BusinessMagazin

Tag: ZF IT GENERATION

  • Încă o companie româneasca se dezvoltă puternic internaţional şi îşi deschide birouri în Germania şi SUA. Ei au creat „dirijorul” roboţilor

    Riscă să devină un clişeu, dacă nu a şi devenit deja, dar este adevărat şi în cazul industriei de producţie: pandemia a accelerat digitalizarea cu câţiva ani în spaţiul unui singur an de zile, managerii şi proprietarii fabricilor realizând brusc faptul că tehnologia le este indispensabilă. Un start-up-local, care a pariat de mai mulţi ani pe digitalizarea fabricilor, culege roadele eforturilor timpurii în această direcţie.

    Este vorba de echipa KFactory care a pariat pe acest segment de piaţă intregrând noile tehnologii, cum ar fi IIoT (industrial internet of things) şi machine learning în procesul de fabricaţie, transformând un proces clasic într-unul nou, în care echipamentele industriale, comenzile, operatorii şi echipele de suport sunt actori într-un proces digital bine orchestrat. Un fel de orchestră în care KFactory este „dirijorul” roboţilor, algoritmilor şi celorlalte componente implicate. Iar compania se află în plină expansiune pe plan global: a deschis recent două birouri noi în străinătate – în Germania (Stuttgart) şi SUA (New York) şi se pregăteşte să ia o nouă rundă de finanţare. Start-up-ul a obţinut prima finanţare anul trecut de la fondul local de investiţii Sparking Capital, SeedBlink şi doi business angels, în total aceasta situându-se la 225.000 euro.

    „Această a doua rundă de finanţare va fi dedicată extinderii în pieţele din zona DACH (Germania, Austria şi Elveţia) şi în SUA, deci vom scala în alte pieţe decât România. Evident că ne ţinem în continuare de planurile de extindere şi în România. Şi aici avem un pipeline puternic şi avem o echipă de vânzări locală ce îşi face treaba foarte bine. În al doilea rând, finanţarea va merge către dezvoltarea platformei – aducerea de noi funcţionalităţi care să aibă valoare adăugată mare pentru clienţi. Planul este să închidem runda de investiţii până la sfârşitul anului, iar runda este conturată în jurul sumei de 600.000-650.000 euro

    . Avem deja discuţii cu fondurile locale şi regionale şi sperăm ca acestea să concluzioneze cât mai rapid într-o a doua rundă de investiţie pentru a ne continua creşterea aşa cum planificam”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Vlad Cazan, cofondator al KFactory. Recent, start-up-ul a deschis două noi birouri în străinătate – unul în Germania şi un altul în SUA, acestea alăturându-se birourilor din România şi Portugalia. „Avem un nou coleg care stă în Stuttgart şi care este country manager pentru zona DACH şi cu care avem planuri de extindere în pieţele din jur. Şi al doilea birou important este la New York – avem un partener acolo cu care plănuim dezvoltarea pe piaţa din SUA”, a punctat el.

    Ce face însă KFactory? Platforma digitală monitorizează şi învaţă felul în care echipamentele industriale, operatorii, comenzile şi echipele de suport se comportă şi interacţionează în timpul proceselor operaţionale, astfel încât managerii să poată avea vizibilitate totală asupra întregului proces şi să poată lua decizii rapide şi informate.

     

    Vlad Cazan, cofondator, KFactory:„Vrem ca până la sfârşitul anului să ajungem la un portofoliu de aproape 20 de clienţi din industrii multiple – de la bunuri de larg consum, producători de bere, de lactate sau materiale de construcţii.”

     

     

     

    Practic, platforma KFactory, accesibilă pe modelul SaaS (software as a service), cuprinde patru produse digitale pentru companiile de producţie din orice sector industrial: KFactory Core – produs digital dedicat colectării de date direct de pe linia de producţie, ce înţelege şi optimizează performanţa procesului de producţie prin analize în timp real şi de context, KFactory Analytics – instrument de analiză vizuală complexă a datelor istorice din producţie, KFactory Knowledge – care aplică algoritmi de tip machine learning pentru identificarea şi clasificarea tendinţelor din producţie şi „Echipa de ingineri virtuali” – produs inovator dedicat urmăririi şi optimizării proceselor operaţionale din producţie, mentenanţă, logistică şi calitate.

    KFactory a lansat soluţia „Echipa de ingineri virtuali” în toamna anului trecut, aceasta fiind bazată pe un concept unic în piaţă, după cum susţin fondatorii.

    „Este vorba de un concept inovativ, unic în zona de industry 4.0 şi în zona de automatizare a proceselor operaţionale dintr-o fabrică şi nu numai. Am încheiat şi o serie de parteneriate cu cei cu care colaborăm foarte intens, cum ar fi UiPath, Druid, Microsoft, pentru a dezvolta acest nou concept inovativ – inginerii virtuali. Totodată, am avut ocazia să creăm parteneriate şi cu companii precum Dendrio, parte din grupul Bittnet, care este un partener de vânzare, dar şi de tehnologie”, a precizat Vlad Cazan.

    Ce înseamnă mai exact soluţia de „ingineri virtuali”? „Este o platformă care preia date din toate sursele existente într-o fabrică, rezolvând astfel o problemă pe care o recunosc toţi producătorii – de la cei medii până la cei mari şi foarte mari – şi anume faptul că în mod clasic producătorii de tehnologie rezolvă problema aşa cum o ştiu ei, o problemă punctuală egal o soluţie IT. Fiecare dintre ei se bucură că au rezolvat acea problemă, vin cu dashboarduri şi cu tot felul de rapoarte, numai că din perspectiva producătorilor asta este o problemă, pentru că atunci când ai o singură soluţie este ok, dar când ai două, trei, cinci, zece care rezolvă probleme punctuale şi din producţie, şi de mentenanţă, şi de calitate, şi din supply chain ş.a.m.d., nu mai este ok.”, a explicat Adrian Dima, cofondator al KFactory. El a adăugat că există un gol de înţelegere a cerinţelor între companiile de producţie şi companiile de tehnologie.

    „Oamenii de tehnologie tind să vadă lucrurile strict din punctul de vedere al IT-ului şi oamenii de producţie îşi văd problemele reale şi concrete. Noi am reuşit cumva să umplem acest gol şi să venim cu o platformă care se conectează la toate sursele, indiferent care sunt ele, de la orice producător. Practic, platforma se conectează la sursele din producţie IoT, indiferent de tipul de platformă de IoT. Consolidăm informaţiile în aşa fel încât să le livrăm într-o formă simplă şi eficientă pentru producători, astfel încât echipele operaţionale să înţeleagă ce au de făcut în momentul acela fără să mai fie nevoie de analiza a «n» soluţii, «n» dashboard-uri şi «n» fişiere Excel. Ca atare, platforma noastră este foarte bine primită în piaţă de către companiile de producţie.”

     

    Adrian Dima, cofondator, Kfactory:  „Soluţia de «ingineri virtuali» este practic o platformă care preia date din toate sursele existente într-o fabrică, indiferent care sunt acestea, Apoi consolidăm informaţiile în aşa fel încât să le livrăm într-o formă simplă şi eficientă pentru producători, astfel încât echipele operaţionale să înţeleagă ce au de făcut în momentul acela.”

     

     

    În cadrul platformei digitale numită „Echipa de ingineri virtuali”, start-up-ul a integrat recent şi „inginerul virtual verde”, acesta fiind dedicat monitorizării surselor de emisii de carbon direct din fabrică. Mai exact, prin utilizarea inteligenţei artificiale, aceasta va fi capabilă să recomande cele mai bune practici pentru reducerea emisiilor, în condiţiile în care prioritatea va rămâne optimizarea proceselor operaţionale. „Inginerul virtual verde” va fi disponibil începând cu toamna acestui an pentru toate companiile ce au ca scop implementarea acţiunilor de monitorizare şi reducere a emisiilor de carbon.

    Proiectul KFactory a avansat foarte mult de la obţinerea primei finanţări, start-up-ul reuşind să crească numărul de clienţi, atacând noi verticale din zona de producţie.

    „În ultimul an am reuşit să aducem clienţi şi din industrii noi. Noi am pornit tradiţional din automotive şi am reuşit să intrăm în alte industrii cum ar fi cea de lactate, bere, materiale de construcţii, turnare de aluminiu, construcţia de motoare electrice etc. Acesta a fost un alt pas important pentru că am demonstrat că putem implementa platforma noastră pentru oricare dintre companiile de producţie, indiferent de zona sau de industria în care activează”, a spus Vlad Cazan. La finalul acestui an, fondatorii KFactory şi-au propus să ajungă la un portofoliu de 20 de clienţi, o creştere de 500% şi la un venit lunar recurent de 20.000 euro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andrei Brodeţchi, fondator, OptiCare

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă care le permite medicilor oftalmologi să testeze şi să diagnosticheze problemele de vedere de la distanţă, prin intermediul smartphone-ului.

    „La începutul anului 2020 am început o colaborare cu Sînziana Istrate, partenera mea care este medic oftalmolog în Bucureşti şi, în februarie, tot anul trecut, am început colaborarea şi cu Tudor Cepoi, care este responsabil de partea operaţională. Împreună, în ultimul an am construit tot designul pentru aplicaţie în care în momentul de faţă avem şapte teste specializate pentru şapte boli diferite la ochi.“

    2. Invitat:  Alexandra Cernian, cofondator, Recycllux

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie pentru identificarea şi reciclarea plasticului din ape

    „În viitorul apropiat vrem să obţinem şi finanţare. În acest moment, am avea nevoie de 100.000 de euro pentru a finanţa dezvoltarea componentei de machine learning şi pentru a demara două proiecte pilot.“

    3. Invitat: Cristi Moldovan, fondator, Heimdallr

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie ce oferă protecţie împotriva atacurilor de tip phishing care

    va fi lansata inceputul lunii septembrie.

    „Vom lansa aplicaţia doar pentru piaţa din România, dar în momentul în care o să finalizăm o variantă stabilă o să ne prezentăm şi pe Product Hunt, un loc în care apar multe start-up-uri de tehnologie, în principal, şi de acolo o să primim probabil diverşi utilizatori din toate părţile lumii. Până la finalul anului estimăm un număr între 500 şi 1.000 de utilizatori.”

    4. Invitat: Alexandru Rizea, CTO Qoobiss

    Ce face? A dezvoltat o platformă de identificare de la distanţă a clienţilor.

    „Noi ne-am propus în acest an să semnăm cu cel puţin cinci clienţi majori, de preferat din cât mai multe domenii de activitate, ca să arătăm în acest fel că soluţia noastră se pretează pentru mai multe industrii şi nu numai pentru sectorul financiar-bancar. Practic, soluţia noastră poate fi folosită de absolut oricine are nevoie de digitalizarea proceselor de înrolare a clienţilor.”

    Start-up Update

    1. Invitat:  Ioana Arsenie, fondatoarea Trusted App – aplicaţie software de raportare financiară pentru IMM-uri.

    Ce e nou? Compania vrea să se extindă printr-o reţea de parteneri la nivel naţional şi să aibă 10 colaboratori anul viitor, plus 600 de IMM-uri în portofoliul care să folosească aplicaţia.

    „Acum suntem în discuţii cu două firme de contabilitate – una din Ilfov şi cealaltă din Braşov. Ei sunt în perioada de probă, în care testează practic aplicaţia pe câteva conturi.“

    2. Invitaţi: Vlad Cazan şi Adrian Diman, fondatori KFactory – soluţii, software pentru automatizarea şi optimizarea proceselor operaţionale din industria producătoare

    Ce e nou? Start-up-ul se află în prezent în discuţii pentru obţinerea unei finanţări de 600.000-650.000 euro, sumă care îi va putea permite să se extindă pe noi pieţe şi să dezvolte în continuare platforma digitală dedicată fabricilor.

    „Planul este să închidem runda de investiţii până la sfârşitul anului, iar runda este conturată în jurul sumei de 600.000-650.000 euro. Avem deja discuţii cu VC-uri locale şi regionale şi sperăm ca acestea să concluzioneze cât mai rapid într-o a doua rundă de investiţie pentru a ne continua creşterea aşa cum planificam.”

