna. Este ca Hotelul California, unde (după cum spun The Eagles) te poţi caza, dar nu poţi pleca“, a declarat Eichengreen.

    „Grecia a descoperit acest lucru când Syriza a venit la putere cu câţiva ani în urmă. În cazul Italiei, vom asista din nou la întrebarea dacă părăsirea zonei euro ar soluţiona problemele ţării. Însă guvernele care au discutat despre acest lucru în trecut au realizat rapid că discuţiile despre ieşirea din zona euro nu fac decât să înrăutăţească lucrurile, putând de­clan­şa o reacţie adversă din partea pieţelor financiare şi chiar pa­nică, astfel că acestea s-au răzgândit. Acesta este cazul Syriza şi Greciei“, a adăugat profesorul.

    Expertul a argumentat că din moment ce nu există cale de ie­şire, rămâne o singură cale, cea de a face zona euro să funcţioneze. Potrivit acestuia, în acest sens, obiectivul pe ter­men scurt ar trebui să privească finalizarea unei uniuni ban­care, ţinta pe termen lung fiind cea de creare a unui Eurobond.

    Ţărilor membre ale zonei euro ar trebui să li se permită să renunţe la moneda unică în următoarele decenii, declara la rândul său recent guvernatorul băncii centrale a Ungariei. Ungaria, ca şi Polonia şi Cehia, nu are un plan concret privitor la trecerea la euro.

    Pentru Gyorgy Matolcsy, euro este o „capcană, practic pentru toate ţările membre, nu o mină de aur. Statele mem­bre ale UE ar trebui să admită că euro a fost o eroare strate­gică“, declara Matolcsy pentru Financial Times.

    În Ungaria, susţinerea publică pentru adoptarea euro s-a redus semnificativ în ultimii ani. Strategii ungari se tem de asemenea că statutul de membru al zonei euro ar diminua capacitatea ţării de a-şi influenţa propria dezvoltare economică.

    În Ungaria şi Polonia, adoptarea euro este o prioritate nu pentru guvern, ci pentru opoziţie. Oficialii de la conducerea acestor ţări vorbesc adesea despre pericolul în care ar fi puse economiile dacă ar fi introdusă acum sau în viitorul apropiat moneda unică europeană.

    În Polonia, Jaroslaw Kzcsynski, liderul partidului de guvernământ Lege şi Justiţie, declara anul trecut că şara sa nu are niciun plan imediat de aderare la zona euro. Cehia, de asemenea, rămâne profund reticentă faţă de adoptarea euro.

    Guvernatorul Băncii Ungariei: Trebuie să admitem că euro a fost o greşeală. Este o capcană care trebuie corectată.