    3. Invitat: Bogdan Preduşcă, CEO şi cofondator, Hyperhuman – platformă digitală dedicată profesioniştilor în fitness.

    Ce e nou? Start-up-ul a lansat recent aplicaţia sa la nivel global şi estimează că până la finalul anului va atrage mii de profesionişti în fitness şi recuperare medicală pe platformă, principalele pieţe în care operează compania fiind Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi SUA. Totodată, Hyperhuman vrea să atace şi segmentul B2B – săli de fitness, centre de recuperare medicală, aplicaţii de health&fitness care au nevoie de conţinut video nou periodic.

    „Obiectivul până la sfârşitul anului este să fim lideri
    într-una dintre pieţele în care operăm, să aducem o parte semnificativă de profesionişti din fiecare piaţă. Sunt câteva mii de profesionişti per piaţă pe care vrem să-i convertim şi suntem deja pe drumul de a-i avea pe platformă înainte să se închidă anul. În ceea ce priveşte partea de consum, se vede un trend exploziv de consum, adică sunt oameni care primesc conţinut personalizat şi îl consumă oriunde şi oricând prin platforma noastră. Aceasta este frumuseţea unei platforme deschise – vezi diversificarea conţinutului şi diversificarea modului de consum.”

    4. Invitat: Bogdan Butunoi, cofondator, qToggle – platformă IoT pentru consum redus de energie.

    Ce e nou? Start-up-ul a introdus recent în portofoliu şi o soluţie pentru grădini care permite automatizarea anumitor activităţi, precum şi controlul condiţiilor de mediu. Soluţia pentru grădini completează portofoliul de servicii oferite de qToggle, care cuprinde şi soluţii pentru automatizarea completă a unei case, dar şi a unei clădiri de birouri în vederea economisirii resurselor pentru întreţinerea acestor tipuri de spaţii.

    „În momentul de faţă, putem integra şi controla din cadrul aplicaţiei noastre cam tot ce se poate găsi într-o casă smart în anul 2021. Vorbim de panouri solare cu invertoare, uşi automate, porţi de garaj, consumatori electrici, controlul climei, controlul alarmei, controlul irigaţiilor, controlul luminii, detectoare – senzori de umiditate, temperatură, gaze volatile.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink, Cognizant Softvision şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Încă o companie românească a dat lovitura în toată lumea. Ce face aplicaţia lor, care a devenit un adevărat hit global şi este căutată chiar şi în Peru

    O companie din Braşov a dezvoltat o aplicaţie care a devenit rapid un hit global: numără diferite obiecte de la perle până la buşteni din imagini sau clipuri video capturate de telefoane, webcam-uri sau drone. Soluţia a fost rapid adoptată de companii din diferite sectoare de producţie astfel că echipa CountThings a ajuns chiar şi în Peru pentru discuţii cu clienţii. Este încă un exemplu că o companie tech din România poate avea succes la nivel global.

    Avem înspre 700.000 de instalări pe diferite dispozitive, spre 200.000 de utilizatori care şi-au creat cont şi câteva zeci de mii de clienţi. Majoritatea clienţilor sunt din străinătate – SUA, Australia, Europa, Asia şi America Latină. Ne-a fost tare greu să accesăm piaţa locală. Ne-ar fi fost mult mai uşor să avem contacte aici cu care să putem dezvolta aplicaţia.

    Este altceva să mergi la o fabrică de aici, aproape de tine, spre deosebire de a merge să faci vizite în Peru, spre exemplu, la o fabrică de metal“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Marius Păltănea, managerul proiectului CountThings. Proiectul CountThings a fost demarat de Dynamic Ventures, o companie din Braşov specializată în dezvoltarea de soluţii software la comandă, în urmă cu peste şapte ani. „Nu a fost o deschidere mare pe piaţa din România atunci când am început în urmă cu circa 7-8 ani.“

    El a precizat că proiectul CountThings a luat naştere ca urmare a cerinţelor mai multor clienţi ai Dynamic Venture, compania sub care s-a lansat brandul CountThings, care doreau o soluţie prin care să îşi inventarieze stocurile de diferite produse. „Noi produceam soluţii software personalizate pentru clienţii noştri – firme medii şi mari, iar la un moment dat, am avut inspiraţia să pivotăm spre proiecte de image processing, iar mai apoi spre computer vision şi machine learning.

    Încet, încet am început să primim tot felul de cereri interesante de la clienţi pentru numărat lucruri. Cumva s-au aliniat planetele şi am avut într-o perioadă scurtă de timp 2-3 cereri în acelaşi timp de la clienţi din domeniul forestier care vroiau să numere buşteni din poze. Practic atunci ne-am dat seama că ar trebui să facem un produs pentru asta şi am făcut o primă aplicaţie care număra buşteni.“

    Treptat, compania a dezvoltat atât aplicaţia în sine, cât şi algoritmii din spate pe măsură ce şi tehnologia a avansat şi a început să primească tot mai multe cereri de la clienţi din diferite domenii de activitate –  metalurgie, farma, ş.a.m.d.

    „Creasem mai multe aplicaţii practic, dar având atât de multe cereri am ajuns să avem un produs de sine stătător, CountThings. În acest moment avem peste 300 de lucruri pe care le putem număra cu acurateţe 100%“, a punctat Marius Păltănea.

    Aplicaţia CountThings automatizează procesul de inventariere a stocurilor, fiind folosită de zeci de mii de clienţi din întreaga lume – de la o fabrică de metale din Peru şi un producător de ananaşi din Costa Rica, la un producător de perle din China. Soluţia, numără obiecte atât din poze, cât şi din clipuri video. Aplicaţia care numără obiectele din poze este disponibilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, iar cea care numără din clipuri video are doar versiune pentru Windows – desktop.

    În prezent, CountThings este practic o suită de aplicaţii care numără automat obiecte din poze sau video. „Problema rezolvată de aplicaţia noastră este numărarea manuală care deseori este foarte anevoioasă sau uneori imposibilă, este suceptibilă erorii umane şi este o «durere» pentru multe dintre companii.

    Cu aplicaţia noastră scoţi telefonul din buzunar, selectezi ce vrei să numeri, faci o poză obiectelor pe care vrei să le numeri, apeşi un buton şi vei avea rezultatele pe ecran în 2-3 secunde, rezultate pe care după aceea le poţi salva în diferite formate sau trimite către diferite sisteme – către baze de date, către sistemul ERP, etc., şi în acest fel o companie poate avea un control centralizat şi în real-time al flow-ului de materiale, va putea automatiza inventarul, primirea şi trimiterea de mărfuri“, a explicat el, adăugând că în cazul aplicaţiei ce numără obiectele din clipuri video, care este disponibilă doar pentru desktop, utilizatorii au nevoie doar de un calculator şi o cameră web pentru a număra obiectele în mişcare, cum ar fi produsele de pe o bandă transportoare din linia de producţie.

    Compania comercializează aplicaţia CountThings pe bază de licenţă per dispozitiv, având variante atât pentru companiile medii şi mari care folosesc soluţia des, cât şi pentru firme mici care au nevoie de o astfel de soluţie doar o zi pe lună spre exemplu. Tariful unei licenţe CountThings este de 100 dolari/lună sau 1.000 dolari/an pentru un dispozitiv.

    „Licenţa de o zi costă 20 de dolari, însă oferim şi pachete atractive pentru clienţii care doresc pachetul de licenţe multiple. Atunci când instalează aplicaţia noastră, utilizatorii vor primi un free trial, timp în care pot testa aplicaţia şi vedea valoarea adusă companiilor lor. Ca şi model de business, noi vindem licenţe, ne adresăm companiilor medii şi mari. Licenţele sunt de mai multe tipuri, în funcţie de nevoile clientului”, a explicat Bogdan Floria, Android team lead, CountThings.

    Bogdan Floria, Android team lead, CountThings:„Licenţa de o zi este de 20 de dolari, însă oferim şi pachete atractive pentru clienţii care doresc pachetul de licenţe multiple. Atunci când instalează aplicaţia noastră, utilizatorii vor primi un free trial, timp în care pot testa aplicaţia şi vedea valoarea adusă companiilor lor.”

    Start-up Pitch

    Invitaţi: Marius Păltănea, manager de proiect CountThings şi Bogdan Floria, Android team lead CountThings

    Ce fac? Au dezvoltat o aplicaţie ce automatizează procesul de inventariere a stocurilor – numără obiecte atât din poze, cât şi din clipuri video, aceasta fiind disponibilă pentru sistemele de operare Android, iOS şi Windows.

    „Problema rezolvată de aplicaţia noastră este numărarea manuală care deseori este foarte anevoioasă sau uneori imposibilă, este suceptibilă erorii umane şi este o «durere» pentru multe dintre companii. Cu aplicaţia noastră scoţi telefonul din buzunar, selectezi ce vrei să numeri, faci o poză obiectelor pe care vrei să le numeri, apeşi un buton şi vei avea rezultatele pe ecran în 2-3 secunde, rezultate pe care după aceea le poţi salva în diferite formate sau trimite către diferite sisteme – către baze de date, către sistemul ERP, etc., şi în acest fel o companie poate avea un control centralizat şi în real time al flow-ului de materiale, va putea automatiza inventarul, primirea şi trimiterea de mărfuri.“

     

    Start-up Update

    1. Invitat: Mihai Dârzan, fondatorul Ringhel – compania locală specializată în dezvoltarea de soluţii software pentru industria de energie, care de anul trecut a început să lucreze şi la dezvoltarea unei platforme bazate pe tehnologia no-code prin care angajaţii unei firme îşi pot automatiza diferite procese de business şi integra totodată diverse sisteme IT

    Ce e nou? Compania şi-a propus ca la finalul acestui an să ajungă la o cifră de afaceri de 2 milioane euro, din care 550.000 euro vor fi generaţi de platforma no-code numită PROCESIO. Ringhel a lansat în mod privat platforma la sfârşitul lunii trecute, având deja pe lista de aşteptare sute de companii, nu doar din România, ci din diverse locuri ale lumii – Europa, Africa, Asia şi America. La finalul acestui an, compania vrea să atingă 200 de clienţi plătitori pentru PROCESIO.

    „În septembrie anul trecut am lansat MVP-ul PROCESIO, am consolidat echipele din cadrul companiei, am setat organigrama companiei astfel încât oamenii cheie să fie în puncte cheie, iar în ceea ce priveşte efectiv tehnologia PROCESIO, am lansat-o în mod privat la 31 martie anul acesta şi deja avem un prim-client.”

    2. Invitaţi: Ionuţ Miftode şi Alex Caplea, fondatori Vehicool – aplicaţie mobilă ce le aduce utilizatorilor spălătoria auto acolo unde au maşina parcată

    Ce e nou? Start-up-ul vrea ca Vehicool să devină o aplicaţie de îngrijire completă a maşinii, nu doar aici în România, ci şi în Europa, iar pentru a-şi atinge acest ţel vrea să atragă în primă fază o investiţie de
    100.000 euro.

    „Ţintim o finanţare de 100.000 euro până la finalul anului. Suntem în discuţii cu mai mulţi potenţiali investitori, dar noi ne dorim ca oricine să aibă acces la compania privată Vehicool şi am vrea să ne listăm pe o platformă de equity crowdfunding. Banii din finanţare vrem să îi investim în dezvoltarea platformei, în dezvoltarea algoritmilor, în marketing şi în procesul de francizare al soluţiei. Vrem ca serviciile oferite de Vehicool să fie francizate.

    Start-up Boost

     

    Invitat: Andrei Neagu, cofondator şi learning manager în cadrul Nexus Learning – un nou concept de şcoală IT premium

    Cu ce diferă faţă de ce există deja pe piaţă? Nexus Learning este un concept de educaţie premium accesibilă, care include şi o certificare Microsoft pe zona de data cloud

    „Ne dorim să formăm nişte oameni care, chiar dacă sunt juniori, să poată să îşi asume nişte responsabilităţi la firmele la care vor fi angajaţi şi să ducă la bun sfârşit proiectele în care sunt angrenaţi, să ştie să-şi implice colegii de echipă şi orice alte resurse de care au nevoie. Momentan recrutăm pentru două proiecte pe care le derulăm – unul pentru Softelligence şi unul pentru cursul de 6 luni. Şcoala este 100% online şi avem mare încredere în acest sistem al nostru şi planurile sunt ca în următorul an şi jumătate să ajungem la 200 de studenţi urmând în acelaşi timp cursurile noastre şi căutăm să ajungem şi la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro în următorii 3 ani şi jumătate.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Un fost corporatist a lansat un incubator pentru antreprenori. Câţi bani pot obţine cei care au o idee de business profitabilă

    Cum ar fi dacă o idee de business care se dovedeşte a fi fezabilă ar fi susţinută din prima cu bani, fără să fie nevoie ca mai întâi să se susţină din fonduri proprii şi să se lupte pentru a lua o finanţare care să îi permită să continue? Bogdan Georgescu, fost şef al companiei de consultanţă imobiliară Colliers, s-a gândit să le ofere această posibilitate celor care vor să fie antreprenori, punându-le la dispoziţie din start o sumă de 300.000 euro care să le asigure necesarul financiar pentru primii 1-2 ani de viaţă ai start-up-ului, prin Novel Ventures, primul astfel de incubator de pe piaţa locală.

    Orice om care vine să lucreze la unul dintre proiectele Novel Ventures primeşte un salariu fie la fel ca cel pe care îl câştiga până atunci, fie chiar puţin mai mare. Vreau să punctez acest lucru pentru că sunt foarte mulţi oameni care atunci când se gândesc la un start-up sau la ideea de a lucra într-un start-up se gândesc că nu vor avea bani o perioadă. Am dat acest buget de 300.000 euro în care ar trebui să ne încadrăm în primul an sau până în al doilea an când vom ajunge la break-even tocmai în ideea că mi se pare important ca oamenii să se simtă în siguranţă atunci când dezvoltă o afacere nouă şi să îşi folosească energia şi să îşi asume riscurile în partea de business, nu neapărat în partea personală“, a precizat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, Bogdan Georgescu, fondator al Novel Ventures. El a adăugat faptul că Novel Ventures are un model diferit faţă de cel în care funcţionează piaţa actuală de incubatoare pentru că a plecat de la premisa că este mai important să se dezvolte produse bune, decât ca fondatorii să îşi bată capul şi să fie stresaţi că nu au destui bani ca să poată dezvolta afacerea.

    „Modelul clasic de incubator presupune că te duci cu o idee sau te duci să lucrezi la un proiect şi în câteva luni trăieşti din ce ai economisit tu şi speri ca la final, la demo day să obţii o finanţare de 100.000-200.000 euro care să te ajute să creşti mai departe. Eu încerc un model diferit. Oferind această finanţare de la început, mi-am propus ca timpul şi energia fondatorilor şi a echipei să se ducă spre a descoperi o nevoie reală, a înţelege clientul în mod real şi a construi un prototip, un MVP pe care să îl putem lansa.”

    Din cadrul Novel Ventures s-a născut în 2011 businessul Bookster (biblioteca digitală pentru corporatişti), iar acum incubatorul se află în pregătiri pentru lansarea a două noi proiecte – SOLO, o aplicaţie pentru administrarea digitală a activităţii unei PFA – şi Zitamine -, o platformă prin  intermediul căreia utilizatorii pot afla în mod personalizat ce vitamine li se potrivesc şi pe care le pot primi şi periodic acasă. Cele două proiecte sunt susţinute financiar de incubator cu câte 300.000 euro fiecare pentru primul an de funcţionare.

    Proiectul Novel Ventures a luat naştere în 2011, după ce Bogdan Georgescu a renunţat la conducerea companiei de consultanţă imobiliară Colliers şi împreună cu un prieten, a decis să facă ceva diferit. „Am vrut să pornim proiecte noi cu impact social. Atunci, în vara lui 2011, am angajat 12 studenţi, absolvenţi de facultate, cu care am testat 7 idei de proiecte de business care aveau şi o tentă socială. De acolo au pornit proiectele Teach for Romania şi Bookster. Bookster, deşi la început m-am gândit că este o idee romantică la care voi lucra 1-2 ani, iar apoi cineva va prelua ştafeta să conducă mai departe proiectul, m-a prins mai mult şi nu am mai putut să dezvolt alte proiecte în paralel. Planul a rămas însă întotdeauna să mă întorc să dezvolt un incubator ca o şcoală de antreprenoriat”, a relatat el. După ce a ieşit din businessul Bookster, Bogdan Georgescu a relansat anul trecut Novel Ventures cu o strategie diferită faţă de prima dată.

    „Avem un model un pic diferit în sensul că acum angajăm oameni cu experienţă, fiecare proiect are doi cofondatori la început, iar scopul este să reuşim să lansăm proiecte după ce le testăm fezabilitatea în câteva luni”, a explicat el. În noua versiune, incubatorul Novel Ventures a debutat cu cinci idei în toamna anului trecut, din care trei au fost puse pe hold şi două sunt în curs de lansare. „Am început cu cinci idei în toamnă, scopul fiind în prima fază să găsim o metodă prin care să ajutăm tinerii care vor să fie antreprenori să aibă succes mai repede. Practic, ne-am dorit să testăm mai repede idei de afaceri, dar şi să creştem rata de succes a start-up-urilor din România. Din cele cinci idei cu care am început au rămas două astăzi – pe trei le-am oprit pentru că piaţa nu era din cauza pandemiei şi nu ştiam exact când vom ieşi.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Irina Constantin, CEO Vaunt – start-up prop-tech

    Ce face? Dezvoltă o soluţie de soluţie SaaS pentru managementul complet al dezvoltatorilor şi agenţiilor imobiliare, disponibilă sub forma unui abonament lunar.

    „Urmează să deschidem porţile pentru o investiţie şi sperăm ca la sfârşitul anului anului sau începutul anului viitor să definitivăm această primă rundă de investiţie. Urmărim o investiţie minimă de 150.000 – 200.000 de euro. Ne dorim să fie un investitor care vede oportunităţile din zona de real estate şi pe cineva care este dispus să ne şi ajute pe partea de conexiuni pentru că dorinţa noastră este să ne extindem şi în Europa şi în SUA, unde piaţa de prop-tech este mai avansată.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Bugete de câte 300.000 euro pentru susţinerea start-up-urilor în primii ani de viaţă

    Invitat: Bogdan Georgescu, fondator al Novel Ventures.

    „Orice om vine să lucreze la unul dintre proiectele Novel Ventures primeşte un salariu fie la fel ca cel pe care îl câştiga până atunci, fie chiar puţin mai mare. Vreau să punctez acest lucru pentru că sunt foarte mulţi oameni care atunci când se gândesc la un start-up sau la ideea de a lucra într-un start-up se gândesc ce vor face şi că nu vor avea bani o perioadă. Am dat acest buget de 300.000 euro în care ar trebui să ne încadrăm în primul an sau până în al doilea an când vom ajunge la break-even tocmai în ideea că mi se pare important ca oamenii să se simtă în siguranţă atunci când dezvoltă o afacere nouă şi să îşi folosească energia şi să îşi asume riscurile în partea de business, nu neapărat în partea personală.“

    Sfatul expertului

     

    Beneficiile agile working

    Invitat: Roxana Ceialâcu, lead agile coach la Telekom România

    „Toţi câştigă de pe urma unei astfel de abordări. Clientul câştigă, din punctul nostru de vedere, pentru că suntem concentraţi şi centraţi pe satisfacţia şi nevoile lui şi încercăm să îl înţelegem. Organizaţia câştigă într-un fel pentru că devenim un model şi o dovadă pentru colegi din alte departamente. Vin colegi de la alte departamente, lucrează cu noi şi astfel preiau practici pe care le duc în echipele lor.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Un fost corporatist a lansat un incubator pentru antreprenori. Câţi bani pot obţine cei care au o idee de business profitabilă

    Cum ar fi dacă o idee de business care se dovedeşte a fi fezabilă ar fi susţinută din prima cu bani, fără să fie nevoie ca mai întâi să se susţină din fonduri proprii şi să se lupte pentru a lua o finanţare care să îi permită să continue? Bogdan Georgescu, fost şef al companiei de consultanţă imobiliară Colliers, s-a gândit să le ofere această posibilitate celor care vor să fie antreprenori, punându-le la dispoziţie din start o sumă de 300.000 euro care să le asigure necesarul financiar pentru primii 1-2 ani de viaţă ai start-up-ului, prin Novel Ventures, primul astfel de incubator de pe piaţa locală.

    Orice om care vine să lucreze la unul dintre proiectele Novel Ventures primeşte un salariu fie la fel ca cel pe care îl câştiga până atunci, fie chiar puţin mai mare. Vreau să punctez acest lucru pentru că sunt foarte mulţi oameni care atunci când se gândesc la un start-up sau la ideea de a lucra într-un start-up se gândesc că nu vor avea bani o perioadă. Am dat acest buget de 300.000 euro în care ar trebui să ne încadrăm în primul an sau până în al doilea an când vom ajunge la break-even tocmai în ideea că mi se pare important ca oamenii să se simtă în siguranţă atunci când dezvoltă o afacere nouă şi să îşi folosească energia şi să îşi asume riscurile în partea de business, nu neapărat în partea personală“, a precizat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, Bogdan Georgescu, fondator al Novel Ventures. El a adăugat faptul că Novel Ventures are un model diferit faţă de cel în care funcţionează piaţa actuală de incubatoare pentru că a plecat de la premisa că este mai important să se dezvolte produse bune, decât ca fondatorii să îşi bată capul şi să fie stresaţi că nu au destui bani ca să poată dezvolta afacerea.

    „Modelul clasic de incubator presupune că te duci cu o idee sau te duci să lucrezi la un proiect şi în câteva luni trăieşti din ce ai economisit tu şi speri ca la final, la demo day să obţii o finanţare de 100.000-200.000 euro care să te ajute să creşti mai departe. Eu încerc un model diferit. Oferind această finanţare de la început, mi-am propus ca timpul şi energia fondatorilor şi a echipei să se ducă spre a descoperi o nevoie reală, a înţelege clientul în mod real şi a construi un prototip, un MVP pe care să îl putem lansa.”

    Din cadrul Novel Ventures s-a născut în 2011 businessul Bookster (biblioteca digitală pentru corporatişti), iar acum incubatorul se află în pregătiri pentru lansarea a două noi proiecte – SOLO, o aplicaţie pentru administrarea digitală a activităţii unei PFA – şi Zitamine -, o platformă prin  intermediul căreia utilizatorii pot afla în mod personalizat ce vitamine li se potrivesc şi pe care le pot primi şi periodic acasă. Cele două proiecte sunt susţinute financiar de incubator cu câte 300.000 euro fiecare pentru primul an de funcţionare.

    Proiectul Novel Ventures a luat naştere în 2011, după ce Bogdan Georgescu a renunţat la conducerea companiei de consultanţă imobiliară Colliers şi împreună cu un prieten, a decis să facă ceva diferit. „Am vrut să pornim proiecte noi cu impact social. Atunci, în vara lui 2011, am angajat 12 studenţi, absolvenţi de facultate, cu care am testat 7 idei de proiecte de business care aveau şi o tentă socială. De acolo au pornit proiectele Teach for Romania şi Bookster. Bookster, deşi la început m-am gândit că este o idee romantică la care voi lucra 1-2 ani, iar apoi cineva va prelua ştafeta să conducă mai departe proiectul, m-a prins mai mult şi nu am mai putut să dezvolt alte proiecte în paralel. Planul a rămas însă întotdeauna să mă întorc să dezvolt un incubator ca o şcoală de antreprenoriat”, a relatat el. După ce a ieşit din businessul Bookster, Bogdan Georgescu a relansat anul trecut Novel Ventures cu o strategie diferită faţă de prima dată.

    „Avem un model un pic diferit în sensul că acum angajăm oameni cu experienţă, fiecare proiect are doi cofondatori la început, iar scopul este să reuşim să lansăm proiecte după ce le testăm fezabilitatea în câteva luni”, a explicat el. În noua versiune, incubatorul Novel Ventures a debutat cu cinci idei în toamna anului trecut, din care trei au fost puse pe hold şi două sunt în curs de lansare. „Am început cu cinci idei în toamnă, scopul fiind în prima fază să găsim o metodă prin care să ajutăm tinerii care vor să fie antreprenori să aibă succes mai repede. Practic, ne-am dorit să testăm mai repede idei de afaceri, dar şi să creştem rata de succes a start-up-urilor din România. Din cele cinci idei cu care am început au rămas două astăzi – pe trei le-am oprit pentru că piaţa nu era din cauza pandemiei şi nu ştiam exact când vom ieşi.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Irina Constantin, CEO Vaunt – start-up prop-tech

    Ce face? Dezvoltă o soluţie de soluţie SaaS pentru managementul complet al dezvoltatorilor şi agenţiilor imobiliare, disponibilă sub forma unui abonament lunar.

    „Urmează să deschidem porţile pentru o investiţie şi sperăm ca la sfârşitul anului anului sau începutul anului viitor să definitivăm această primă rundă de investiţie. Urmărim o investiţie minimă de 150.000 – 200.000 de euro. Ne dorim să fie un investitor care vede oportunităţile din zona de real estate şi pe cineva care este dispus să ne şi ajute pe partea de conexiuni pentru că dorinţa noastră este să ne extindem şi în Europa şi în SUA, unde piaţa de prop-tech este mai avansată.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Bugete de câte 300.000 euro pentru susţinerea start-up-urilor în primii ani de viaţă

    Invitat: Bogdan Georgescu, fondator al Novel Ventures.

    „Orice om vine să lucreze la unul dintre proiectele Novel Ventures primeşte un salariu fie la fel ca cel pe care îl câştiga până atunci, fie chiar puţin mai mare. Vreau să punctez acest lucru pentru că sunt foarte mulţi oameni care atunci când se gândesc la un start-up sau la ideea de a lucra într-un start-up se gândesc ce vor face şi că nu vor avea bani o perioadă. Am dat acest buget de 300.000 euro în care ar trebui să ne încadrăm în primul an sau până în al doilea an când vom ajunge la break-even tocmai în ideea că mi se pare important ca oamenii să se simtă în siguranţă atunci când dezvoltă o afacere nouă şi să îşi folosească energia şi să îşi asume riscurile în partea de business, nu neapărat în partea personală.“

    Sfatul expertului

     

    Beneficiile agile working

    Invitat: Roxana Ceialâcu, lead agile coach la Telekom România

    „Toţi câştigă de pe urma unei astfel de abordări. Clientul câştigă, din punctul nostru de vedere, pentru că suntem concentraţi şi centraţi pe satisfacţia şi nevoile lui şi încercăm să îl înţelegem. Organizaţia câştigă într-un fel pentru că devenim un model şi o dovadă pentru colegi din alte departamente. Vin colegi de la alte departamente, lucrează cu noi şi astfel preiau practici pe care le duc în echipele lor.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Angajatul viitorului în retail: asistentul virtual din magazin. Cum vor comunica în curând rafturile cu noi

    Oricât de tare a explodat retailul online în contextul pandemiei, magazinele clasice nu vor dispărea în viitorul previzibil, iar un start-up local a găsit o metodă prin care să integreze cele mai noi tehnologii în procesele de vânzare astfel încât să îi ajute pe angajaţi să îşi servească mai bine clienţii. Este vorba de soluţia Mercurio, dezvoltată de compania Advanced Robotics din Braşov, care funcţionează asemenea unui asistent virtual în spaţiile comerciale şi care este deja testată în magazinele Sony Center şi Mobexpert din zona Băneasa.

    Mercurio vine cu ideea de a optimiza procesele de relaţionare cu clienţii astfel încât experienţa lor să fie mai bună şi satisfacţia mai ridicată. Este o platformă pentru crearea de angajaţi digitali sub forma unor asistenţi virtuali care comunică prin voce sintetizată de o platformă de inteligenţă artificială conversaţională şi care au o înfăţişare umanoidă generată de grafică 3D“, a explicat la ZF IT Generation Dan Rotaru, cofondator şi business development manager în cadrul Advanced Robotics. El a adăugat că în acelaşi timp, dispozitivul are multiple funcţionalităţi pentru businessuri.

     „Are şi o interfaţă pentru extragerea de date pentru analiză de business legate de utilizatori – demografice, stare, timp de acţiune etc., care ajută în general businessurile de retail să măsoare parametri de interacţiune cu utilizatorul şi efectul acţiunilor businessului, crescând astfel gradul de satisfacţie al clienţilor şi având posibilitatea să facă acest lucru la un cost mai redus decât acum.“

    Concret, soluţia Mercurio se poate folosi spre exemplu în industria de fast food, unde se migrează în interacţiunea cu clientul spre a utiliza terminale de tip self-service sau self-checkout.

    „În acest moment, experienţa de utilizare înseamnă să navighezi prin nişte meniuri, să treci prin nişte etape. Ce se poate realiza cu dispozitivul nostru, care este doar unul din cazurile în care poate fi aplicat produsul Mercurio, este că interacţiunea este foarte asemănătoare cu cea care se derula înainte de dispozitivele de self-service, adică similară cu cea a interacţionării cu un om. O persoană ar putea veni să îi solicite dispozitivului care are acest avatar grafic prin viu grai să spună ce îşi doreşte – să plaseze comanda de produse, produsele îi apar pe ecran, plăteşte şi atât. Experienţa este mai uşoară, clientul este mai satisfăcut, ajunge mai repede la a plasa comanda”, a spus Dan Rotaru, punctând faptul că acesta este un exemplu din perspectiva utilizatorului.

    „Din perspectiva afacerii, a lanţului de fast food, în primul rând acesta deserveşte mai mulţi clienţi în unitatea de timp, este mai facilă interacţiunea. Asta pe de-o parte, iar pe de altă parte, motorul de extragere de date îi permite să obţină date în timp real despre cine sunt clienţii – atât demografice, cât şi ce anume îi interesează – cât timp au interacţionat, ce întrebări au pus în conversaţia cu avatarul să zicem. Astfel, businesurile îşi pot optimiza procesul comercial pe de-o parte, iar pe de altă parte pot adresa problema omnichannel cu care se confruntă cel puţin în zona de retail toţi jucătorii clasici care vin din zona de magazine fizice, comerţul migrând spre o formă de interacţiune mixtă – oamenii îşi doresc experienţe din online în offline şi invers.”

    În prezent, soluţia se află în stadiu de pilot, fiind implementată şi testată cu doi clienţi.

    „Avem deja produsul pe piaţă de aproximativ o lună. În momentul de faţă se află la Sony Center la mall-ul din Băneasa, iar în curând îl vom avea go live la showroomul Mobexpert tot din Băneasa. Produsul este pe final, acum facem ultimele teste şi probabil că din toamnă vom începe producţia de masă pentru el”, a precizat Andreas Valentini, cofondator şi CEO al Advanced Robotics, adăugând că feedbackul de la clienţi este foarte important pentru finalizarea soluţiei.

    „Vrem să avem un feedback real atât al clientului nostru, cât şi al utilizatorului final, îmbunătăţind experienţa pentru amândoi. La final, vom putea vedea exact de ce finisaje este nevoie.”

    Cum a apărut însă ideea dezvoltării unei astfel de soluţii? „Ideea a apărut din perspectivă dublă – atât ca utilizator de servicii, mai ales în zona de retail, unde am constatat că există multiple situaţii şi o serie de tipuri de magazine unde ar fi necesară mai multă consultanţă, mai multă informaţie şi numesc aici experienţele pe care le avem în magazinele «do it yourself» (DIY) unde sunt foarte multe detalii tehnice când trebuie să cumperi ceva şi tot timpul trebuie să întrebi pe cineva ceva. Iar un dispozitiv de acest gen ar putea să satisfacă această nevoie pentru că de cele mai multe ori răspunsurile pot fi automatizate. Probabil pentru un lucrător de pe un raion anume, întrebările se repetă de foarte multe ori pe zi”, a relatat Dan Rotaru.

    „Cealaltă experienţă vine din felul în care a demarat afacerea ca distribuţie de roboţi umanoizi unde am vizat automatizarea unor procese de business, iar din relaţia B2B cu clienţii şi cu potenţialii parteneri pentru zona de robotică am constatat care sunt nevoile lor.”

    şi ne-am dat seama că prin tehnologiile care există în acest moment am putea satisface o nevoie reală din piaţă. Şi atunci am început să căutăm pe componente cum am putea răspunde nevoilor lor”, a completat el.

    Aplicabilitatea soluţiei Mercurio nu se rezumă însă doar la zona de retail, aceasta putând fi implementată şi în alte industrii, cum ar fi cea a serviciilor de ospitalitate.

    “Am avut un start de implementare cu un hotel care ne spunea că îşi doreşte să automatizeze o parte din sarcinile de la recepţie pentru că în momentele în care există vârf de solicitări – vin şi se cazează două autocare simultan, recepţia nu face faţă, dar nişte dispozitive care ar putea prelua din sarcini ar ajuta foarte mult.  Aşa am început să creăm o soluţie care să răspundă la tipul acesta de nevoi reale din piaţă.”

    În prezent, Compania Advanced Robotics se află în discuţii pentru a obţine o finanţare cuprinsă între 300.000 şi 500.000 de euro, bani necesari pentru a putea finaliza produsul şi a putea scala proiectul atât pe plan local, cât şi internaţional.

    „Investiţia de până acum în produsul Mercurio se situează la circa 425.000 euro, bani proveniţi de la investitorii noştri şi din capitaluri proprii. Pentru etapa următoare suntem în căutare de fonduri şi am avut deja pitch-uri la VC-uri – am avut discuţii atât în România, cât şi în străinătate. Avem nevoie de o sumă cuprinsă între 300.000 şi 500.000 de euro pentru a putea finaliza produsul şi a începe scalarea atât la nivelul pieţei din România, cât şi la nivelul pieţei externe. Preconizăm că în iulie sau august vom finaliza prima rundă de investiţie“, a menţionat Andreas Valentini.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Andreas Valentini şi Dan Rotaru, fondatori Advanced Robotics

    Ce face? Dezvoltă o soluţie ce permite instalarea unor asistenţi virtuali în magazine, hoteluri sau clinici.

    „Investiţia de până acum în produsul Mercurio se situează la circa 425.000 euro, bani proveniţi de la investitorii noştri şi din capitaluri proprii. Pentru etapa următoare suntem în căutare de fonduri şi am avut deja pitch-uri la VC-uri – am avut discuţii atât în România, cât şi în străinătate. Avem nevoie de o sumă cuprinsă între 300.000 şi 500.000 de euro pentru a putea finaliza produsul şi a începe scalarea atât la nivelul pieţei din România, cât şi la nivelul pieţei externe. Preconizăm că în iulie sau august vom finaliza prima rundă de investiţie.“

    2. Invitaţi: Alexandru Cojocaru şi Ciprian Grigore, fondatori Licenseware, Ce face? Dezvoltă un ecosistem de aplicaţii pentru managementul licenţelor software

    „Piaţa locală nu a ajuns la un nivel de maturitate la care genul acesta de soluţii ar putea fi promovate. Noi ne uităm către Europa de Vest, ţările nordice, Marea Britanie, Australia, America de Nord – SUA, Canada. Aceasta este piaţa noastră de desfacere – practic, acolo unde se găsesc sediile centrale ale marilor companii ale lumii. Indicatorul principal pe care noi îl urmărim este venitul lunar recurent. În următoarele 6 luni vrem să ajungem la circa 15.000 euro, iar apoi am vrea să ajungem la aproape 30.000 euro, iar ca venit anual vrem să atingem suma de 200.000 de euro.“

    Start-up Update

    1. Invitat: Florin Grozea, fondator MOCAPP – platformă online ce pune în legătură agenţiile de marketing şi brandurile cu influencerii potriviţi pentru proiectele lor

    Ce e nou? Start-up-ul vrea să atragă în următoarele luni o finanţare de tip bridge de circa 600.000-800.000 de euro cu ajutorul căreia să dezvolte în continuare produsul software şi businessul până în vara anului viitor, când plănuieşte să ia o investiţie de serie A din străinătate.

    „În momentul de faţă suntem în pregătirea următoarei runde de investiţii prin care ne dorim să accelerăm ieşirea europeană pe care am început-o cu ajutorul rundei de la SeedBlink. Noi îi spunem un «bridge round», adică o finanţare care să ne ofere un pod către cea pe care o pregătim vara viitoare cu un VC internaţional care să ne susţină intrarea oficială în Marea Britanie cu focus pe segmentul de clienţi din e-commerce.“

    2. Invitat: Mihai Rotaru, fondator Neobility. start-up-ul a dezvoltat o platformă numită UrbanAir reuneşte care toate serviciile de mobilitate alternativă
    dintr-un oraş într-o singură aplicaţie mobilă.

    Ce e nou? Start-up-ul se află în prezent în căutarea unei noi runde de finanţare, de data aceasta de câteva milioane de euro, pentru a susţine dezvoltarea platformei UrbanAir la nivel european, iar mai apoi global.

    „Suntem în etapa în care vom ridica o nouă rundă de finanţare. Nu pot da foarte multe detalii, dar nivelul de capital se va ridica la mai multe milioane de euro. Nu este ieftin deloc să joci în spaţiul de mobilitate urbană, iar acum avem o fereastră de oportunitate – nevoia pentru un astfel de produs este acum, infrastructura, felul de a trăi în oraş s-a schimbat şi noi adresăm fix această nevoie acum.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Optimizare 4.0. „Graba nu este o soluţie pentru companiile de producţie, în ciuda urgenţei reprezentate de adopţia tehnologiei”

    Industria producătoare are de recuperat un decalaj istoric în ce priveşte utilizarea tehnologiei şi transformarea digitală însă graba nu este o soluţie pentru companiile de producţie, în ciuda urgenţei reprezentate de adopţia tehnologiei. După două decenii petrecute în acest mediu, aceasta este concluzia de la care a plecat echipa unui start-up local în dezvoltarea unei soluţii, nu doar a unui soft, prin care să ajute fabricile să prindă din urmă alte segmente din business la acest capitol. Pe scurt reţeta sună aşa: stabilizezi procesele, le îmbunătăţeşti şi abia apoi le optimizezi.

    Santinela este o platformă industry 4.0 care este creată pentru şi orientată către oamenii din producţie. Practic, ce facem noi este ca împreună cu clienţii noştri să dezvoltăm inteligenţă în timp real pentru producţie şi să le dăm suport în a rezolva problemele. Ce aş dori să punctez despre aplicaţia noastră: noi venim cu foarte multă experienţă de producţie în spate şi nu vindem soft, noi dorim să ne creăm parteneriate corecte cu clienţii noştri, şi să le optimizăm procesele din fabrici. Prin procese optimizate ei obţin rezultate mai bune şi o productivitate excelentă. În al doilea rând, soluţia noastră IT nu este o soluţie simplă, este un hibrid între un manufacturing execution system – adică trasabilitatea a tot ceea ce se întâmplă cu producţia, un sistem de mentenanţă preventivă şi alte sisteme de management în fabrică“, a explicat Sorin Petcu, fondator şi CEO al Santinela, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch. Lui i-a venit ideea dezvoltării Santinela în 2017 în urma experienţei proprii de 18 ani în consultanţă în lean manufacturing în cadrul unor firme precum Nestlé, Danone, Cargill etc. „Din această experienţă mi-am dat seama că tot ceea ce înseamnă optimizare de procese în fabrici duce la optimizarea productivităţii. Cum orice proces dintr-o fabrică poate fi optimizat, am spus în felul următor – există 2 etape: îl stabilizezi şi îl îmbunătăţeşti împreună cu echipele pentru că echipele sunt un factor cheie în lean manufacturing, iar a doua etapă este aceea de accelerare a optimizării procesului. Iar accelerarea aceasta se poate face în mod masiv cu ajutorul noilor tehnologii industry 4.0. Deci, de aici a venit ideea aplicaţiei, iar apoi ne-am uitat la durerile cele mai mari ale celor care lucrează în industria de manufacturing şi am luat lucrurile în mod prioritizat.”

    Dezvoltarea suitei de aplicaţii Santinela a pornit în 2018 cu primul modul – Santinela OE, start-up-ul investind foarte mult în prospectarea pieţei. „A fost o investiţie masivă în muncă şi în cheltuieli de prospectare a pieţei. Nu pot da o sumă exactă, dar resursele materiale s-au situat în jurul a 30.000-40.000 euro, dar munca şi ideile introduse în aplicaţie constituie adevărata investiţie în start-up-ul nostru”, a subliniat Sorin Petcu. În prezent, aplicaţia Santinela cuprinde 5 module.  „Primul modul monitorizează liniile de producţie din punct de vedere al randamentului, al opririlor, al vitezei de lucru, al producţiei. Soluţia include şi un modul de ticketing, care este şi inima aplicaţiei şi care este destinat să concentreze şi să ajute lumea să lucreze în echipă”, a explicat fondatorul şi CEO-ul Santinela, adăugând că obiectivul este ca peste 80% dintre oamenii dintr-o fabrică să lucreze cu acest sistem pentru a rezolva problemele în timp real. „Al treilea modul este unul de mentenanţă preventivă şi acesta integrat cu modulul de ticketing pe care îl avem şi care gestionează tot ce înseamnă acţiuni de prevenţie şi reliability pentru echipamente. Al patrulea modul este unul de «standard work», noi considerând că procesele viabile şi standardizate aduc rezultate corecte, am creat acest model în vedere dezvoltării unor checklisturi prin care să se monitorizeze, să se poată îmbunătăţi aceste procese standardizate. Toată această trasabilitate şi monitorizare este foarte utilă şi pentru audituri de tip ISO. În acest moment finalizăm al cincilea modul care este destinat trasabilităţii materiilor prime şi pierderilor acestora şi mai avem şi alte module pe care dorim să le dezvoltăm.”

    Practic, start-up-ul local dezvoltă o suită de soluţii software pentru companiile de producţie şi are deja pe lista sa de clienţi subsidiara locală a gigantului Danone. „În momentul actual avem 3 clienţi dintre care cel mai mare şi cel cu care ne mândrim cel mai mult este Danone România. Este compania care ne-a acordat încredere din primul moment şi care acum utilizează aplicaţia pentru a monitoriza toate liniile de producţie din fabrică. Mai avem un client în Germania şi unul în Anglia“, a menţionat fondatorul şi CEO-ul Santinela.

    În ceea ce priveşte evoluţia businessului de anul acesta, start-up-ul vrea să ajungă la venituri de câteva sute de mii de euro la finalul lui 2021. „Ţinta de venituri pentru acest an este în jur de 200.000 de euro, în funcţie de talia clienţilor pe care îi vom avea şi de cum vom reuşi să accelerăm procesul de marketing şi de vânzări. Avem în portofoliu clienţi pe care dorim să-i abordăm sau cu care suntem în discuţii avansate aşa că suntem foarte încrezători în viitor“, a precizat el.

    În prezent, start-up-ul discută cu potenţiali parteneri din Germania şi Marea Britanie şi are în vedere ulterior intrarea pe pieţele din Franţa, Spania şi Polonia. „Dacă vorbim de planul cincinal, ne dorim o prezenţă pe trei continente, 15 ţări, ne dorim o echipă sudată, competentă şi care să asculte de nevoile clienţilor. Ne dorim clienţi care să aibă avantaje multe de pe urma aplicaţiei noastre şi un rezultat excelent al investiţiei în ea, scopul fiind să existe şi o monetizare – să avem acţionari şi angajaţi mulţumiţi”, a conchis Sorin Petcu.

     

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Ana Maria Georgescu, cofondator şi director de marketing şi vânzări în cadrul Smart Fintech

    Ce face? Dezvoltă soluţii inovatoare de open banking, prima lansată fiind SmartPay – serviciu de plată

    „SmartPay este un serviciu de plată inovativ, un serviciu de tip cont la cont, adică de la IBAN la IBAN, construit peste open banking. Este un accelerator pentru platformele de e-commerce sau pentru aplicaţii informatice care au business case-uri în zona plăţilor. Soluţia noastră vine cu avantaje semnificative, care sunt de două tipuri: sunt avantaje business şi avantaje tehnice. Aceste avantaje pornesc de la comisioane mai prietenoase faţă de plăţile tradiţionale cu cardul până la moduri de utilizare foarte interesante în zona aplicaţiilor informatice, unde adăugarea unui modul de plată direct în aplicaţie poate să facă difrenţa şi să aducă un avantaj semnificativ respectivei aplicaţii.“

     

    2. Invitat: Sorin Petcu, fondator şi CEO al Santinela

    Ce face? Dezvoltă o suită de soluţii software pentru companiile producţie

    „Ţinta de venituri pentru acest an este în jur de 200.000 de euro, în funcţie de talia clienţilor pe care îi vom avea şi de cum vom reuşi să accelerăm procesul de marketing şi de vânzări. Avem în portofoliu clienţi pe care dorim să-i abordăm sau cu care suntem în discuţii avansate aşa că suntem foarte încrezători în viitor. În momentul actual avem 3 clienţi dintre care cel mai mare şi cel cu care ne mândrim cel mai mult este Danone România. Este compania care ne-a acordat încredere din primul moment şi care acum utilizează aplicaţia pentru a monitoriza toate liniile de producţie din fabrică. Mai avem un client în Germania şi unul în Anglia.”

    Investor Watch

    Invitat: Alin Stanciu, partener Catalyst România II

    Ultimele pregătiri: Fondul de investiţii Catalyst România II, susţinut de 3TS Capital, a ajuns în prezent la o capitalizare de 40 milioane euro după ce în aprilie a reuşit să încheie a doua strângere de fonduri, ţinta fiind de a ajunge în final la 50 milioane euro. Fondul se află deja în proces de due diligence cu două companii, obiectivul fiind ca anul acesta să investească în total în 4-5 companii în medie câte
    1,5 milioane euro per business.

    „Primul closing a avut loc în noiembrie anul trecut. Obiectivul pentru primul closing era să acumulăm capital de aprox. 20 mil. euro ca să putem porni fondul. Din fericire, am reuşit să facem primul closing la o valoare mai mare – aprox. 30 mil. euro. Între timp ne îndreptăm cu paşi repezi spre valoarea finală, maximală, pe care o poate atinge fondul nostru şi anume 50 mil. euro. Ca atare, în aprilie am reuşit să facem al doilea closing, moment în care fondul a ajuns la o capitalizare de 40 milioane euro, deci practic am adăugat aproximativ 12 milioane euro peste closingul din luna noiembrie.”

    Sfatul expertului. Cât de importantă este zona de user experience pentru un start-up tech?

    Invitat: Andrei Mihai, fondator al UXProject – companie locală ce oferă consultanţă în domeniul user experience.

    „Provocarea vine din faptul că noi ne cam îndrăgostim de propriile noastre idei şi ni se par cele mai bune, cele mai fezabile şi optime. În realitate însă se pierde foarte mult timp sau se merge de cele mai multe ori în direcţii care nu sunt cele mai potrivite sau cele mai bune, şi atunci ce pot recomanda unui antreprenor, unei persoane aflate la început de drum şi care are şi resurse foarte puţine la dispoziţie, este implicarea – să ia feedback constant de la utilizatori. Practic, să construiască un mod de lucru în care, la intervale foarte scurte de timp, să aibă conversaţii cu posibilii clienţi dacă nu există deja un produs, cu utilizatorii ţintă, şi să vadă dacă direcţia şi zona în care se duce proiectul este cea potrivită.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Povestea omului care a lansat şi dezvoltat un nou concept dedicat sprijinirii start-up-urilor. Cum vrea aceasta să descopere noua companie de miliarde din businessul românesc

    Cu cât există mai multe abordări pe piaţă pentru a sprijini dezvoltarea start-up-urilor tech, cu atât ne vor creşte şansele de a descoperi şi ajuta la apariţia unui nou UiPath născut pe plan local. Este credinţa lui Ştefan Koritar, care a lansat si dezvoltat un nou concept dedicat sprijinirii start-up-urilor: un studio în care antreprenorii pot primi susţinere pe termen lung. Iar ideea sa câştigă adepţi: mai mulţi investitori din regiune discută intrarea în proiect în condiţiile în care studioul pentru start-up-uri, numit Grai Ventures, se află în căutarea unei finanţări de 5 mil. euro.

    Ne dorim să creştem comunitatea de investitori pentru că noi în momentul de faţă suntem în plin proces de atragere a unei runde de finanţare pentru modelul nostru core de business, pentru studio. În planul nostru financiar, această sumă de 5 milioane euro este spartă pe fiecare etapă de dezvoltare şi este specificat unde anume vom folosi aceşti bani. Suntem în discuţii cu investitori atât de pe plan local, cât şi din străinătate.

    Din străinătate suntem în discuţii cu un investitor din Polonia şi totodată suntem în discuţii şi cu investitori din Londra şi Amsterdam. De asemenea, am început de săptămâna trecută să discutăm şi cu potenţiali investitori din SUA. Suntem într-o fază de explorare”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, Ştefan Koritar, Managing Partner în cadrul Grai Ventures. Proiectul a pornit în Cluj-Napoca în urmă cu aproape patru ani pe modelul de studio pentru start-up-uri în cadrul căruia se dezvoltă deja trei proiecte interne, organizaţia fiind de asemenea în plin proces de dezvoltare a segmentului de colaborare cu corporaţii care vor să investească în start-up-uri inovatoare. Totodată, Grai Ventures oferă diferite servicii start-up-urilor externe, cum ar fi servicii de marketing, IT, design, HR şi multe altele.

    Ce înseamnă însă mai exact core businessul Grai Ventures? Ce este un studio pentru start-up-uri? „Un start-up studio este o iniţiativă complementară într-un ecosistem de start-up-uri şi nicidecum nu reprezintă o competiţie în faţa fondurilor de tip venture capital, corporaţiilor sau a înseşi start-up-urilor existente. Ceea ce aduce un start-up studio este inteligenţa operaţională şi comercială la standarde internaţionale.

    Dacă un program de accelerare sprijină start-up-urile pe o perioadă de trei luni şi cu o sumă minimă de finanţare, studioul acţionează ca un element de sprijin al start-up-ului pe întreaga durată a vieţii, la spectrul opus al acceleratorului. De asemenea, investiţia nu este restrânsă la o anumită sumă de bani, ci cu ajutorul reţelei de investitori a studioului putem oferi acces la capital în diferite faze de creştere a start-up-ului”, a explicat Ştefan Koritar. El a ţinut să precizeze în plus şi care sunt diferenţele faţă de un fond de tip venture capital?

    „Vă puteţi gândi la studio ca la un fond de venture capital operaţional, unde echipa studioului oferă start-up-ului acces la resursele esenţiale de a valida şi de a creşte businessului – nu doar finanţare, ci şi marketing, IT, design, HR şi multe altele.”

    Totodată, Ştefan Koritar a explicat şi cum poate să ajute un start-up studio ecosistemul. „Studioul poate ajuta într-un ecosistem doar dacă este o nevoie clară pentru produsele şi serviciile noastre, iar în România vedem o nevoie clară pentru acest model. O justificare clară a acestui model vine din faptul că la nivel global 1 din 10 start-up-uri eşuează şi anume 33% eşuează din lipsa strategiei de go-to-market şi o proporţie destul de mare pentru că nu reuşesc să atragă finanţare sau în cele din urmă rămân fără capital operaţional.

    Studioul astfel sprijină antreprenorii la început de drum exact cu aceste resurse ce sunt esenţiale creşterii businessului şi, după cum ne spun cifrele, ele lipsesc câteodată în faza incipientă a vieţii unui start-up. Este deja dovedit că start-up-urile ce au fost create de studiouri aduc câştiguri mai mari investitorilor, iar şansele de eşuare sunt cu mult diminuate. Start-up-urile susţinute de către un studio au cu 30% mai mari şase de a ajunge la seria A de investiţii, decât un start-up extern.” În paralel cu propria campanie de strângere de fonduri, Grai Ventures a început procesul de fundraising şi pentru unul dintre start-up-urile sale interne – Sun Stream. „Şi totodată lucrăm la procesul de fundraising pentru unul dintre start-up-urile externe.

    Obiectivul nostru principal este să avem 20 de start-up-uri până în anul 2030 – 20 de start-up-uri active la comun, atât interne, cât şi dezvoltate împreună cu corporaţii. Totodată, în momentul de faţă căutăm corporaţii partenere deschise spre inovaţie alături de care să explorăm posibilitatea de colaborare şi ne dorim să creştem comunitatea de antreprenori şi investitori interesaţi de modelul nostru“, a punctat Ştefan Koritar.

    El a pus bazele studioului Grai Ventures încă din 2017, iniţial sub o altă denumire. Atunci Ştefan Koritar era singurul partener în studio, iar forma studioului era „internal venture building” – dezvolta propriile start-up-uri intern. „De aproximativ un an s-au alăturat alte două partenere  proiectului, alături de care am început să dezvoltăm şi cel de-al doilea departament de dezvoltare de start-up-uri şi anume corporate venture development în care noi creăm şi investim alături de partenerii noştri din mediul corporate dar şi cu investitori din reţeaua noastră proprie în start-up-uri dezvoltate împreună cu corporaţia respectivă.”

    Până în prezent, Grai Ventures a colaborat cu mai multe start-up-uri din piaţă. „Am mers pe un model de facturare clasic în prima fază cu anumite start-up-uri din piaţă, model la care am renunţat în totalitate, iar astăzi ne concentrăm strict pe un model pur de creere şi investiţie în start-up-uri. Acum noi avem 3 start-up-uri incubate în cadrul studioului care se află în diferite stadii de maturitate. Aceste trei start-up-uri se regăsesc în industria de energie verde, în industria software şi în industria SaaS pentru media.”

     

    Sfatul expertului

    La ce aspecte juridice trebuie să fie atenţi antreprenorii din domeniul tehnologiei încă de la început pentru a putea creşte un business sănătos?

    Invitat: Monica Stătescu, partener în cadrul casei de avocatură Filip & Company

    „Un investitor va cere în mod normal nişte angajamente. Aceste angajamente depind de gradul de îndatorare al companiei, de respectarea unor indicatori financiari, şi este important ca antreprenorul să se asigure că poate respecta acei indicatori, că obligaţiile pe care şi le asumă nu înseamnă pentru el o barieră mai departe pentru a obţine o altă finanţare. Pentru că nu se ştie, poate că va avea nevoie de alţi bani pe care îi va lua de alt finanţator şi atunci nu va mai avea ce să-i ofere celuilalt finanţator dacă deja s-a încărcat foarte mult de la primul.”

    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Cristian Dinuţă, Alexia Dumitrescu şi Mihnea Pasere, fondatori Let’s Uni!

    Ce face? Dezvoltă o platformă care simplifică procesul de aplicare la universităţi din străinatate

    „Pe baza calculelor noastre, într-un ciclu liceal sunt aproximativ 200.000 de elevi. Dintre aceştia noi ne adresăm celor care au potenţial de a lua peste nota 8 la examentul de bacalaureat şi care au planuri de a studia în cadrul universităţilor de top din străinătate”

     

    2. Invitat: Cătălin Meşter, cofondator şi CEO al Storis

    Ce face? Dezvoltă o platformă prin care clienţii să aibă acces, în schimbul unui abonament lunar, la întreaga bibliotecă de cărţi oferite şi în format audio şi de tip e-book.

    „Piaţa de carte digitală este destul de avansată în Europa, doar în România nu există vânzări, nu există o aplicaţie şi nu există un canal de distribuţie pentru cărţile digitale şi aici vorbim de cărţi în format audio şi digital (e-books). Noi ne-am propus să fim o aplicaţie făcută de români în România la standardul aplicaţiei globale Audible şi să ne punem cu jucătorii globali care sigur vor veni şi ei în România în viitor. Cu această misiune am plecat la drum. Avem o viziune globală, aplicaţia este construită să ofere o experienţă la nivelul celorlalţi jucători, şi nu vedem absolut niciun motiv pentru care în viitor să nu ieşim şi în alte ţări.“

    Start-up Boost


    Actor nou în ecosistemul local de start-up-uri tech

    Invitat: Ştefan Koritar, managing partner în cadrul Grai Ventures – studio pentru start-up-uri

    „Un start-up studio este o iniţiativă complementară într-un ecosistem de start-up-uri şi nicidecum nu este o competiţie în faţa fondurilor de tip venture capital, corporaţiilor sau a însuşi start-up-urilor existente. Ceea ce aduce un start-up studio este inteligenţa operaţională şi comercială la standarde internaţionale. Dacă un program de accelerare sprijină start-up-urile pe o perioadă de trei luni şi cu o sumă minimă de finanţare, studioul acţionează ca un element de sprijin al start-up-ului pe întreaga durată a vieţii, la spectrumul opus al acceleratorului. De asemenea, investiţia nu este restrânsă la o anumită sumă de bani, ci cu ajutorul reţelei de investitori a studioului putem oferi acces la capital în diferite faze de creştere a start-up-ului. Vă puteţi gândi la studio ca la un fond de venture capital operaţional, unde echipa studioului oferă start-up-ului acces la resursele esenţiale de a valida şi de a creşte businessul- nu doar finanţare, ci şi marketing, IT, design, HR şi multe altele.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.


     

  • Cum ar putea România să genereze mai mulţi unicorni şi ce ar însemna acest lucru pentru ţara noastră

    România ar avea de câştigat enorm dacă ar fi gazda mai multor companii IT care să ajungă la succesul fabulos al UiPath – prima companie de tech creată de antreprenori români care s-a listat la New York. Mai exact, România ar putea ajunge un hub de digitalizare şi un hub de antreprenoriat inovativ nu doar la nivel regional, cât şi european dacă toţi actorii implicaţi în acest ecosistem – de la universităţi şi mediuL privat până la stat, ar lua măsurile necesare. De ce este nevoie însă pentru „clonarea” UiPath?

     

    În primul rând, este nevoie de sprijin financiar pentru cercetare-dezvoltare, de capital străin, de mai multe start-up-uri tech şi de mai mulţi specialişti în IT care să-şi pună în valoare ideile lucrând la propriile proiecte. Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul Microsoft, şi George Sârbu, Community Manager în cadrul Innovation Labs, au câteva idei despre măsurile care ar trebui luate în acest sens.

    „România are câteva avantaje competitive fantastice şi vorbim despre ele dar poate nu le valorificăm în anumite conversaţii. Eu consider că România va deveni un hub puternic de digitalizare pentru regiunea noastră şi pentru Uniunea Europeană şi, de ce nu, pentru întreaga lume. Sunt câteva avantaje pe care noi, ca ţară, le avem. În principal aş vorbi de universităţile din România: avem o componentă mare de absolvenţi de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – România are o pondere de peste 43% a absolvenţilor din aceste zone, în timp ce media europeană este undeva la 30%, deci suntem mult peste media europeană, practic aproape o jumătate dintre specialiştii care ies din universităţi sunt din zona tehnică. Acesta este un avantaj important – avem universităţi pregătite care pot susţine nevoia de oameni calificaţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni al Microsoft România. El a adăugat că România are de asemenea o populaţie mare de dezvoltatori de software, peste 200.000.

    „Dacă ne uităm la nişte clasamente, România este pe locul doi în regiunea noastră, după Polonia, ca număr de specialişti, deci peste Cehia, Ungaria, Grecia din acest punct de vedere. De asemenea, dacă ne uităm la raportul dintre aceşti dezvoltatori şi populaţia României, suntem pe locul 6 în lume, deci avem un potenţial fantastic de mare, specialişti care lucrează şi care dezvoltă IT pentru lume. Sunt peste 20.000 de companii de IT în România, cu mai mult de 100 de multinaţionale care şi-au deschis birouri mari aici, în România, iar Microsoft este unul dintre cele mai bune exemple – cred că avem aici al doilea birou ca mărime, după numărul de specialişti pe care îi angajăm din Europa, după Dublin, Irlanda, şi continuăm să creştem. Ne vom muta într-o clădire nouă, avem deja trei oraşe în care activăm – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, avem planuri să extindem numărul de angajaţi în toate aceste oraşe şi chiar avem multe poziţii deschise la momentul de faţă.“ Pe lângă Microsoft, sunt o serie de alte companii multinaţionale care au văzut toate aceste atuuri ale României – numărul mare de studenţi, de specialişti şi dezvoltatori IT şi un ecosistem de start-up-uri tech în plină expansiune. „Cred că doar în cadrul emisiunii ZF IT Generation am vorbit de foarte multe exemple de companii inovative care dezvoltă proprietate intelectuală absolut fantastică aici în România şi care cresc, care au atras investiţii, care continuă să atragă investiţii, deci se vede clar că există o efervescenţă fantastică în ceea ce priveşte acest ecosistem”, a punctat Daniel Rusen. Pentru ca ecosistemul local de start-up-uri tech să crească în continuare, iar România să se transforme într-un hub regional de antreprenoriat inovativ, la fel cum este Polonia, este nevoie şi de o implicare mai mare a statului în ecosistemul de start-up-uri tech, în special în susţinerea activităţii de cercetare-dezvoltare din mediul academic, dar şi în sprijinirea financiară a proiectelor aflate la început de drum. „Tot ecosistemul poate beneficia de o intervenţie, de o preocupare a statului. Noi ne-am propus să transformăm România în ceva similar Poloniei – un hub regional la nivel de antreprenoriat inovativ, iar pentru a face acest lucru este nevoie să ducem cât mai aproape de antreprenorul obişnuit tehnologia şi să democratizăm tehnologia. Pentru a face acest lucru, statul a avut un rol foarte important în toate ţările. Şi noi susţinem şi ne propunem să milităm în perioada următoare pentru o preocupare mult mai activă a statului în ecosistem”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, George Sârbu, Community Manager în cadrul Innovation Labs. El a adăugat că în primul rând statul trebuie să se implice printr-o susţinere mult mai bună a universităţilor. „Trebuie să dea mult mai multă importanţă cercetării pentru că în momentul în care vom reuşi să avem un procent de 2% din PIB în cercetare vom avea şi de unde să recrutăm proiecte inovative bune. Noi am lansat anul trecut un track pentru spin-off-uri de start-up-uri bazate pe o cercetare solidă provenită din universităţi. Astfel de start-up-uri nu pot fi produse an de an aşa cum face guvernul federal american – investeşte foarte mult în cercetare-dezvoltare.

    Cele mai importante descoperiri şi transpunerea lor în practică, numai dacă ne gândim la SpaceX, s-au făcut cu ajutorul a sute şi sute de milioane de dolari investite de guvernul amercian. Similar trebuie să procedeze şi statul român: susţinerea la sursă a inovaţiei.” Totodată, a continuat George Sârbu, statul trebuie să aloce fonduri şi pentru susţinerea echipelor care au o idee bună, au tehnologia, însă nu au capitalul necesar pentru a dezvolta şi pune în practică ideea lor. „Noi producem aceste early-stage start-ups, ele sunt pregătite pentru a merge la investitori.

    În piaţă capitalul a devenit suficient pentru a atrage investiţii de un milion de euro şi mai sus. În schimb, dacă eşti într-un start-up foarte timpuriu nu ai nevoie de un milion euro şi nici nu îţi dă nimeni un milion de euro. Ce lipseşte şi ar trebui extins, iar statul ar trebui să intervină, inclusiv prin cofinanţări, sunt investiţii în gama aceasta de 200.000-500.000 euro care sunt vitale pentru dezvoltarea start-up-urilor IT. Cumva aici vedem noi un rol mai mare al statului, fără impact asupra Innovation Labs, dar vital pentru întregul ecosistem.” Pe lângă implicarea statului în zona de sprijinire a cercetării-dezvoltării a mediului academic şi de finanţare a start-up-urilor de tehnologie, pentru a creşte ecosistemul tech este nevoie şi de atragerea capitalului străin.

    „Este foarte important totodată ca toţi din ecosistem să ne asumăm un rol mai activ în a atrage capital străin. Noi încercăm prin comunităţile pe care le-am creat şi în care am intrat să punem la dispoziţia investitorilor străini «meniul» posibilităţilor şi oportunităţilor de investiţii de aici. Dacă noi nu ne vindem, capitalul nu va veni să ne caute, chiar dacă acum beneficiem de acest bonus al vizibilităţii UiPath şi Elrond, acesta va dispărea în câţiva ani şi atunci noi trebuie să rămânem cumva persistenţi în memoria marilor fonduri de investiţii lucru care nu se va decât promovând ca brand de ţară acest hub de tineri inovativi”, a subliniat George Sârbu.

     

    Start-up Boost

     

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech?

    1. Invitat: George Sârbu, community manager în cadrul Innovation Labs

    „Noi ne-am propus să transformăm România în ceva similar Poloniei – un hub regional la nivel de antreprenoriat inovativ, iar pentru a face acest lucru este nevoie să ducem cât mai aproape de antreprenorul obişnuit tehnologia şi să democratizăm tehnologia. Pentru a face acest lucru, statul a avut un rol foarte important în toate ţările. Şi noi susţinem şi ne propunem să milităm în perioada următoare pentru o preocupare mult mai activă a statului în ecosistem.”

    2. Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni al Microsoft

    „România are câteva avantaje competitive fantastice şi vorbim despre ele dar poate nu le valorificăm în anumite conversaţii. Eu consider că România va deveni un hub puternic de digitalizare pentru regiunea noastră şi pentru Uniunea Europeană şi, de ce nu, pentru întreaga lume. Sunt câteva avantaje pe care noi, ca ţară, le avem. În principal aş vorbi de universităţile din România: avem o componentă mare de absolvenţi de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – România are o pondere de peste 43% a absolvenţilor din aceste zone, în timp ce media europeană este undeva la 30%, deci suntem mult peste media europeană, practic aproape o jumătate dintre specialiştii care ies din universităţi sunt din zona tehnică. Acesta este un avantaj important – avem universităţi pregătite care pot susţine nevoia de oameni calificaţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.”

     

    Start-up Update

    Invitat: Alin Dobra, cofondator şi CEO al Bunnyshell – platformă de management al infrastructurii în cloud

    Ce e nou? Start-up-ul a ajuns la o evaluare de
    8 milioane euro odată cu noua finanţare atrasă de 1,1 milioane euro de la fondul de investiţii Early Game Ventures. Valoarea proiectului este astfel aproape dublă faţă de acum un an şi jumătate, când compania a reuşit să atragă prima sa investiţie mare – 750.000 euro, tot de la fondul local Early Game Ventures.

    „Planul nostru este ca la sfârşitul anului următor să luăm o nouă rundă de finanţare, mai mare, acel tip de finanţare care se numeşte seria A. Orizontul de timp ţine foarte mult de cât de rapid reuşim noi să setăm această infrastructură de scalat. Până acum noi am atras investiţii de aproape 2 mil. euro. Prima investiţie mai mare a fost de la Early Game Ventures – 750.000 euro în 2019, iar scopul ei a fost să dovedim necesitatea unui produs ca Bunnyshell şi să ne găsim acel «product/market fit». Această nouă rundă de investiţii, tot de la Early Game Ventures, este pentru a pregăti partea de scalare internaţională a companiei – să accelerăm toate canalele internaţionale pe care le avem.”

     

    Start-up Pitch

    Invitat: Igor Prodan, cofondator şi managing director LiteApp

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă de tip marketplace pentru rezervări de servicii

    „Am lansat varianta de marketplace la începutul săptămânii trecute, iar acum avem 60 de furnizori parteneri din trei domenii – spălătorii auto, saloane de înfrumuseţare şi cabiente stomatologice. Numărul este extrem de dinamic pentru că de la o zi la alta creşte – avem noi parteneri care ni se alătură, la fel cum vom avea şi alte domenii pe care le vom lansa în curând.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • După ce anul acesta o companie românească a ajuns să valoreze 37 de miliarde de dolari, încă o companie a dat lovitura în toată lumea şi a devenit un hit global, fiind căutată chiar şi în Peru

    O companie din Braşov a dezvoltat o aplicaţie care a devenit rapid un hit global: numără diferite obiecte de la perle până la buşteni din imagini sau clipuri video capturate de telefoane, webcam-uri sau drone. Soluţia a fost rapid adoptată de companii din diferite sectoare de producţie astfel că echipa CountThings a ajuns chiar şi în Peru pentru discuţii cu clienţii. Este încă un exemplu că o companie tech din România poate avea succes la nivel global.

    Avem înspre 700.000 de instalări pe diferite dispozitive, spre 200.000 de utilizatori care şi-au creat cont şi câteva zeci de mii de clienţi. Majoritatea clienţilor sunt din străinătate – SUA, Australia, Europa, Asia şi America Latină. Ne-a fost tare greu să accesăm piaţa locală. Ne-ar fi fost mult mai uşor să avem contacte aici cu care să putem dezvolta aplicaţia.

    Este altceva să mergi la o fabrică de aici, aproape de tine, spre deosebire de a merge să faci vizite în Peru, spre exemplu, la o fabrică de metal“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Marius Păltănea, managerul proiectului CountThings. Proiectul CountThings a fost demarat de Dynamic Ventures, o companie din Braşov specializată în dezvoltarea de soluţii software la comandă, în urmă cu peste şapte ani. „Nu a fost o deschidere mare pe piaţa din România atunci când am început în urmă cu circa 7-8 ani.“

    El a precizat că proiectul CountThings a luat naştere ca urmare a cerinţelor mai multor clienţi ai Dynamic Venture, compania sub care s-a lansat brandul CountThings, care doreau o soluţie prin care să îşi inventarieze stocurile de diferite produse. „Noi produceam soluţii software personalizate pentru clienţii noştri – firme medii şi mari, iar la un moment dat, am avut inspiraţia să pivotăm spre proiecte de image processing, iar mai apoi spre computer vision şi machine learning.

    Încet, încet am început să primim tot felul de cereri interesante de la clienţi pentru numărat lucruri. Cumva s-au aliniat planetele şi am avut într-o perioadă scurtă de timp 2-3 cereri în acelaşi timp de la clienţi din domeniul forestier care vroiau să numere buşteni din poze. Practic atunci ne-am dat seama că ar trebui să facem un produs pentru asta şi am făcut o primă aplicaţie care număra buşteni.“

    Treptat, compania a dezvoltat atât aplicaţia în sine, cât şi algoritmii din spate pe măsură ce şi tehnologia a avansat şi a început să primească tot mai multe cereri de la clienţi din diferite domenii de activitate –  metalurgie, farma, ş.a.m.d.

    „Creasem mai multe aplicaţii practic, dar având atât de multe cereri am ajuns să avem un produs de sine stătător, CountThings. În acest moment avem peste 300 de lucruri pe care le putem număra cu acurateţe 100%“, a punctat Marius Păltănea.

    Aplicaţia CountThings automatizează procesul de inventariere a stocurilor, fiind folosită de zeci de mii de clienţi din întreaga lume – de la o fabrică de metale din Peru şi un producător de ananaşi din Costa Rica, la un producător de perle din China. Soluţia, numără obiecte atât din poze, cât şi din clipuri video. Aplicaţia care numără obiectele din poze este disponibilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, iar cea care numără din clipuri video are doar versiune pentru Windows – desktop.

    În prezent, CountThings este practic o suită de aplicaţii care numără automat obiecte din poze sau video. „Problema rezolvată de aplicaţia noastră este numărarea manuală care deseori este foarte anevoioasă sau uneori imposibilă, este suceptibilă erorii umane şi este o «durere» pentru multe dintre companii.

    Cu aplicaţia noastră scoţi telefonul din buzunar, selectezi ce vrei să numeri, faci o poză obiectelor pe care vrei să le numeri, apeşi un buton şi vei avea rezultatele pe ecran în 2-3 secunde, rezultate pe care după aceea le poţi salva în diferite formate sau trimite către diferite sisteme – către baze de date, către sistemul ERP, etc., şi în acest fel o companie poate avea un control centralizat şi în real-time al flow-ului de materiale, va putea automatiza inventarul, primirea şi trimiterea de mărfuri“, a explicat el, adăugând că în cazul aplicaţiei ce numără obiectele din clipuri video, care este disponibilă doar pentru desktop, utilizatorii au nevoie doar de un calculator şi o cameră web pentru a număra obiectele în mişcare, cum ar fi produsele de pe o bandă transportoare din linia de producţie.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor

    Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor. De la această idee a pornit şi Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru, care a creat o platformă ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cronice. Platforma, numită KIDoc,  este special concepută pentru părinţii copiilor cu boli cronice şi medicii care se ocupă de cazurile lor, scopul fiind de a-i ajuta pe aceştia să comunice eficient şi să gestioneze în mod optim tratamentul copiilor.

    Platforma se află acum în curs de dezvoltare, aceasta având trei componente – una de comunicare întare echipele de medici şi între medici şi părinţi, una axată pe tratamentul copiilor cu boli cronice şi una de dosar medical electronic. În prezent, start-up-ul testează primul modul, cel de comunicare, numit KIDoc Împreună, urmând ca până la finalul acestui an să lanseze şi celelalte două module – KIDoc Tratament şi KIDoc Digital.

    „Am început să lucrăm la ideea KIDoc de acum un an – prima dată am fost incluşi într-un program regional din Balcani, un program pentru femeile antreprenor, iar apoi am intrat în Innovators for children, un accelerator de 9 luni care ne-a ajutat să ne conturăm ideea, să punem la punct strategia de dezvoltare, iar din octombrie anul trecut a început dezvoltarea propriu zisă a soluţiei. Atunci s-a alăturat şi primul developer senior – Victor Teianu, care este şi colegul meu din liceu, iar de atunci a început dezvoltarea propriu-zisă.

    Din octombrie până acum s-a pus la punct prima parte a aplicaţiei – KIDoc Împreună – acea platformă de comuniare care aduce toată echipa multidisciplinară la un loc. Acum suntem în etapa în care testăm cu utilizatorii noştri din comunitate această platfromă de comunicare şi avem câteva parteneriate cu clinici private în care urmează să punem la dispoziţie soluţia noastră pentru a fi testată cu medicii şi pacienţii de acolo”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc. Ea are o experienţă de opt ani în spitale din Bucureşti, Paris, Londra şi Luxemburg, care stă de altfel la baza ideii dezvoltării KIDoc.

    „Eu sunt medic şi de când profesez în domeniul pediatriei am aflat de la părinţii copiilor cu boli cronice că traversează mai multe etape dificile, iar printre constrângerile cele mai mari despre care mi-au spus de-a lungul timpului şi pe care le-am indentificat şi în studiul pe care l-am făcut înainte de a demara proiectul se numără în principal trei şi anume: dificultatea de a comunica eficient cu echipa care îngrijeşte copilul, iar în cazul unei boli cronice vorbim de mai mulţi medici, de o echipă multidisciplinară. Cea de-a doua provocare era administrarea tratamentului – boli cronice, care sunt foarte complexe şi în cazul cărora, de multe ori, părinţii spun că nu înţeleg mecanismul bolii, că nu înţeleg ce face fiecare medicament în parte şi din această cauză de multe ori apar şi erori în administrarea medicaţiei. Iar cea de-a treia mare problemă pe care o întâmplină toţi pacienţii cu boli cronice din România şi copiii în particular este absenţa unui dosar electronic medical – suntem cu toţii familiarizaţi cu imaginea bolnavului care intră în spitalul din România cu un dosar plin de hărtii. Noi prin KIDoc venim cu un răspuns la aceste trei provocări şi anume KIDoc are trei componente: KIDoc împreună, KIDoc Tratament şi KIDoc Digital”, a explicat Andreea Mădălina Şerban.

    Ea a adăugat că prima componentă, KIDoc Împreună răspunde nevoii de comunicare eficientă într-o echipă multidisciplinară. „Va fi o platformă de comunicare ce va aduce împreună, aşa cum îi spune şi numele, întreaga echipă care îngrijeşte copilul cu boală cronică – părintele, medicul de familie, medicul pediatru, medicul specialist şi alţi specialişti.” Cel de-al doilea modul, KIDoc Tratament, va fi instrumentul profesional de gestionare a medicaţiei copilului care suferă de o boală cronică. „Este menit să crească aderenţa la tratament prin faptul că vine să îi explice părintelui, printr-un limbaj uşor de înţeles, ce face fiecare medicament în parte – verifică dozele pe care le are prescrise în aplicaţie şi verifică şi potenţialele interacţiuni. O particularitate a pacienţilor cu boli cronice este faptul că ei sunt îngrijiţi de mai mulţi medici şi fiecare prescrie un tratament diferit, iar KIDoc verifică înainte de a introduce un medicament nou în tratament dacă nu cumva acesta interacţionează cu ceva ce lua deja copilul”, a punctat fondatoarea KIDoc.

    A treia componentă a proiectului, KIDoc Digital este dedicată dosarului medical electronic al fiecărui pacient în care sunt păstrate toate documentele astfel încât să fie accesibile pentru toată echipa care îngrijeşte copilul pacient. „Acest dosar medical electronic va face posibilă şi cererea unei a doua opinii pentru că părintele va putea adăuga în aplicaţie şi un alt medic care nu este medicul curant al copilului, căruia vrea să îi prezinte cazul”, a completat ea. Platforma KIDoc va fi disponibilă ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, primul modul urmând a fi gata în vară, iar celelalte două în toamnă.

    „În decursul verii vom avea deja disponibil pentru descărcare partea de KIDoc Împreună şi ne dorim ca până în luna noiembrie să avem gata şi celelalte două componente. Practic, echipa de programatori juniori care s-a alăturat în cadrul programului Innovation Labs, lucrează la partea de medicaţie şi atunci estimăm că nu va dura mult de la lansarea KIDoc Împreună până când vom avea disponibilă şi KIDoc Tratament.”

    Cum va funcţiona mai exact aplicaţia? „În momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR. Din acel punct, medicul respectiv va face parte din echipa multidisciplinară din aplicaţie care este implicată în îngrijirea copilului şi astfel vor putea comunica eficient”, a precizat Andreea Mădălina Şerban. În primul an de funcţionare, start-up-ul şi-a propus să atragă peste 4.000 de utilizatori ai soluţiei. „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor”, a menţionat ea, adăugând că până acum echipa KIDoc a discutat cu peste o mie de părinţi. „Am construit şi o comunitate pe Facebook în care distribuim materiale relevante, comunicăm cu ei, am organizat focus-grupuri pentru a înţelege mai bine nevoile lor. Pe de cealaltă parte am vorbit şi cu medicii şi avem o comunitate de 300 de medici care susţin soluţia şi care o vor promova către pacienţii lor.”

    Platforma KIDoc va include în viitor aplicaţii pentru diferite boli cronice, prima aleasă fiind epilepsia. Aplicaţia KIDoc Epi este dedicată micilor pacienţi cu epilepsie şi familiile lor, urmând ca anul viitor start-up-ul să dezvolte o soluţie similară pentru alte două patologii cronice – astmul şi diabetul. Până acum, proiectul KIDoc a fost susţinut din resurse proprii şi cu ajutorul unui premiu de 15.000 euro în cadrul unui program de accelerare pentru start-up-uri, iar odată ce va avea lansate toate cele trei componente ale platformei, start-up-ul medtech va începe să şi monetizeze. „Încă lucrăm la strategia de pricing însă ceea ce am definit până în acest punct cu mentorii noştri a fost că ne dorim să avem atât un model B2C adresat părinţilor, cât şi unul B2B pentru clinicile private. La modelul B2C ne dorim ca pentru medici utilizarea aplicaţiei să rămână gratuită, iar pentru părinţi vom stabili valoarea unui abonament lunar. KIDoc este un proiect de suflet, care are şi o componentă socială importantă pe lângă aceasta de business şi căutăm încontinuu soluţii pentru a face accesibilă platforma pentru toţi cei care au nevoie şi atunci vom avea şi componenta KIDoc Social care vine cu abonament gratuit pentru familiile care nu îşi pot permite să plătească. Avem deja sprijin din partea mai multor companii care ne-au spus că vor să susţină astfel de abonamente KIDoc social”, a menţionat ea, adăugând că echipa explorează de asemenea şi soluţii prin care să poată oferi platforma şi către clinici private care mai apoi să o facă disponibilă către reţeaua lor de medici şi către pacienţii care se tratează acolo. În primul an de funcţionare de la lansarea tuturor celor trei componente ale platformei KIDoc, Andreea Mădălina Şerban estimează că va avea nevoie de o finanţare de circa 50.000 euro, iar apoi după consolidarea pe piaţa locală, start-up-ul va avea nevoie de resurse financiare mai mari pentru a se putea extinde şi în afara României.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andreea Mădălina Şerban, fondator KIDoc

    Ce face? Dezvoltă o platformă online ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cornice

    „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor.”

    Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc:„Am gândit KIDoc ca o aplicaţie mobilă disponibilă pe Android şi iOS, iar în momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR.“

    2. Invitat: Alexandru Filip, fondator Pickatrip.ro

    Ce face? A lansat recent pe piaţa locală platforma online cu acelaşi nume ce le oferă utilizatorilor care se abonează acces la pachete turistice cu tarife reduse între 30-50%.

    „În primul rând, vrem să atingem masa critică de abonaţi – primul prag este de 1.000 de abonaţi şi încercăm să ajungem la el până la începutul lui iulie. Iar ca ţintă pentru acest an avem 2.500 de abonaţi loiali, multiplicând cu costul abonamentului şi cu toate pachetele vândute pe site, fiindcă noi încasăm acele pachete, anticipăm o cifră de afaceri de până într-o 100.000 euro anul acesta cu cel puţin o triplare anul viitor şi ca abonaţi şi ca cifră de afaceri.”

     

    Sfatul expertului

    Invitat: Mădălina Stănescu, fondator Optimized

    Care sunt greşelile care duc la irosirea bugetelor de promovare online? Riscul ca antreprenorii să-şi irosească banii din bugetele de promovare online este unul semnificativ, dacă aceştia nu se documentează temeinic înainte de a lansa campanii sau dacă nu lucrează cu experţi în domeniu.

    „Riscul de a pierde banii alocaţi promovării online este foarte mare. În primul rând din cauza faptului că nu avem cunoştinţele necesare să lucrăm cu aceste platforme. Sunt platforme complexe Facebook Ads, Google Ads, există cursuri de certificare şi există ani de experienţă pe care noi experţii în marketing îi avem lucrând cu bugete de milioane de euro de la diferite companii, făcând experimente, testând diferite tipuri de campanii, deci lipsa de experienţă în aceste platforme îşi spune cuvântul şi putem să irosim practic bugetele din cauza neştiinţei.”

     

    Start-up Boost

    Invitaţi: Gabriela Mechea şi Bogdan Florea, Asociaţia Industriei de Soft şi Servicii (ANIS)

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech? Cea mai mare provocare cu care se confruntă în prezent industria locală de software şi de servicii este reprezentată de exodul constant al specialiştilor în tehnologie, situaţie care are nevoie de un răspuns consistent şi structurat din partea actorilor politici.

    „Poate cea mai importantă provocare în acest moment este legată de exodul specialiştilor şi după cum ştim cu toţii la nivel global, nu numai în industria de software, în marea majoritate a industriilor dar cu precădere în zona digitală, este o concurenţă acerbă după resurse şi după talent, după resurse bine calificate. Din păcate, noi pierdem încontinuu astfel de talente în favoarea altor pieţe şi cumva aici ar trebui să existe o acţiune concertată şi structurată pe termen mediu din partea actorilor politici, după părerea noastră. Această creştere menţionată în studiu poate fi atinsă dacă vom conlucra la nivel de societate – atât actorii privaţi cât şi statul – în încercarea de a accelera transformarea digitală.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation