BusinessMagazin

Tag: ZF IT GENERATION

  • AI secretara

    Munca în corporaţie, cu multe „calluri” şi „meetinguri” zi de zi poate deveni câteodată ineficientă, fiind greu să mai ţii pasul cu ce s-a discutat şi când, fiind nevoie mereu să îţi iei notiţe şi să organizezi informaţiile. Însă cum ar fi să ai o secretară personală indiferent de poziţia pe care o ai în companie, un asistent bazat pe inteligenţă artificială care să facă munca asta în locul tău şi să îţi crească productivitatea? Un start-up local s-a gândit la această problemă şi a creat soluţia.

     

    Noi spunem că este o platformă de automatizare a şedinţelor şi o parte din această platformă este un fel de asistent, bazat pe inteligenţă artificială, dar nu numai, care intră automat în şedinţe. Îţi conectezi calendarul sau îi trimiţi un link de Zoom, Google Meet, Microsoft Teams şi va intra ca un participant în acea şedinţă online şi va înregistra, transcrie şi sumariza automat şedinţa. Apoi se trimite pe mail către participanţi sumarul care include şi paşii următori şi câţiva indicatori de productivitate, adică o interpretare a modului în care a fost organizată şedinţa. Iar această interpretare poate include mai mulţi parametri în funcţie de callurile pe care le ai şi în funcţie de rolul pe care le ai în organizaţie. Noi personalizăm destul de mult la nivel de rol şi la nivel de organizaţie înţelegem contextual în ce fel de şedinţă eşti şi care ar fi sumarul sau să spunem interpretarea cea mai potrivită, cea mai relevantă”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Dan Huru, cofondator şi CEO al Meetgeek.ai.  El a pus bazele proiectului Meetgeek.ai încă din 2021, rafinând ideea până la comercializarea soluţiei în 2022.

    „Cred că am avut prima idee prin 2020 şi am început efectiv să lucrăm la ea în 2021. Atunci am trecut printr-un accelerator din Bucureşti, unde am intrat cu o idee pe hârtie şi am ieşit cu ceva mai consolidat. După care am început să lucrăm la produs şi am făcut foarte multe call-uri cu posibili clienţi ca să descoperim ce trebuie să construim. A fost o perioadă interesantă în care erau foarte multe idei şi în care s-a concretizat un produs axat pe anumite zone. Ideea a plecat de la nevoia de a automatiza sarcini operaţionale fiindcă eu personal am fost implicat în multe proiecte de software, de dezvoltare de produse software, pentru a automatiza aceste taskuri. Am observat că există foarte multă libertate în a pune şedinţe în calendar, şedinţe care sunt gestionate prost până la urmă şi ne-am gândit că putem dezvolta o tehnologie complementară care să adreseze această problemă uriaşă. Bineînţeles că nu poţi rezolva toate problemele deodată, dar măcar poţi rezolva o mare parte din această problemă uriaşă, ceea ce are impact şi este valoros”, a relatat el. Acum, soluţia Meetgeek.ai se integrează cu aplicaţiile de videoconferinţă precum Zoom, Microsoft Teams sau Google Meet, participând la şedinţele online ca un asistent virtual care înregistrează, transcrie şi sumarizează cele mai importante informaţii şi concluzii din discuţiile de business cu ajutorul tehnologiei AI. Utilizatorii pot personaliza rezumatele şi insight-urile pentru fiecare tip de apel, definind ce teme sau detalii le sunt de interes. De asemenea, pot extrage automat cele mai importante întrebări, nivelul de participare, identificarea monologurilor dintr-o conversaţie şi multe altele.

    Pe lângă integrarea cu platformele de videoconferinţă, Meetgeek.ai se integrează şi cu alte tipuri de soluţii software folosite în cadrul companiilor – de la soluţii de project management sau de tip CRM (Customer Relationship Management). În total, sunt peste 10.000 de soluţii software cu care se integrează în preent Meetgeek.ai. „De obicei companiile îşi integrează acest asistent cu celelalte platforme pe care le folosesc, celelalte produse software – pot fi soluţiile de chat de comunicare internă cum ar fi Microsoft Teams sau Slack, sau pot fi tool-uri de project management sau tool-uri de customer relationship management de exemplu pentru echipele de vânzări. Şi ce se întâmplă practic este că aceste sumaruri, <<highlight-uri>> din şedinţe, cele mai importante lucruri pe care tu le defineşti ca fiind importante, ele pot fi automat trimise către alte platforme pentru a automatiza timpul necesar de a introduce date în sistem şi pentru a trimite informaţii către colegi mai uşor, pentru a colabora mai uşor cu ceilalţi colegi”, a punctat Dan Huru. În prezent, platforma Meetgeek.ai funcţionează pentru 30 de limbi, inclusiv limba română, acurateţea transcrierilor fiind de 90-95%, conform reprezentanţilor start-up-ului.

    Meetgeek.ai şi-a propus să ajungă până în vara anului viitor la venituri anuale recurente de 1,5 mil. dolari, dublu faţă de nivelul actual, iar odată ce îşi va atinge obiectivul start-up-ul va deschide şi o nouă rundă de investiţii. Până acum, echipa Meetgeek.ai a atras investiţii totale de 650.000 euro, sumă cu care a reuşit să lanseze oficial platforma anul trecut şi să atragă până în prezent circa 10.000 de clienţi la nivel internaţional, majoritatea din SUA.

    „Noi avem un obiectiv să ajungem la 1,5 milioane de dolari venituri anuale recurente până la începutul verii viitoare, în 2024. Acum suntem undeva la jumătate, spre jumătate din acest obiectiv, dar avem o creştere destul de bună şi sperăm că o să ajungem la să ne îndeplinim obiectivul. Probabil vom ajunge să avem între 20.000 şi 30.000 de clienţi, depinde ce fel de companii vom atrage în portofoliu. Pentru noi este important ca şi companie să ai şi o bază variată de clienţi pentru a putea de servi mai bine clienţii şi de fapt şi pentru a putea crea funcţionalităţile corecte”, a spus Dan Huru. Modelul de business al Meetgeek.ai se bazează pe subscripţii lunare sau anuale, costul pornind de la 19 dolari/lună per licenţă. „Avem şi o variantă gratis care e limitată la 5 ore pe lună şi apoi încep licenţele care sunt cumpărate de obicei pentru fiecare utilizator. Deci, de exemplu, o echipă de 20 de oameni poate să cumpere 10 licenţe plătite şi să folosească 10 licenţe gratis. Asta înseamnă că îi pot include şi pe ceilalţi colegi care nu au neapărat foarte multe şedinţe sau au un număr relativ restrâns de şedinţe şi îi pot include în procesul de colaborare şi de îmbunătăţire a productivităţii în general.”   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Dan Huru, cofondator şi CEO al Meetgeek.ai.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie software bazată pe tehnologia AI care creşte productivitatea întâlnirilor de business.

     

    2. Invitaţi: Valentin Radian, cofondator al Find My Dentist şi director executiv în cadrul companiei de stomatologie Gursk Medica, şi Robert Profeanu, team manager în ca­drul EXE Software.

    Ce fac? Au lansat în urmă cu aproximativ trei luni şi jumătate pe piaţa din România şi în Republica Moldova platforma FindMyDenstist, dezvoltată de compania românească EXE Software.

    Valentin Radian: „Am ajuns la 500 de clinici dentare, ne chinuim să populăm cât mai mult aplicaţia, apoi o să înceapă promovarea către beneficiarul final care este pacientul. De asemenea, statisticile arată că am avut peste 40.000 de căutări în interiorul aplicaţiei, în aceste trei luni şi puţin de când am lansat-o pe piaţă.“

    Robert Profeanu: „Din punct de vedere dezvoltare, soluţia a fost construită mai puţin de un an. Dar noi am luat în considerare şi am ştiut încă de la început că vor fi planuri de extindere, de aceea una din provocări a fost să pregătim soluţia încă de la început pentru a putea fi extinsă şi în alte pieţe. Iar dacă vom creşte numărul de ţări, ceea ce ar aduce şi creşterea numărului de utilizatori sau de clinici, aplicaţia este pregătită să facă faţă unei astfel de creşteri.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Diana Enăchescu, cofondator şi CEO al Vintello – platformă de fashion resale

    Ce e nou? Start-up-ul românesc a ajuns la un număr de la 15.000 de utilizatori care au postat peste 20.000 de articole de fashion pe platformă şi are deschisă în prezent o rundă de finanţare.

    „Am luat o finanţare anul trecut din partea Black Sea Climaccelerator şi o altă finanţare, anul acesta, prin intermediul Bravva Angels – comunitate de investitori de tip business angel din România dedicată susţinerii start-up-urilor cu cel puţin o femeie fondator. Toate finanţările puse cap la cap ajung la circa 60.000 euro. Avem o rundă de finanţare deschisă în prezent, pe care ne dorim să o continuăm în cursul acestui an sau la începutul anului viitor.”

    2. Invitat: Mădălin Ilie, CEO al Telerenta – platformă automatizată pentru închirierea de echipamente electronice

    Ce e nou? Start-up-ul Telerenta se află în căutarea unei finanţări pentru a susţine planurile sale de dezvoltare accelerată. În cele şase luni de la lansarea platformei, Telerenta a introdus pe piaţă şi un concept nou cu ajutorul grupului Bobnet – o reţea de rentboxuri de unde utilizatorii pot închiria produsele electronice dorite, şi a adăugat o serie de noi echipamente disponibile pentru închiriere. Planurile de dezvoltare nu se opresc însă aici, echipa Telerenta urmând să extindă începând cu luna aceasta reţeaua sa de rentboxuri la nivel naţional, iar din 2024 start-up-ul va face pasul şi către pieţele externe, prima ţară fiind Polonia.

    „Categoriile de produse care sunt prezente pe site vor fi disponibile şi pentru închiriere aproape instantă din rentboxuri 2.0 ce vor fi prezente în foarte scurt timp, începând încă de luna aceasta, în centre comerciale din toată ţara. Mergem către oraşele mari şi enumăr câteva – cel mai probabil Cluj, Iaşi, Braşov, Timişoara.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine sunt cele două românce din Galaţi care au făcut o super descoperire ce în viitor ar putea fi folosită în construirea avioanelor şi maşinilor viitorului

    Două românce, care au studiat matematica în România la Galaţi, şi apoi şi-au continuat şi aprofundat studiile în matematică şi statistică în Franţa, au creat, după şase ani de cercetare, un software care ar putea deveni o componentă de bază în modul în care sunt construite avioanele şi maşinile viitorului, în care electronica şi softul vor juca un rol şi mai mare decât o fac în prezent. Cum au ajuns aici şi ce urmează pentru ele?

    Softul poate ajuta giganţi precum Airbus să rezolve o problemă sofisticată – validarea funcţionării corecte a sistemelor electronice înaintea lansării pe piaţă a unui nou produs, cum ar fi un avion sau o maşină. Soluţia e deja testată de giganţi precum Airbus sau Thales Avionics şi dacă echipa condusă de Adriana Gogonel şi Liliana Cucu-Grosjean va reuşi să strângă 1 mil. euro de la investitori, dezvoltarea ar putea accelera. „Pentru ca un nou model de maşină sau de avion să iasă pe piaţă, trebuie să se facă o validare funcţională a părţii electronice, adică să se asigure, să se dovedească faptul că toate programele fac ceea ce trebuie să facă.

    Dar se face şi o validare temporală, să se asigure că toate programele fac ceea ce trebuie să facă, dar în timpul care le este dedicat, adică atunci când apăs pe acceleraţie la maşină, mă aştept ca în mai puţin de o secundă maşina să accelereze, când apăs pe frână, să frâneze; dacă depăşeşte timpul care îi este alocat, cum ea îşi împarte resursele procesorului cu alte programe – de exemplu, la o maşină automată o să avem frâna şi acceleraţia cu acelaşi spaţiu dedicat pe procesor, nu pot să fie în paralel. Şi atunci, de exemplu, dacă nu am făcut o bună estimare a cât poate să dureze în cel mai rău caz ca frâna să acţioneze, poate să rămână acceleraţia blocată, şi maşina să accelereze în loc să frâneze“, a explicat Adriana Gogonel, cofondatoare şi CEO al StatInf, ce face soluţia RocqStat, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Practic, softul realizat de StatInf asigură această parte de validare temporală – fapul că diversele module îşi execută sarcina în timpul alocat.

    Adriana Gogonel şi Liliana Cucu-Grosjean au înfiinţat start-up-ul StatInf în Franţa, după şase ani de cercetare, la îndemnul unor specialişti din cadrul gigantului Airbus care erau la curent  cu munca de cercetare realizată de cele două românce. Cele două surori au studiat matematica la Galaţi, şi ulterior au emigrat în Franţa, unde şi-au continuat şi aprofundat studiile în matematică şi statistică. Softul creat de echipa celor două românce rezolvă o problemă cheie, care va deveni din ce în ce mai importantă, în toate industriile – validarea funcţionării corecte a sistemelor electronice. Start-up-ul lucrează deja cu mai mulţi giganţi din Franţa şi are o listă de companii care aşteaptă lansarea comercială a softului, anul viitor. Printre companiile cu care compania a lucrat până acum se numără Airbus, MBDA, CNES, Liebherr, Thales Avionics şi Safran Aero.

     StatInf are un potenţial uriaş de piaţă, pentru că produsul este potrivit şi pentru firme mai mici, spune Adriana Gogonel. „StatInf e o societate care are ambiţia de a deveni lider mondial în analiza temporală a timpilor de execuţie. Am început atacând piaţa critică, a companiilor care dacă au probleme de producţie, erorile pot costa vieţi umane. Dar am putea să lucrăm şi cu companii mici, doar că deocamdată vrem să îi convingem pe cei mari şi aşa cei mici o să vină mai uşor şi o să ne permitem când o să vină cei mici să facem o împachetare a produsului pe care să şi-o permită pentru că astăzi avem licenţe destul de scumpe pentru un start-up, de exemplu, care ar avea nevoie de noi. Constructorii de drone, constructorii de minisateliţi, toţi ar putea beneficia de ceea ce propunem noi.“ StatInf a lansat lună trecută o campanie de finanţare pe platforma SeedBlink, care face parte din strategia start-up-ului de a atrage o finanţare totală de un milion de euro pentru a putea accelera dezvoltarea la capacitatea maximă.

    „Este suma care ne-ar permite nouă să avansăm dezvoltarea produsului cu viteza maximă posibilă“, a subliniat Adriana Gogonel. Ea estimează că produsul are potenţialul să explodeze şi să ajungă nu doar să genereze venituri de zeci de milioane de euro pe an, ci şi să devină un instrument standard folosit de giganţi precum Tesla dar şi NASA. „Văd softul nostru ca fiind soluţia la care o să facă apel orice constructor de automobil, de rachete de oriunde în lume. Deci o văd pe buzele celor de la Tesla, de la SpaceX, de la NASA, care vor spune, da, soluţia propusă de StatInf, asta ne trebuie aici.“  

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Adriana Gogonel, cofondatoare şi CEO StatInf.

    Ce face? A dezvoltat o soluţie software care poate ajuta companii precum Airbus să rezolve o problemă sofisticată – validarea funcţionării corecte a sistemelor electronice înaintea lansării pe piaţă a unui nou produs (de exemplu, un avion).

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitaţi: Cătălin Rus, cofondator şi chief operating officer, Prime Dash, şi Valentin Filip, managing partner, Fortech Investments.

    Ce e nou? Start-up-ul Prime Dash, fondat în Oradea, care a dezvoltat soluţii de business intelligence pentru IMM-uri, dar şi o soluţie completă pentru instituţii financiare şi nefinanciare pentru digitalizarea şi managementul creditării, va primi
    o investiţie de
    550.000 de euro de la Fortech Investments, cu care a demarat discuţiile privind tranzacţia în contextul participării la acceleratorul InnovX-BCR.

    Valentin Filip: „Zona în care Prime Dash activează este un domeniu important pentru noi şi o zonă în care avem experienţă. În acelaşi timp, fiind apropiaţi şi de programul InnovX-BCR, unde Prime Dash a participat, am avut ocazia să vedem evoluţia lor şi în cadrul programului şi toate la un loc ne-au dus în postura în care să discutăm despre o colaborare şi o investiţie din partea Fortech Investments. Ne-am bucurat să vedem că putem să ajutăm start-up-ul la momentul la care era şi astfel am procedat la a face o investiţie şi a sprijini evoluţia lor de până acum. Noi am mers etapizat, să spun aşa. În zona de investiţie am început cu o investiţie iniţială, după care am văzut că lucrurile evoluează bine şi am suplimentat, iar acum avem chiar un angajament care va mări suma, la un total de 550.000 de euro în funcţie de cum evoluează anumiţi indicatori. Noi suntem încrezători că vor vor fi atinşi.“

    Cătălin Rus: „O parte din fonduri este folosită pentru consolidarea produsului şi optimizarea tehnologiei. Mai mult de atât, am făcut un spin off pe câteva soluţii care ne-au fost cerute de instituţiile financiare şi nonfinanciare cu care lucrăm, pe zona de creditare. Astăzi, Prime Dash poate să livreze o soluţie completă instituţiilor financiare pentru management, originare, evaluare financiară şi management al creditelor pentru orice instituţie care doreşte să-şi digitalizeze procesul. Aici am vrut să ajungem acum trei ani, când am pornit proiectul. Nu mai suntem doar în zona de business intelligence, şi avem deja clienţi în zona aceasta prin care ajutăm cu întreg procesul de creditare.”

     

    2. Invitat: Ştefan Ţăpescu, cofondator al Youni – platforma prin intermediul căreia ajută elevii să-şi găsească facultatea potrivită la nivel internaţional

    Ce e nou? Start-up-ul local a deschis o nouă rundă de finanţare, suma ţintită fiind de circa 2 milioane de euro, în condiţiile în care şi-a propus să se dezvolte într-un ritm accelerat în continuare şi să intre pe noi pieţe din regiune, precum Ungaria, Bulgaria, Serbia sau Croaţia. De la înfiinţarea sa în 2017 şi până în prezent, Youni a atras în total investiţii de peste 1,2 milioane de euro, investitorul principal în companie fiind fondul Early Game Ventures. Până acum, pe lângă România, start-up-ul a deschis birouri şi în Kazahstan şi Uzbekistan.

    „Acum plănuim intrarea în Bulgaria, Ungaria, şi în Serbia sau în Croaţia. Avem deja o reţea de parteneri şi parteneri potenţiali şi credem că putem să-i ajutăm şi pe elevii din aceste ţari, pentru că nu avem un competitor care să ofere atât de multă valoare studenţilor cât oferim noi. Cumva singurii alţi competitori sunt cei din America, dar în rest este destul de greu să ne comparăm cu alte firme care oferă servicii similare, pentru că noi ne-am axat de la început să dăm cât mai multă valoare studenţilor şi pe asta ne axăm în continuare, ceea ce ne diferenţează foarte mult. Iar pentru a putea creşte rapid în aceste pieţe, o să avem nevoie şi de o finanţare în următoarele luni astfel încât să putem accelera procesul în direcţia aceasta.“

     

    3. Invitat: Bogdan Preduşcă, CEO şi cofondator al Hyperhuman – platformă AI de antrenamente de fitness personalizate

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în discuţii pentru a ridica o nouă finanţare care să susţină planurile de dezvoltare în continuare.

    „Suntem în discuţii pentru o nouă finanţare, sperăm să avem veşti poate chiar mai repede, nu în 2024. Consider că odată ce ai intrat ca şi start-up în «jocul» acesta de a fi finanţat de VC-uri – care aşteaptă hyper-growth -, continui tot aşa, iar la cum arată contextul de fundraising actual, cred că o să fie ceva mai dificil în perioada următoare să fie ridicate investiţii – dar asta pentru start-up-uri la început. Noi avem deja experienţă, suntem validaţi şi creştem.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generatio


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Vrei să slăbeşti? Un cuplu din România a dezvoltat o metodă prin care te poate ajuta să slăbeşti cu ajutorul tehnologiei

    După o experienţă de peste 15 ani în domeniile financiar şi IT, Natalia şi Dragoş Cotruş din Timişoara au făcut pasul spre antreprenoriat şi au dezvoltat o platformă fit-tech prin care ajută utilizatorii să slăbească. Platforma, numită Ikanos (lb. gr.: „cu toate resursele la tine însuţi, înzestrat natural”), a fost lansată în octombrie 2021, însă ideea apăruse cu mai mulţi ani în urmă.

    I kanos este un fel de «brainchild» pe care l-am dus cu noi din 2015, dar să zicem că nu a fost atunci momentul oportun. Eram prea concentraţi pe carierele pe care le aveam, timpul a fost limitat şi nu am putut să dezvoltăm, să ducem la capăt ceea ce ne-am propus. Dar cu timpul eu am făcut o conversie profesională de la fintech la fit-tech, şi am început să lucrăm cumva offline în domeniul nutriţiei şi al fitnessului. Am validat ce făceam offline şi atunci ne-am decis că este momentul să punem bazele unui start-up IT, pentru că noi până la urmă la bază suntem amândoi ingineri de automatică şi calculatoare şi a venit natural”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Natalia Cotruş, cofondatoare a Ikanos.

    Ce face însă platforma Ikanos? Aceasta pune accent pe construirea de obiceiuri sănătoase şi oferă o susţinere amplă în procesul de transformare personală şi atingerea obiectivelor de slăbit, fără a impune restricţii alimentare. Algoritmul Ikanos personalizează procesul în funcţie de profilul clientului, ţinând însă cont de studii şi date ştiinţifice privind nutriţia şi psihologia.

    „Pe baza profilării iniţiale, fiecare utilizator primeşte un plan alimentar pentru el/ea. Un plan flexibil, cel pe care îl promovăm noi cel mai mult, sau un plan alimentar gata conceput de noi, pentru cei care sunt la început şi au nevoie de mai mult sprijin. Tot aici este programul zilnic cu lecţiile interactive. În fiecare zi învaţă alte lucruri noi şi interesante despre ei şi despre nutriţie şi despre cum funcţionează mintea oamenilor în relaţia cu mâncarea. În plus, au programul de sport pentru acasă şi toate sunt în aplicaţie, inclusiv discuţia cu consultantul cu care vorbeşti”, a explicat ea.

    Pentru a avea acces la toate serviciile puse la dispoziţie de Ikanos, utilizatorii trebuie să plătească între 240 lei şi 280 lei pe lună. Durata programului Ikanos este de 16 săptămâni în total, iar rata de retenţie a utilizatorilor este de 55%. Până în prezent, în cei doi ani de funcţionare, platforma Ikanos a fost folosită de peste 2.200 de persoane, iar pentru finalul acestui an, start-upul ţinteşte să ajungă la o cifră de afaceri de 90.000 de euro, de 2,8 ori mai mare faţă de 2022, şi la peste 3.000 de utilizatori în total. Totodată, din 2024, echipa Ikanos şi-a propus să îşi crească businessul de trei ori, în condiţiile în care are în plan să intre şi pe segmentul B2B (business to business) cu programe dedicate angajaţiilor din corporaţii.

    „Ţinta pentru anul acesta este să ajungem la peste 3.000 de utilizatori per total. Iar pentru anul viitor noi avem o strategie pentru piaţa internă – vrem să intrăm şi pe piaţa B2B. Până acum am făcut doar business to consumer. Vrem să mergem însă în sprijinul corporaţiilor pentru că ştim că pandemia nu ne-a făcut un lucru bun şi ştim că serviciul nostru este foarte benefic în a merge în ajutorul angajaţilor. Ne dorim foarte mult să lucrăm împreună cu departamentele de HR pentru a creşte poate spre exemplu şi gradul de motivaţie, pentru a putea închega mai bine echipele pentru că acum munca din corporaţii este făcută mai mult remote,  foarte mult se întâmplă remote din munca de corporate. Ne putem adapta, pentru că serviciul nostru este digital”, a spus Dragoş Cotruş, cofondator al Ikanos.

    „Ne gândim practic la crearea unor microcomunităţi online în jurul programului Ikanos sau a unor programe Ikanos, ca să nu vorbim doar la singular. Putem să dezvoltăm programe pentru fiecare dintre clienţi pe zona B2B, astfel încât să fie de interes pentru colegii lor, pentru angajaţii lor”, a completat Natalia Cotruş, cofondatoare a Ikanos. De când au pornit dezvoltarea platformei şi până în prezent, Natalia şi Dragoş Cotruş au investit în total circa 200.000 de euro în proiectul Ikanos, din resurse proprii, iar momentan nu se gândesc să atragă o finanţare până nu îşi îndeplinesc anumite obiective şi până nu ajung la momentul extinderii pe o piaţă externă.

    „Pe lângă încercarea de a ieşi pe o piaţă externă, vrem de asemenea să îmbunătăţim şi partea tehnică, pentru că în momentul finanţării, atunci fără doar şi poate, pentru a putea scala internaţional, trebuie să îmbunătăţim şi partea tehnică. Când vorbim de piaţa internaţională vorbim de nişte jucători cheie, de businessuri foarte mature şi pentru a fi pregătiţi de extinde probabil vom avea nevoie de o finanţare”, a punctat Dragoş Cotruş. El a adăugat că echipa încă se află în faza de analiză a pieţelor externe cele mai potrivite pentru extindere, până acum cel mai mare potenţial pentru businessul Ikanos fiind ţările din regiune, din Europa de Sud-Est.

    „Am avut două direcţii şi încă suntem în evaluări ca să pe ce piaţă să testăm modelul nostru de business. Inţial ne gândeam să mergem pe o piaţă matură, o piaţă ca SUA, cu toate că toată lumea vrea să vândă în America. Credem însă cu tărie că pentru modelul nostru de business şi cum desenăm noi serviciul nostru, s-ar putea să ne avantajeze să atacăm pieţe din sud-estul Europei.” 

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Natalia Cotruş şi Dragoş Cotruş, fondatori ai Ikanos

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă fit-tech prin care ajută utilizatorii să slăbească.

    Dragoş Cotruş: „Ţinta pentru anul acesta este să ajungem la peste 3.000 de utilizatori în total. Iar pentru anul viitor noi avem o strategie pentru piaţa internă – vrem să intrăm şi pe piaţa B2B. Până acum am făcut doar business to consumer. Vrem să mergem însă în sprijinul corporaţiilor pentru că ştim că pandemia nu ne-a făcut un lucru bun şi ştim că serviciul nostru este foarte benefic în a merge în ajutorul angajaţiilor.”

    Natalia Cotruş: „Ne gândim practic la crearea unor microcomunităţi online în jurul programului Ikanos sau a unor programe Ikanos, ca să nu vorbim doar la singular. Putem să dezvoltăm programe pentru fiecare dintre clienţi pe zona B2B, astfel încât să fie de interes pentru colegii lor, pentru angajaţii lor.”

    2. Andreea Halikias, fondatoarea Meleti – Inspiration for Better

    A creat o aplicaţie ce ajută utilizatorii să îşi îmbunătăţească abilităţile de scriere, fie că sunt persoane care vor să devină autori de cărţi, fie că sunt creatori de conţinut pentru social media sau fac copywriting.

    „Speranţa mea este să ajungem la cel puţin 2.000 de utilizatori până la jumătate anului viitor. Nu este o condiţionare ca să ieşim pe pieţele din afară neapărat, cât este o dorinţă de-ale mele să ajungem la cât mai mulţi oameni, măcar 2.000, pentru că dacă 2.000 scriu bine şi mai vorbesc cu încă două persoane fiecare, deja începem să fim din ce în ce mai mulţi în comunitatea asta.“


    3. Mihai Filip, fondator şi CEO al companiei de IT Oves Enterprise

    Accelerarea dezvoltării de produse proprii este urgentă, pentru că piaţa de outsurcing este deja în scădere.

    „Multe companii mici s-au dat bătute şi au dispărut de pe piaţă. Trebuie să lucrezi în paralel: lucrezi la visul tău, dacă vrei, la produs, dar în paralel menţii şi partea comercială, pentru că ai nevoie de cash-flow. Fără bani nu poţi face nimic, nici măcar să lucrezi la un white-paper sau să pui doi arhitecţi să-ţi deseneze visul tău. Cam asta a fost reţeta de succes pentru noi încercând să ţinem un cash-flow şi să mergem mai departe cu partea de servicii şi în paralel să construim produsele pe care noi vrem să le construim.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Ce soluţie a găsit un cuplu din România pentru una dintre cele mai mari probleme mondiale şi câţi bani face cu aceasta

    După o experienţă de peste 15 ani în domeniile financiar şi IT, Natalia şi Dragoş Cotruş din Timişoara au făcut pasul spre antreprenoriat şi au dezvoltat o platformă fit-tech prin care ajută utilizatorii să slăbească. Platforma, numită Ikanos (lb. gr.: „cu toate resursele la tine însuţi, înzestrat natural”), a fost lansată în octombrie 2021, însă ideea apăruse cu mai mulţi ani în urmă.

    I kanos este un fel de «brainchild» pe care l-am dus cu noi din 2015, dar să zicem că nu a fost atunci momentul oportun. Eram prea concentraţi pe carierele pe care le aveam, timpul a fost limitat şi nu am putut să dezvoltăm, să ducem la capăt ceea ce ne-am propus. Dar cu timpul eu am făcut o conversie profesională de la fintech la fit-tech, şi am început să lucrăm cumva offline în domeniul nutriţiei şi al fitnessului. Am validat ce făceam offline şi atunci ne-am decis că este momentul să punem bazele unui start-up IT, pentru că noi până la urmă la bază suntem amândoi ingineri de automatică şi calculatoare şi a venit natural”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Natalia Cotruş, cofondatoare a Ikanos.

    Ce face însă platforma Ikanos? Aceasta pune accent pe construirea de obiceiuri sănătoase şi oferă o susţinere amplă în procesul de transformare personală şi atingerea obiectivelor de slăbit, fără a impune restricţii alimentare. Algoritmul Ikanos personalizează procesul în funcţie de profilul clientului, ţinând însă cont de studii şi date ştiinţifice privind nutriţia şi psihologia.

    „Pe baza profilării iniţiale, fiecare utilizator primeşte un plan alimentar pentru el/ea. Un plan flexibil, cel pe care îl promovăm noi cel mai mult, sau un plan alimentar gata conceput de noi, pentru cei care sunt la început şi au nevoie de mai mult sprijin. Tot aici este programul zilnic cu lecţiile interactive. În fiecare zi învaţă alte lucruri noi şi interesante despre ei şi despre nutriţie şi despre cum funcţionează mintea oamenilor în relaţia cu mâncarea. În plus, au programul de sport pentru acasă şi toate sunt în aplicaţie, inclusiv discuţia cu consultantul cu care vorbeşti”, a explicat ea.

    Pentru a avea acces la toate serviciile puse la dispoziţie de Ikanos, utilizatorii trebuie să plătească între 240 lei şi 280 lei pe lună. Durata programului Ikanos este de 16 săptămâni în total, iar rata de retenţie a utilizatorilor este de 55%. Până în prezent, în cei doi ani de funcţionare, platforma Ikanos a fost folosită de peste 2.200 de persoane, iar pentru finalul acestui an, start-upul ţinteşte să ajungă la o cifră de afaceri de 90.000 de euro, de 2,8 ori mai mare faţă de 2022, şi la peste 3.000 de utilizatori în total. Totodată, din 2024, echipa Ikanos şi-a propus să îşi crească businessul de trei ori, în condiţiile în care are în plan să intre şi pe segmentul B2B (business to business) cu programe dedicate angajaţiilor din corporaţii.

    „Ţinta pentru anul acesta este să ajungem la peste 3.000 de utilizatori per total. Iar pentru anul viitor noi avem o strategie pentru piaţa internă – vrem să intrăm şi pe piaţa B2B. Până acum am făcut doar business to consumer. Vrem să mergem însă în sprijinul corporaţiilor pentru că ştim că pandemia nu ne-a făcut un lucru bun şi ştim că serviciul nostru este foarte benefic în a merge în ajutorul angajaţilor. Ne dorim foarte mult să lucrăm împreună cu departamentele de HR pentru a creşte poate spre exemplu şi gradul de motivaţie, pentru a putea închega mai bine echipele pentru că acum munca din corporaţii este făcută mai mult remote,  foarte mult se întâmplă remote din munca de corporate. Ne putem adapta, pentru că serviciul nostru este digital”, a spus Dragoş Cotruş, cofondator al Ikanos.

    „Ne gândim practic la crearea unor microcomunităţi online în jurul programului Ikanos sau a unor programe Ikanos, ca să nu vorbim doar la singular. Putem să dezvoltăm programe pentru fiecare dintre clienţi pe zona B2B, astfel încât să fie de interes pentru colegii lor, pentru angajaţii lor”, a completat Natalia Cotruş, cofondatoare a Ikanos. De când au pornit dezvoltarea platformei şi până în prezent, Natalia şi Dragoş Cotruş au investit în total circa 200.000 de euro în proiectul Ikanos, din resurse proprii, iar momentan nu se gândesc să atragă o finanţare până nu îşi îndeplinesc anumite obiective şi până nu ajung la momentul extinderii pe o piaţă externă.

    „Pe lângă încercarea de a ieşi pe o piaţă externă, vrem de asemenea să îmbunătăţim şi partea tehnică, pentru că în momentul finanţării, atunci fără doar şi poate, pentru a putea scala internaţional, trebuie să îmbunătăţim şi partea tehnică. Când vorbim de piaţa internaţională vorbim de nişte jucători cheie, de businessuri foarte mature şi pentru a fi pregătiţi de extinde probabil vom avea nevoie de o finanţare”, a punctat Dragoş Cotruş. El a adăugat că echipa încă se află în faza de analiză a pieţelor externe cele mai potrivite pentru extindere, până acum cel mai mare potenţial pentru businessul Ikanos fiind ţările din regiune, din Europa de Sud-Est.

    „Am avut două direcţii şi încă suntem în evaluări ca să pe ce piaţă să testăm modelul nostru de business. Inţial ne gândeam să mergem pe o piaţă matură, o piaţă ca SUA, cu toate că toată lumea vrea să vândă în America. Credem însă cu tărie că pentru modelul nostru de business şi cum desenăm noi serviciul nostru, s-ar putea să ne avantajeze să atacăm pieţe din sud-estul Europei.” 

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Natalia Cotruş şi Dragoş Cotruş, fondatori ai Ikanos

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă fit-tech prin care ajută utilizatorii să slăbească.

    Dragoş Cotruş: „Ţinta pentru anul acesta este să ajungem la peste 3.000 de utilizatori în total. Iar pentru anul viitor noi avem o strategie pentru piaţa internă – vrem să intrăm şi pe piaţa B2B. Până acum am făcut doar business to consumer. Vrem să mergem însă în sprijinul corporaţiilor pentru că ştim că pandemia nu ne-a făcut un lucru bun şi ştim că serviciul nostru este foarte benefic în a merge în ajutorul angajaţiilor.”

    Natalia Cotruş: „Ne gândim practic la crearea unor microcomunităţi online în jurul programului Ikanos sau a unor programe Ikanos, ca să nu vorbim doar la singular. Putem să dezvoltăm programe pentru fiecare dintre clienţi pe zona B2B, astfel încât să fie de interes pentru colegii lor, pentru angajaţii lor.”

    2. Andreea Halikias, fondatoarea Meleti – Inspiration for Better

    A creat o aplicaţie ce ajută utilizatorii să îşi îmbunătăţească abilităţile de scriere, fie că sunt persoane care vor să devină autori de cărţi, fie că sunt creatori de conţinut pentru social media sau fac copywriting.

    „Speranţa mea este să ajungem la cel puţin 2.000 de utilizatori până la jumătate anului viitor. Nu este o condiţionare ca să ieşim pe pieţele din afară neapărat, cât este o dorinţă de-ale mele să ajungem la cât mai mulţi oameni, măcar 2.000, pentru că dacă 2.000 scriu bine şi mai vorbesc cu încă două persoane fiecare, deja începem să fim din ce în ce mai mulţi în comunitatea asta.“


    3. Mihai Filip, fondator şi CEO al companiei de IT Oves Enterprise

    Accelerarea dezvoltării de produse proprii este urgentă, pentru că piaţa de outsurcing este deja în scădere.

    „Multe companii mici s-au dat bătute şi au dispărut de pe piaţă. Trebuie să lucrezi în paralel: lucrezi la visul tău, dacă vrei, la produs, dar în paralel menţii şi partea comercială, pentru că ai nevoie de cash-flow. Fără bani nu poţi face nimic, nici măcar să lucrezi la un white-paper sau să pui doi arhitecţi să-ţi deseneze visul tău. Cam asta a fost reţeta de succes pentru noi încercând să ţinem un cash-flow şi să mergem mai departe cu partea de servicii şi în paralel să construim produsele pe care noi vrem să le construim.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Ce soluţie a găsit un cuplu din România pentru una dintre cele mai mari probleme mondiale şi câţi bani face cu aceasta

    După o experienţă de peste 15 ani în domeniile financiar şi IT, Natalia şi Dragoş Cotruş din Timişoara au făcut pasul spre antreprenoriat şi au dezvoltat o platformă fit-tech prin care ajută utilizatorii să slăbească. Platforma, numită Ikanos (lb. gr.: „cu toate resursele la tine însuţi, înzestrat natural”), a fost lansată în octombrie 2021, însă ideea apăruse cu mai mulţi ani în urmă.

    I kanos este un fel de «brainchild» pe care l-am dus cu noi din 2015, dar să zicem că nu a fost atunci momentul oportun. Eram prea concentraţi pe carierele pe care le aveam, timpul a fost limitat şi nu am putut să dezvoltăm, să ducem la capăt ceea ce ne-am propus. Dar cu timpul eu am făcut o conversie profesională de la fintech la fit-tech, şi am început să lucrăm cumva offline în domeniul nutriţiei şi al fitnessului. Am validat ce făceam offline şi atunci ne-am decis că este momentul să punem bazele unui start-up IT, pentru că noi până la urmă la bază suntem amândoi ingineri de automatică şi calculatoare şi a venit natural”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Natalia Cotruş, cofondatoare a Ikanos.

    Ce face însă platforma Ikanos? Aceasta pune accent pe construirea de obiceiuri sănătoase şi oferă o susţinere amplă în procesul de transformare personală şi atingerea obiectivelor de slăbit, fără a impune restricţii alimentare. Algoritmul Ikanos personalizează procesul în funcţie de profilul clientului, ţinând însă cont de studii şi date ştiinţifice privind nutriţia şi psihologia.

    „Pe baza profilării iniţiale, fiecare utilizator primeşte un plan alimentar pentru el/ea. Un plan flexibil, cel pe care îl promovăm noi cel mai mult, sau un plan alimentar gata conceput de noi, pentru cei care sunt la început şi au nevoie de mai mult sprijin. Tot aici este programul zilnic cu lecţiile interactive. În fiecare zi învaţă alte lucruri noi şi interesante despre ei şi despre nutriţie şi despre cum funcţionează mintea oamenilor în relaţia cu mâncarea. În plus, au programul de sport pentru acasă şi toate sunt în aplicaţie, inclusiv discuţia cu consultantul cu care vorbeşti”, a explicat ea.

    Pentru a avea acces la toate serviciile puse la dispoziţie de Ikanos, utilizatorii trebuie să plătească între 240 lei şi 280 lei pe lună. Durata programului Ikanos este de 16 săptămâni în total, iar rata de retenţie a utilizatorilor este de 55%. Până în prezent, în cei doi ani de funcţionare, platforma Ikanos a fost folosită de peste 2.200 de persoane, iar pentru finalul acestui an, start-upul ţinteşte să ajungă la o cifră de afaceri de 90.000 de euro, de 2,8 ori mai mare faţă de 2022, şi la peste 3.000 de utilizatori în total. Totodată, din 2024, echipa Ikanos şi-a propus să îşi crească businessul de trei ori, în condiţiile în care are în plan să intre şi pe segmentul B2B (business to business) cu programe dedicate angajaţiilor din corporaţii.

    „Ţinta pentru anul acesta este să ajungem la peste 3.000 de utilizatori per total. Iar pentru anul viitor noi avem o strategie pentru piaţa internă – vrem să intrăm şi pe piaţa B2B. Până acum am făcut doar business to consumer. Vrem să mergem însă în sprijinul corporaţiilor pentru că ştim că pandemia nu ne-a făcut un lucru bun şi ştim că serviciul nostru este foarte benefic în a merge în ajutorul angajaţilor. Ne dorim foarte mult să lucrăm împreună cu departamentele de HR pentru a creşte poate spre exemplu şi gradul de motivaţie, pentru a putea închega mai bine echipele pentru că acum munca din corporaţii este făcută mai mult remote,  foarte mult se întâmplă remote din munca de corporate. Ne putem adapta, pentru că serviciul nostru este digital”, a spus Dragoş Cotruş, cofondator al Ikanos.

    „Ne gândim practic la crearea unor microcomunităţi online în jurul programului Ikanos sau a unor programe Ikanos, ca să nu vorbim doar la singular. Putem să dezvoltăm programe pentru fiecare dintre clienţi pe zona B2B, astfel încât să fie de interes pentru colegii lor, pentru angajaţii lor”, a completat Natalia Cotruş, cofondatoare a Ikanos. De când au pornit dezvoltarea platformei şi până în prezent, Natalia şi Dragoş Cotruş au investit în total circa 200.000 de euro în proiectul Ikanos, din resurse proprii, iar momentan nu se gândesc să atragă o finanţare până nu îşi îndeplinesc anumite obiective şi până nu ajung la momentul extinderii pe o piaţă externă.

    „Pe lângă încercarea de a ieşi pe o piaţă externă, vrem de asemenea să îmbunătăţim şi partea tehnică, pentru că în momentul finanţării, atunci fără doar şi poate, pentru a putea scala internaţional, trebuie să îmbunătăţim şi partea tehnică. Când vorbim de piaţa internaţională vorbim de nişte jucători cheie, de businessuri foarte mature şi pentru a fi pregătiţi de extinde probabil vom avea nevoie de o finanţare”, a punctat Dragoş Cotruş. El a adăugat că echipa încă se află în faza de analiză a pieţelor externe cele mai potrivite pentru extindere, până acum cel mai mare potenţial pentru businessul Ikanos fiind ţările din regiune, din Europa de Sud-Est.

    „Am avut două direcţii şi încă suntem în evaluări ca să pe ce piaţă să testăm modelul nostru de business. Inţial ne gândeam să mergem pe o piaţă matură, o piaţă ca SUA, cu toate că toată lumea vrea să vândă în America. Credem însă cu tărie că pentru modelul nostru de business şi cum desenăm noi serviciul nostru, s-ar putea să ne avantajeze să atacăm pieţe din sud-estul Europei.” 

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Natalia Cotruş şi Dragoş Cotruş, fondatori ai Ikanos

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă fit-tech prin care ajută utilizatorii să slăbească.

    Dragoş Cotruş: „Ţinta pentru anul acesta este să ajungem la peste 3.000 de utilizatori în total. Iar pentru anul viitor noi avem o strategie pentru piaţa internă – vrem să intrăm şi pe piaţa B2B. Până acum am făcut doar business to consumer. Vrem să mergem însă în sprijinul corporaţiilor pentru că ştim că pandemia nu ne-a făcut un lucru bun şi ştim că serviciul nostru este foarte benefic în a merge în ajutorul angajaţiilor.”

    Natalia Cotruş: „Ne gândim practic la crearea unor microcomunităţi online în jurul programului Ikanos sau a unor programe Ikanos, ca să nu vorbim doar la singular. Putem să dezvoltăm programe pentru fiecare dintre clienţi pe zona B2B, astfel încât să fie de interes pentru colegii lor, pentru angajaţii lor.”

    2. Andreea Halikias, fondatoarea Meleti – Inspiration for Better

    A creat o aplicaţie ce ajută utilizatorii să îşi îmbunătăţească abilităţile de scriere, fie că sunt persoane care vor să devină autori de cărţi, fie că sunt creatori de conţinut pentru social media sau fac copywriting.

    „Speranţa mea este să ajungem la cel puţin 2.000 de utilizatori până la jumătate anului viitor. Nu este o condiţionare ca să ieşim pe pieţele din afară neapărat, cât este o dorinţă de-ale mele să ajungem la cât mai mulţi oameni, măcar 2.000, pentru că dacă 2.000 scriu bine şi mai vorbesc cu încă două persoane fiecare, deja începem să fim din ce în ce mai mulţi în comunitatea asta.“


    3. Mihai Filip, fondator şi CEO al companiei de IT Oves Enterprise

    Accelerarea dezvoltării de produse proprii este urgentă, pentru că piaţa de outsurcing este deja în scădere.

    „Multe companii mici s-au dat bătute şi au dispărut de pe piaţă. Trebuie să lucrezi în paralel: lucrezi la visul tău, dacă vrei, la produs, dar în paralel menţii şi partea comercială, pentru că ai nevoie de cash-flow. Fără bani nu poţi face nimic, nici măcar să lucrezi la un white-paper sau să pui doi arhitecţi să-ţi deseneze visul tău. Cam asta a fost reţeta de succes pentru noi încercând să ţinem un cash-flow şi să mergem mai departe cu partea de servicii şi în paralel să construim produsele pe care noi vrem să le construim.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • După o experienţă de peste 14 ani în fotografie, urmaţi de circa şase ani de design interior, o antreprenoare din România a deschis un model nou de business

    După o experienţă de peste 14 ani în fotografie, urmaţi de circa şase ani de design interior, antreprenoarea locală Corina Olaru a făcut pasul către primul business bazat pe tehnologie. Start-up-ul, numit Artful Living, se bazează pe un model nou de business – o aplicaţie mobilă prin intermediul căreia utilizatorii au acces la o serie de servicii domestice la cerere – de la curăţenie, la analize medicale, totul direct de pe telefonul mobil din câteva clickuri.

    Investiţia iniţială în dezvoltarea proiectului Artful Living s-a situat la 250.000 de euro, antreprenoarea punând la bătaie propriii bani, iar ideea aplicaţiei a pornit de la un alt proiect al său numit Room12 – un aparthotel de 13 camere situat în zona Primăverii, care se adresează clienţilor premium, în general din străinătate, care au nevoie să stea în Bucureşti pentru o perioadă mai lungă.

    „Ideea a apărut acum doi ani într-un context destul de diferit pentru un produs de tech. Eu am un background în artă, am făcut mulţi ani de fotografie şi acum aproximativ şase ani am făcut trecerea la design interior. Am început să lucrez la un proiect pe care l-am dezvoltat în Bucureşti, o clădire rezidenţială cu apartamente de închiriat şi dorindu-mi să ofer o calitate şi un standard de locuire foarte ridicat, mi-am dat seama că nu este suficient să fac nişte apartamente frumoase, ci că este foarte mare nevoie de servicii pentru a putea oferi practic rezidenţilor un confort, spun eu, cât mai apropiat de standardele din industria hotelieră de 5 stele. Şi neavând în interiorul clădirii o reţea de telefonie, cum se practică în general la hotel, m-am întrebat ce putem face ca să putem avea o comunicare facilă cu locatarii şi am dezvoltat această idee, a unei aplicaţii prin care să putem oferi serviciile interne în clădire – concierge, personal assistant, curăţenie şi diverse alte servicii“, a relatat Corina Olaru, fondatoarea Artful Living, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Dacă tot a dezvoltat aplicaţia Artful Living pentru proiectul Room12, Corina Olaru s-a gândit să dezvolte şi mai mult noul business, oportunităţile din piaţă fiind foarte variate pe zona B2B. Momentan, start-up-ul a ales două direcţii – una pe segmentul B2C şi una pe segmentul B2B.

    „Mergând în direcţia unui ansamblu sau a unui imobil rezidenţial, am dezvoltat o a doua linie de business în care cred foarte mult. Este un model de business nou. Ne dorim să implementăm această aplicaţie în locaţii, în imobile sau în ansambluri rezidenţiale, locaţia însăşi putând să-şi personalizeze propriile servicii şi să aducă în pachetul de furnizori pe cei cu care deja locaţia lucrează”, a punctat fondatoarea Artful Living, menţionând faptul că fiecare imobil are în spate o listă de furnizori ca instalatori, electricieni, de la companii de curăţenie.

    „Pe zona tehnică cred că de multe ori sunt fie companiile care chiar au implementat tehnologiile respective în clădire, care au contribuit la construcţia imobilului, fie se îndreaptă ulterior dezvoltatorul sau administratul locaţiei către o companie de facility management care preia managementul întregului complex. Ce ne dorim este să creăm această legătură între utilizatorul final, care este locatarul, administratorul clădirii sau dezvoltatorul – depinde cine se ocupă de clădire – şi companiile de facility management sau cei care deservesc serviciile pe partea tehnică a clădirii. Şi atunci putem să creăm un lanţ foarte frumos în care lucrurile să circule şi cu trasabilitate şi ca mod de solicitare a serviciilor şi din toate punctele de vedere”.

    Start-up-ul se află în prezent în discuţii cu câţiva administratori şi dezvoltatori imobiliari pentru implementarea aplicaţiei în cadrul unor ansambluri rezidenţiale. Artful Living are listate în aplicaţie peste 200 de servicii de la 40 de furnizori. Serviciile oferite sunt împărţite în două categorii – întreţinerea casei (curăţenie, instalator, grădinărit, haine, maşină) şi servicii de îngrijire (medicală, personală, a animalelor, copiilor, stil de viaţă). Totodată, aplicaţia oferă şi servicii de „personal assistant”.

    Pentru a folosi Artful Living, utilizatorii trebuie să îşi facă cont, iar apoi pot alege serviciul dorit, pot face programarea şi pot plăti direct în aplicaţie.

    Modelul de business al Artful Living presupune perceperea unui comision de circa 5-10% din tarifele serviciilor oferite de furnizori, utilizatorii aplicaţiei având la dispoziţie aceleaşi tarife practicate de furnizori pe propriile site-uri sau locaţii. Astfel, utilizatorii Artful Living nu plătesc nimic în plus prin faptul că programează serviciile prin intermediul aplicaţiei.

    În decurs de un an la recenta lansare pe piaţă, start-up-ul local şi-a propus să ajungă la 40.000 de utilizatori activi ai aplicaţiei Artful Living. În prezent, serviciile oferite prin intermediul Artful Living sunt disponibile doar în Bucureşti, însă start-up-ul are în plan să lanseze aplicaţia şi în alte oraşe mari din România, dar şi pe pieţe externe. „Am creionat o strategie pe termen de un an, pe care am împărţit-o în etape. Într-o primă fază vrem să devenim stabili în Bucureşti, iar în următoarele şase luni vrem să începem să dezvoltăm produsul şi pentru alte două oraşe mari din România. Iar într-un an să alegem şi o altă piaţă din Europa pentru extindere. Pentru primul an de funcţionare, ne-am propus să avem 40.000 de utilizatori activi“, a spus antreprenoarea.

    Corina Olaru a investit 250.000 de euro în dezvoltarea proiectului Artful Living până în prezent, iar pentru dezvoltarea şi extinderea proiectului are în plan atragerea unei finanţări în viitor. „Vom viza o rundă de finanţare şi începem să lucrăm la ea. Nu îmi doresc să rămân singurul investitor în proiectul acesta”. 

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Corina Olaru, fondatoarea Artful Living

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a accesa o serie de servicii domestice la cerere – de la curăţenie, îngrijire copii, îngrijire personală, gradinărit şi până la servicii medicale.

    „Am creionat o strategie pe termen de un an, pe care am împărţit-o în etape. Într-o primă fază vrem să devenim stabili în Bucureşti, iar în următoarele şase luni vrem să începem să dezvoltăm produsul şi pentru alte două oraşe mari din România. Iar într-un an să alegem şi o altă piaţă din Europa pentru extindere. Pentru primul an de funcţionare, ne-am propus să avem 40.000 de utilizatori activi“.

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitaţi: Yana Stoica-Marcu, influencer marketing manager, Amplifame, şi Alexander Stoica-Marcu, cofondator Flaminjoy – ecosistem de aplicaţii pentru influencer marketing

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în prezent în discuţii avansate pentru finalizarea unei runde noi de investiţii cu care are în plan să accelereze extinderea pe noi pieţe din Europa şi Asia şi să dezvolte noi funcţionalităţi ale celor două soluţii software proprii – platforma Flaminjoy, dedicată brandurilor, şi aplicaţia mobilă Amplifame, dedicată influencerilor. Flaminjoy, care până în prezent a atras în total investiţii de circa 900.000 de euro, anunţase încă de acum un an că se află în căutarea unei finanţări de circa 2,5 milioane de euro.

    Alexander Stoica-Marcu: „Acum suntem într-un proces foarte avansat de a ridica o nouă rundă de finanţare cu care sperăm să putem intra mai puternic pe pieţe noi, să creştem echipa şi să dezvoltăm şi mai mult produsul pentru că piaţa cere acest lucru. Piaţa are nevoie mare de o tehnologie bună la mijloc care să conecteze influencerii, utilizatorii, cu zona online, cu zona de advertising şi cred că dezvoltăm ceva foarte interesant. Suntem în discuţii foarte avansate şi sperăm să închidem runda cât mai curând. Noi ne concentram foarte mult să intrăm pe câteva pieţe foarte importante, cum ar fi Indonezia. Acolo vrem să strângem un pull interesant de influenceri, ca ulterior să pornim zona pentru branduri ca să activeze la nivel comercial toţi influencerii respectivi. Suntem într-un proces foarte avansat, avem nişte parteneri interesanţi în pieţele acestea emergente, să le spunem aşa, şi urmează să avem zona de influenceri în curând implementată şi în alte ţări.“

    Yana Stoica-Marcu: „În prima lună am avut peste 1.000 de influenceri înregistraţi, iar acum am depăşit 10.000. În această aplicaţie influencerii pot să găsească campanii, adică acele briefuri pe care brandurile le fac în în platforma Flaminjoy, sub o formă mai uşor de citit de pe mobil. De acolo ei aplică la campaniii, îşi pun adresa de livrare, pot să vadă ce conţinut s-a încărcat atunci când ei au postat în mod automat. În plus, mai sunt şi alte funcţionalităţi care vin în ajutorul lor legat de analytics. Deci le generăm un media kit într-un mod automat în care ei pot să vadă concret care sunt like-urile lor din ultima perioadă care este «reach-ul» etc. Şi
    folosindu-se de această funcţionalitate, ei pot să trimită mai departe la branduri şi să lucreze cu ei având toate cele informaţii într-un singur loc. În general aceste media kituri se fac în mod manual şi îi ia destul de mult timp fiecărui creator să îl realizeze, iar în Amplifame îl iau direct, în mod automat, pentru că se actualizează datele în mod automat.”

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitat: Marius Istrate, preşedinte al TechAngels – cel mai mare grup de business angels din România

    Ce e necesar? Este nevoie de o simplificare a legislaţiei pentru investiţii în start-up-uri tech.

    „Pentru mine ca investitor, nu o să vorbesc în numele tuturor colegilor mei, dar o să vorbesc pentru mine, este uneori mai simplu să investesc într-un startup care este încorporat în Statele Unite ale Americii. Mi-aş dori să fie la fel de simplu şi în România. A devenit la fel de simplu în Franţa, este motivul pentru care acolo am făcut nişte investiţii până în acest moment. Mi-aş dori să fie la fel de simplu şi în România. Poate ajungem să facem asta. Diferenţa de două luni sau trei luni pentru accesul la capital poate fi diferenţa între viaţă şi moarte pentru o companie, mai ales pentru una care este fix la început de drum, chiar la faza de «inception».”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Povestea unei companii înfiinţate în anul 2021, care a ajuns acum să lucreze cu zeci de furnizori şi cu 2.000 de retaileri

    The Outfit, start-up-ul local care a lansat în 2021 o platformă de fashion B2C prin intermediul căreia le trimitea clienţilor acasă outfituri potrivite pentru stilul lor vestimentar, a decis la începutul acestui an să schimbe direcţia şi să construiască de la zero un marketplace B2B dedicat tot industriei de modă, care în decurs de şase luni a ajuns să fie folosit de circa 30 de furnizori de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii fashion şi de peste 2.000 de retaileri. Ideea a apărut din propria nevoie pe care a resimţit-o start-up-ul în cadrul proiectului The Outfit.

    Noi am rămas în aceeaşi formulă, doar că am decis să o luăm pe o traiectorie puţin diferită. Am rămas tot în industria de fashion, cu aceeaşi echipă, cu aceiaşi investitori, doar că acum avem o misiune puţin diferită, şi anume de a rezolva o problemă pe care am avut-o şi noi la The Outfit în ultimele luni din anul trecut, şi anume cea de a gestiona stocurile care nu se vindeau foarte bine. Fiind în fashion era nevoie să cumpărăm foarte de stocuri de la furnizori, adică de la branduri în mare parte.

    Şi una dintre provocările principale, cred că ale oricărui retailer în fashion, este să îşi gestioneze stocul care nu s-a vândut foarte bine, mai ales la final de sezon“, a precizat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ciprian Dudulea, cofondator şi CEO al Unfrosen, explicând că modelul anterior de business presupunea ca echipa The Outfit să trimită acasă clienţilor haine care să li se potrivească foarte bine. „Şi atunci, dacă un produs nu se vindea foarte bine, nu puteam să-l introducem din nou în comenzi şi aveam mereu provocarea asta de a găsi un mecanism de eliberare prin care să nu marcăm pierderi foarte mari şi care să fie totuşi uşor de folosit.

    Adică să nu necesite prea mult timp petrecut de echipa noastră, însă nu exista nicio soluţie de genul acesta. Am căutat luni de zile, aşa că a trebuit să explorăm noi singuri alte canale prin care să reuşim să recuperăm cât mai mult din valoarea produselor. Şi de aici a pornit uşor-uşor ideea de Unfrosen.“ După ce a discutat cu mai mulţi furnizori, echipa Unfrosen şi-a dat seama că atât retailerii, cât şi brandurile la nivel global se confruntă de ani de zile cu această problemă, aşa că din ianuarie a decis să se concentreze exclusiv pe acest proiect.

    „Practic, am pornit de la premisa că orice produs poate avea poate avea o a doua şansă. Adică dacă el a fost plasat într-un magazin din Spania, spre exemplu, şi vreme de două luni nu s-a vândut foarte bine, poate nici măcar n-a apucat să fie pus din depozit pe raft, dar totuşi are etichetă, ambalaj şi este într-o stare perfectă, presupunerea noastră ar fi că dacă în magazinul respectiv nu s-a vândut, există totuşi un client undeva pe lumea asta care şi-ar fi dorit produsul respectiv dacă ar fi vândut la preţul potrivit.

    Dar dacă cei doi nu se cunosc, adică un magazin din România nu ştie că altcineva din Spania are un stoc care nu s-a vândut foarte bine din diverse motive – poate a cumpărat prea mult, poate i-au întârziat nişte comenzi şi s-a trezit în ultimele luni de vară cu prea multe rochii de vară, şi ar vrea să aibă un canal alternativ de a le vinde. Şi noi ce facem este că printr-un marketplace B2B, disponibil doar pentru companii, conectăm stocurile brandurilor şi ale distribuitorilor şi chiar ale retailerilor mai mari cu o reţea de magazine verificate, o reţea de comercianţi independenţi. Deci practic facilităm transferul acesta de stoc de la un seller la un buyer prin platformă, într-un mod foarte, foarte uşor”, a explicat cofondatorul şi CEO-ul Unfrosen.

    Platforma Unfrosen funcţionează aproape la fel cum funcţionează un magazin online pentru clienţii finali, comercianţii având posibilitatea de a-şi alege fiecare produs în parte şi cantitatea pe care o doresc, nefiind obligaţi să cumpere un stoc întreg fără să ştie ce cumpără mai exact. Modelul de business al Unfrosen presupune perceperea unui comision per tranzacţie, care variază în funcţie de volumele vândute.

    „Avem momentan peste 2.000 de comercianţi inscrişi în platformă din România, Bulgaria, Ungaria şi Grecia. Preponderent sunt din România, că doar ce am început aici, dar au început să apară şi din alte ţări comercianţi. Avem şi conturi de la retaileri foarte mari, poate chiar corporaţii, care au lanţuri de magazine, nu neapărat doar din Europa, ci şi din alte continente. La ei tipul de tranzacţie este însă puţin diferit, adică atunci când îşi fac o selecţie, probabil îşi aleg foarte multe produse. În ceea ce priveşte furnizorii, momentan avem circa 30 de furnizori activi în platformă. În mare parte sunt branduri sau retaileri regionali, dar şi branduri destul de cunoscute internaţional. Una dintre cerinţele lor este însă să fie totul foarte discret. Noi avem motto-ul «Discretion is our craft», adică te poţi lista ca seller în platformă fără să ai identitatea publică şi poţi vinde marfa fără să fie afişată public nicăieri tranzacţia respectivă. Asta este o cerinţă importantă pentru seller şi este ceva ce respectăm şi noi“, a subliniat Ciprian Dudulea.

    Echipa Unfrosen va continua să îmbunătăţească platforma, adăugând noi funcţionalităţi, obiectivul principal pentru anul acesta fiind de a integra soluţia cu sistemele a doi mari retaileri din Europa. Totodată, echipa Unfrosen estimează că businessul va ajunge chiar la pragul de rentabilitate la finalul acestui an. „Principalul obiectiv pentru final de an ar fi să finalizăm integrarea cu doi retaileri destul de mari din Europa. Acesta ar fi primul pas. Noi încercăm şi la nivel de tehnologie să obţinem stocurile în timp real de la ei, adică să putem avea acces mai rapid la informaţia cea mai importantă şi anume, care este momentul în care un produs poate fi listat pe platformă şi vândut”, a conchis Ciprian Dudulea.   

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Alex Manea, CEO & cofondator Elec şi Ovidiu Ghiman, CEO & cofondator Ronin

    Ce face Elec? Oferă servicii de ridesharing printr-o aplicaţie mobilă, având un parc format din peste 200 de maşini electrice în Bucureşti şi judeţul Ilfov. Acum start-up-ul îşi pregăteşte expansiunea în noi oraşe mari din România, ca parte a unui plan de scalare a businessului. Start-up-ul a avut recent o campanie de finanţare pe platforma Ronin.

    Alex Manea: „Chiar în acest moment înrolăm şoferi din diverse oraşe. Vom opera în oraşe precum Cluj, Napoca, Timişoara, Braşov, Constanţa în anul 2024 şi Iaşi. Operăm peste 200 de maşini electrice în acest moment, maşini electrice care aparţin grupului Elec şi maşini electrice care le aparţin partenerilor. Obiectivul nostru nu este neapărat acela de a achiziţiona autoturisme şi de a opera propria flotă, ci de a înrola cât mai mulţi partenerii în platforma Elec. În prezent, operăm de asemenea 5 staţii de încărcare, dintre care 3 staţii de mare putere, şi avem în plan ca în perioada următoare să instalăm alte 5.”

    Ovidiu Ghiman: „La începutul rundei de finanţare, Elec avea un număr de până la 2.000 de curse pe lună. Ambiţia Elec este ca la anul numărul de curse să fie undeva de la 15-20.000 de curse pe lună în sus.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Liviu Huluţă, CEO şi cofondator al inki.tech – platformă B2B pentru închiriere de echipamente – de la telefoane şi tablete până la computere şi monitoare de la diferite branduri.

    Ce e nou? Start-up-ul a atras o investiţie de la fondul elveţian Helvetia Ventures, care face astfel primul pas în regiune. Helvetia Ventures este ramura de investiţii a grupului elveţian de asigurări Helvetia. Cu această rundă, volumul finanţărilor atrase de start-up ajunge la 3 mil. euro.

    „Avem un finanţator nou şi important care credem că va adăuga foarte multă valoare în businessul nostru, este o companie, un fond ce se numeşte Helvetia Ventures. Aşa cum o arată şi numele, sunt din Elveţia şi au o legătură strânsă cu zona de asigurări şi management al riscului şi cred în această nouă abordare asupra riscului pe care inki.tech o aduce, şi anume ei cred că faptul că avem asigurarea aceasta inclusă pentru toţi clienţii noştri va schimba atât perspectiva clienţilor asupra riscului, cât şi costul efectiv al riscului pentru clienţii noştri.“

    2. Ciprian Dudulea, CEO şi cofondator Unfrosen (fost The Outfit) – platformă B2B de tip marketplace pentru industria de fashion

    Ce e nou? Start-up-ul local The Outfit a pivotat de la platforma sa de fashion B2C la un marketplace B2B dedicat tot industriei de modă, care în decurs de şase luni a ajuns să fie folosit de circa 30 de furnizori de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii fashion şi de peste 2.000 de retaileri.

    „Avem peste 2.000 de conturi în platformă de la comercianţi independenţi, dar şi conturi, evident, mult mai puţine, de la retaileri foarte mari, poate chiar corporaţii, care au lanţuri de magazine, nu neapărat doar din Europa, ci şi din alte continente. La ei tipul de tranzacţie este însă puţin diferit, adică atunci când îşi fac o selecţie, probabil îşi aleg foarte multe produse. În ceea ce priveşte furnizorii, momentan avem circa 30 de furnizori activi în platformă. În mare parte sunt branduri sau retaileri regionali, dar şi branduri destul de cunoscute internaţional. Una dintre cerinţele lor este însă să fie totul foarte discret. Noi avem motto-ul «Discretion is our craft», adică te poţi lista ca seller în platformă fără să ai identitatea publică şi poţi vinde marfa fără să fie afişată public nicăieri tranzacţia respectivă. Asta este o cerinţă importantă pentru seller şi este ceva ce respectăm şi noi.“

    Rubrica „Investor Watch”

    Radu Georgescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al SeedBlink

    Cerere foarte mare pentru produsul propriu Nimity – o soluţie ce le permite antreprenorilor şi investitorilor privaţi să-şi simplifice gestionarea capitalului.

    „Nimity este un produs care are două luni. Şi în aceste două luni, deşi este încă un produs la început, este extrem de cerut. Avem în momentul acesta o cerere de implementări semnificativ mai mare decât putem noi să facem faţă. Suntem într-un «ocean albastru» (piaţă nouă cu puţini competitori sau bariere de intrare şi dezvoltare – n.red.) în Europa Centrală şi de Est, iar în vestul Europei oceanul este mov, să zicem, undeva între albastru şi roşu. Este o cerere foarte mare. Din câte companii am început şi în câte companii am fost implicat până acum, nu mi s-a întâmplat niciodată să fiu implicat într-o companie în care time to market, momentul, să fie atât de potrivit. „Deci, este exact momentul în care o astfel de unealtă este cerută.“

  • Cât de greu este să fii părinte în era în care copilul are acces la orice cu o atingere şi ce soluţie a găsit o afacere românească pentru a ajuta şi părinţii, şi copiii

    Într-o lume în care smartphone-ul ajunge să fie folosit de copii încă de la vârste foarte fragede, părinţii au o misiune dificilă în ceea ce priveşte controlul informaţiilor cu care copiii lor intră în contact, şi deşi există aplicaţii prin care pot decide la ce să aibă sau să nu aibă acces copiii lor pe smartphone, tabletă sau laptop, acestea nu sunt întotdeauna soluţia perfectă. Căutând un alt răspuns pentru rezolvarea acestei probleme, în cadrul grupului SABS din Iaşi a luat naştere Tutorina – o aplicaţie mobilă de parenting adaptată atât nevoilor părinţilor, cât şi a copiilor. Investiţia de până acum în proiectul Tutorina se ridică la circa un milion de euro, bani atraşi din fonduri europene.

    Şi psihologii spun că este nevoie să stăm de vorbă cu copilul, să avem o înţelegere cu copilul, un fel de contract legat de timpul pe care îl petrece pe telefon, de tipul de conţinut şi aplicaţiile pe care au voie sau nu au voie să le folosească copiii. Evident, nu putem îngrădi accesul la tehnologie al copilului pentru că asta este era în care trăim. În schimb, ca părinţi trebuie să fim foarte atenţi şi să păstrăm un echilibru între ceea ce reprezintă viaţa reală şi statul acesta în mediu virtual, pe telefon, care poate avea consecinţe foarte serioase pe termen lung dacă tehnologia nu este folosită în mod echilibrat”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Valentin Carnei, manager al proiectului Tutorina dezvoltat în cadrul SABS.

    Dezvoltarea platformei Tutorina, care include o aplicaţie mobilă dedicată părinţilor şi o aplicaţie mobilă dedicată copiilor, a durat aproximativ un an şi jumătate.

    Practic, proiectul Tutorina a fost demarat în urma experienţei proprii a lui Valentin Carnei, care din rolul de părinte pentru trei copii s-a lovit de situaţia în care unul din copii a ajuns să acceseze conţinut nepotrivit vârstei lui pe telefon. Deşi pe piaţă există deja la nivel global multe soluţii de control parental privind accesul copiilor la telefon şi la un anumit tip de conţinut pe internet, Tutorina vine ca o alternativă a acestora şi ca un răspuns la nevoia părinţilor care vor să găsească alte metode prin care să protejeze copilul de conţinut neadecvat vârstei lor şi nu pur şi simplu prin restricţii impuse. „În aplicaţie avem mecanisme prin care părintele decide ceea ce înseamnă echilibrul pentru copilul său. Noi adaptăm aplicaţia pentru că echilibrul este dinamic, se schimbă în funcţie de negocierea dintre părinte şi copil care are loc în mod constant. Copilul are putere asupra telefonului lui, iar părintele coordonează accesul copilului pe telefon”, a explicat el. În prezent, prin intermediul aplicaţiei Tutorina părinţii pot monitoriza filtra aplicaţiile folosite de copiii lor pe telefon, iar în curând vor avea la dispoziţie şi un mecanism de de filtrare pentru a gestiona accesul la conţinutul online.

    „Ceea ce vom aduce în curând în aplicaţie va fi zona de monitorizare a ceea ce se întâmplă pe WhatsApp. Dacă copilul trimite date cu caracter personal, pinuri sau CNP-ul, noi monitorizăm aceste lucruri direct pe dispozitiv. De exemplu, dacă copilul a trimis CNP-ul, noi sesizăm automat părinţii cu privire la faptul că acesta a trimis date cu caracter personal. De asemenea, părinţii pot pune diferite filtre privind conţinutul de pe social media, ceea ce funcţionează şi pe YouTube – pot bloca anumite canale şi pot introduce anumite expresii pentru filtrarea conţinutului. Monitorizăm ceea ce copilul vede pe YouTube, părintele având acces într-un istoric la ceea ce a vizionat copilul”, a precizat Valentin Carnei, adăugând că aplicaţia foloseşte şi un mecanism bazat pe inteligenţă artificială. „Ne uităm la comportamentul copilului în aplicaţiile pe care le foloseşte şi venim cu recomandări şi către părinţi şi către copil. Spre exemplu, dacă copilul stătea 1-2 ore pe telefon şi la un moment dat există deviaţii de la acest comportament, notificăm părinţii: «E bine să vorbeşti cu copilul tău pentru că în ultima vreme stă foarte mult pe telefon».”

    Pe lângă aceste funţionalităţi, Tutorina este dotată şi cu un modul educaţional, aplicaţia adaptând experienţele de învăţare la nevoile individuale şi la stilul de învăţare al fiecărui copil. De asemenea, Tutorina oferă urmărirea în timp real a dispozitivului utilizat de copil, permiţând părinţilor să ştie în orice moment unde se află copilul lor. În plus, aplicaţia generează rapoarte şi analize detaliate despre screen time, utilizarea aplicaţiilor şi istoricul activităţilor.

    O altă funcţionalitate la care lucrează echipa Tutorina este un sistem prin care îi motivează pe copii să deblocheze niveluri, să câştige puncte şi să atingă statusuri avansate. „Vrem să îmbunătăţim aplicaţia foarte repede pe baza experienţei şi feedbackului utilizatorilor, astfel încât cât să scalăm numărul de utilizatori. Ne-am dori ca un utilizator care foloseşte aplicaţia noastră să o mai recomande altor 5 persoane şi acesta să fie principalul motor de creştere. Ne adresăm în special copiilor cu vârste între 5-6 ani şi 13 ani.

    Considerăm că aplicaţia noastră se potriveşte foarte bine pentru aceste vârste. După 13 ani vine perioada adolescenţei şi sunt alte provocări atunci.” În prezent, aplicaţia Tutorina poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play Store, start-up-ul încă analizând viitoare modele de monetizare.

    Grupul SABS din Iaşi, specializat în furnizarea de soluţii software, ţinteşte ca până la finalul acestui an să ajungă la 10.000 de utilizatori pentru aplicaţia Tutorina, iar după ce aplicaţia va prinde tracţiune pe plan local, echipa Tutorina are în plan intrarea pe pieţele din regiune, în ţări precum Republica Moldova sau Polonia. Totodată, echipa Tutorina analizează şi posibilitatea atragerii unei investiţii pentru sclarea la nivel european.  

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Valentin Carnei, manager al proiectului Tutorina dezvoltat în cadrul grupului  SABS

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă de parenting, numită Tutorina.

     

    2. Invitat: Ana Maria Roşca, CEO al Conta25.

    Ce face? A dezvoltat o platformă software dedicată firmelor de contabilitate pentru a le ajuta să fie mai eficiente şi mai productive.

    „Obiectivele pentru anul în curs vizează atingerea pragului de 100 de firme de contabilitate pe platformă  – asta ar însemna cam 10.000 de clienţi ai firmelor de contabilitate. Şi tot anul acesta vrem să obţinem o investiţie de 100.000 de euro, care să ne ajute să creştem şi să dezvoltăm module de digitalizare şi automatizare pe care se le vindem în cadrul platformei. Deci, practic, ne propunem pentru anul acesta să creştem numărul de utilizator şi să îmbunătăţim platforma atunci când primim feedbackuri şi sugestii.”

    3. Invitat: Valentin Tudose, Gabriel Prefac şi Tiberiu Marin, cofondatori ai Senflua

    Ce face? A construit o platformă prin care îşi propune să vândă orice tip de asigurare.

    Valentin Tudose: „Obiectivul în următoarea perioadă ar fi să ridicăm fonduri de aproximativ 200.000 de euro, din care o mare parte, undeva la 60-65%, va fi investită în dezvoltarea unui wallet digital în asigurări, o parte din sumă va fi investită în campaniile de marketing şi awareness pentru a construi cu utilizatorii o relaţie de încredere. Walletul digital va fi un loc în care clienţii vor putea să-şi gestioneze toate poliţele de asigurare şi tot ce înseamnă management în jurul poliţelor de sănătate pentru a creşte atât prevenţia, cât şi nivelul de educare al pieţei, dar şi gradul de acoperie în faţa riscului.“

    Gabriel Prefac: „În prezent, vindem asigurări de la mai bine de 10 asiguratori, unii români, alţii din străinătate, dar ne uităm şi spre alţi jucători din industrie. Spre exemplu, pentru zona medicală suntem în discuţii cu furnizori de tehnologie şi de servicii medicale, pentru zona rutieră suntem în discuţii cu furnizori de diverse servicii – de la asistenţă rutieră, până la service-uri auto. În momentul acesta, în urma unei directive europene, asigurători care nu sunt prezenţi în România pot vinde către clienţii din România, iar în aceeaşi măsură se pot vinde şi produse de asigurare din România către clienţi din afară.”

    Tiberiu Marin: „Am observat, de asemenea, că toţi cei aflaţi în piaţă ca şi jucători de la asigurator, broker şi inclusiv agenţi au o oarecare problemă de comunicare şi atunci, printr-o astfel de soluţie, am reuşit cumva să aducem pe toţi în aceaşi cameră şi să putem oferi acces clienţilor la produse de asigurări într-un mod mult mai rapid. Vrem ca până la sfârşitul anului 2023 să automatizăm şi asigurările de locuinţe şi să lansăm şi portofelul digital de asigurări.“

     

    4. Invitat: Bogdan Ţermure, fondatorul HIO.

    Ce face? A lansat pe plan local o platformă pentru optimizarea livrărilor „last mile“.

    „Cei mai mulţi dintre cei care au început să folosească aplicaţia noastră sunt tehnicienii dentari pentru că au nevoie să transporte şi să primească mulajele sau diferite lucrări. De ase­menea, mai sunt şi opticienii, care la fel au nevoie în cel mai scurt timp să-şi livreze produsele. Şi nu în ultimul rând, avem clienţi din rândul florării­lor, iar mai nou avem multe cereri şi din partea companiilor de e-com­merce, micile magazine online care vor să ofere un serviciu premium, adică dacă un client a comandat un produs din acelaşi oraş în care se află şi magazinul, atunci el poate avea comanda livrată în două ore de la plasarea ei.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    1. Invitat: Dragoş Gal, head of exterprise & integrations în cadrul Visitor Analytics – platformă complexă de analiză a site-urilor, ca alternativă la soluţia Google Analytics

    Ce e nou? Compania din Cluj-Napoca a lansat recent soluţia sa şi în versiunea white-label, astfel încât să poată fi integrată de diferiţi parteneri, precum platforme pentru dezvoltarea de site-uri web, platforme de e-commerce sau platforme de marketing, sub propriul brand şi să genereze astfel clienţi noi şi venituri suplimentare.

    „Având în vedere situaţia postpandemică la nivel global, avem de-a face în momentul de faţă cu o con­solidare de piaţă în zona de tehnologie şi în acest context ne-am pus şi noi întrebarea «cum am putea să inovăm?», iar după ce ne-am uitat în exterior şi bineînţeles apoi în interior şi am analizat parteneriatul nostru cu cei de la WIX – unul dintre cei mai mari   jucători în zona de construcţie de website-uri, o companie israeliană care are o cifră de afaceri de circa 400 milioane de dolari, deci un gigant la nivel global. ”

                     

    2. Invitat: Ionuţ Gavrilescu, cofondator şi managing partner în cadrul FieldOS (aplicaţie pentru gestionarea echipelor din teren), şi Radu Atanasescu, director de marketing în cadrul Setrio

    Ce e nou? Start-up-ul a reuşit să atragă în primul semestru din acest an o rundă de finanţare de aproape 200.000 de euro printr-o manieră neobişnuită: pornind de la două postări în social media – una pe LinkedIn şi alta pe Facebook – şi apoi cu o evidenţă a sumelor plasate în rundă ţinută într-un fişier Excel, stocat, cum altfel în anul 2023, în cloud.

     

    Ionuţ Gavrilescu: „M-am conectat cu Marius (Ciupercă – director general al Setrio – n.red.) la întâlnirea de 20 de ani de la absolvirea Facultăţii de Cibernetică, la networkingul de după. Noi am fost colegi de facultate, dar în serii diferite şi nu ne-am cunoscut atunci. Mie colegii îmi spun chief evangelist officer pentru că eu propovăduiesc despre FieldOS oriunde mă duc, şi la piaţă. Aşa că i-am povestit lui Marius că poate investi, deveni partener.“

     

    Radu Atanasescu: „Ideea lui Marius avea la bază dorinţa aceasta de a investi împreună, de a construi împreună ceva. S-a suprapus întâlnirea cu Ionuţ cu dorinţa noastră de a găsi o ţintă de investiţii. în loc să bagi banii într-un avans imobiliar sau să cumperi nişte acţiuni sau nişte cripto, decizi să susţii până la urmă un proiect local, crescut la noi în România.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Zestrea din dressing. Metoda găsită de o româncă pentru a reinventa hainele din dulapul clienţilor

    Inspirată de propria experienţă din străinătate, Ioana Nicolau şi-a luat „zestrea” acumulată în anii în care a lucrat în vestul Europei şi a făcut trecerea către antreprenoriat, dezvoltând o aplicaţie mobilă menită să le ofere utilizatorilor deopotrivă o soluţie prin care să-şi vândă hainele pe care nu le mai poartă, dar să şi cumpere articole vestimentare, încălţămintea sau accesoriile la preţuri mai mici. Aplicaţia, numită chiar Zestre, a fost lansată în aprilie anul trecut, în urma UNEI INVESTIŢII INIŢIALE DE 150.000 DE LEI, iar până în prezent s-a dezvoltat exclusiv din fonduri proprii.

    La peste un an de la lansare, aplicaţia Zestre a ajuns la peste 100.000 de utilizatori, numărul de conturi înregistrate crescând rapid în ultimele luni. În aplicaţie sunt listate peste 200.000 de articole de fashion în valoare de peste 3 milioane de euro, iar cele mai bune luni pentru Zestre au fost aprilie-mai, când vânzările intermediate au ajuns la circa 70.000 de euro. „Am sărit deja de 100.000 de utilizatori. Este un număr frumos din punctul nostru de vedere, un număr care practic ne-a ajutat să testăm conceptul, să înţelegem mai bine clienţii şi ce-şi doresc utilizatorii. Majoritatea persoanelor înregistrate pe platformă sunt şi active, ceea ce ne bucură foarte mult pentru că nu e suficient să te uiţi la creştere, să te uiţi la numărul din baza de date, ci contează şi cât de mult le place aplicaţia, iar asta se poate măsura în primul rând prin cât de des o folosesc. A fost o călătorie de a înţelege partea de «engagement», cum să-ţi activezi şi reactivezi comunitatea, practic este un întreg mecanism în spate care a fost destul de nou pentru noi. Acum ne îndreptăm destul de repede spre 150.000 de utilizatori. Puteam creşte mai agresiv, dar consider că am făcut bine să creştem suficient de mult încât să testăm conceptul până acum“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ioana Nicolau, fondatoarea Zestre. Proiectul Zestre a fost demarat şi susţinut până în prezent din fonduri proprii, echipa Zestre, formată doar din două persoane, reuşind să ţină costurile la un nivel redus, dar să crească atât în ceea ce priveşte atragerea de utilizatori, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea produsului. Comparativ cu primăvara-vara anului trecut, în prezent utilizatorii Zestre au la dispoziţie o serie de noi funcţionalităţi în aplicaţie, printre cele mai importante fiind partea de plată şi livrare a comenzilor plasate.

    „Aplicaţia are un design cu totul nou. Funcţionalităţile de bază sunt aceleaşi – poţi căuta un produs, ai un overview referitor la ce ai vândut, ce ai comandat etc., dar pot să spun că între timp am întregit-o cu foarte multe funcţionalităţi. În primul rând, cea mai important ar fi sistemul de logistică din aplicaţie, care înainte lipsea. Plata şi logistica lipseau. Un sistem care este foarte important, este poate chiar inima aplicaţiei pentru că acolo se întâmplă de fapt tranzacţiile şi acest sistem trebuie să fie foarte bine pus la punct. Mai avem încă de lucru acolo. Suntem pe cale să lansăm o nouă versiune în care continuăm să îmbunătăţim”, a precizat ea, adăugând că aplicaţia are de asemenea implementate acum şi alte funcţionalităţi utile precum cea prin care poţi face o ofertă unui vânzător sau cea prin care poţi cumpăra mai multe articole din aceeaşi gardderobă.

    „Am făcut inclusiv o funcţionalitate prin care poţi să dai «swipe left or right» la hainele care îţi plac.” Cum funcţionează mai exact partea de livrare şi plată pe Zestre? „Dacă tu eşti o platformă şi tu de fapt nu verifici produsele pentru că nu trec pe la tine, este foarte important să te asiguri că nu nedreptăţeşti pe nimeni. Deci momentan sistemul se rezumă fix la plata unui AWB şi e ceva cu care probabil vom continua, iar articolul se plăteşte la ramburs şi vânzătorul primeşte banii la două zile lucrătoare după ce articolul a fost livrat. Deci odată ce se încasează rambursul, mai durează aproximativ două zile lucrătoare până când firmă de curierat îl procesează şi transferă banii”, a explicat Ioana Nicolau. Din luna iunie, Zestre a început să şi monetizeze, introducând un comision de 5% din preţul produselor comercializate pe platformă. „Este un comision mult mai mic, aş spune, decât ce percep alţi competitori din vest, de exemplu, sau decât standardul de pe piaţă, care este mai sus. Înainte, aplicaţia a fost gratuită, nu o monetizam, iar pe viitor modalitatea de monetizare s-ar putea să se schimbe. S-ar putea să renunţăm la comision şi să optăm spre exemplu pentru promovarea anunţurilor. Deja avem cerinţă pentru «boosted listings». Oamenii vor să plătească ca să îşi propulseze puţin articolele în catalog. Poate pe viitor vom implementa acest «feature» şi poate vom putea renunţa la comision pentru a fi mai competitivi. Momentan însă  percepem acest comision ca să menţinem platforma funcţională, să plătim infrastructura şi tot ce este în spatele ei pentru a funcţiona. Pe viitor, vrem să investim mai agresiv în creştere.”   

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Laurenţiu Mutu, cofondator inSHAPE.

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie prin care utilizatorii pot face diverse activităţi sportive – precum alergat, jucat fotbal, tenis sau baschet – şi primesc recompense şi reduceri la diverse produse şi servicii integrate în marketplace-ul din cadrul platformei.

    „Avem o rundă de finanţare deschisă în valoare de 525.000 de euro, bani care vor fi folosiţi pentru dezvoltarea noilor funcţionalităţi şi integrarea inteligenţei artificiale în aplicaţie. Iar o parte destul de mare din investiţia pe care vrem să o atragem va merge către partea de marketing, pentru că ne dorim să atragem din ce în ce mai mulţi utilizatori.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Ioana Nicolau, fondatoarea Zestre – marketplace de articole „pre-owned”.

    Ce e nou? Start-up-ul local, lansat în aprilie 2022, se îndreaptă în prezent spre 150.000 de utilizatori, numărul de conturi înregistrate crescând rapid în ultimele luni. luni pentru Zestre au fost aprilie-mai, când vânzările intermediate au ajuns la circa 70.000 de euro.

    2. Alexandra Roată, cofondator al Softlead – aplicaţie pentru alegerea softului potrivit.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus ca în a doua jumătate a acestui an să continue creşterea pe piaţa din România, dar în acelaşi timp să dezvolte businessul şi peste graniţă, atrăgând în portofoliu primii clienţi internaţionali pentru platforma Softlead Digital DNA. Echipa Softlead a lucrat intens în ultima perioadă la dezvoltarea aplicaţiei Softlead Digital DNA, adăugând o serie de noi funcţii.

    „Avem trei obiective mari pentru partea a doua a anului. Unul dintre ele este că din toamnă Softlead Digital DNA va avea primii clienţi internaţionali. Platforma este deja gata, a fost testată anul trecut în Dublin, la conferinţa SaaStock la care mergem de vreo câţiva ani, dedicată 100% aplicaţiilor software şi companiilor din industrie. Am primit primele validări şi acum deja ne pregătim să semnăm cu primii clienţi la nivel internaţional. Al doilea obiectiv mare este în continuare creşterea pe piaţa din România şi închiderea unor proiecte şi contracte cu companii mari şi foarte mari. Al treilea obiectiv ar fi numărul de utilizatori pe care îi are Softlead Digital DNA, care să fie etalonul pentru rezultatele pe piaţa din România. Deci acesta să fie elementul care validează interesul şi avantajele pe care le aduce soluţia.“

    3. Bogdan Moldovan, CEO al companiei Axigen Messaging

    Ce e nou? Furnizorul de software pentru servere de e-mail s-a aliat cu o altă companie deţinută de un antreprenor local – ROMARG – cel mai mare jucător de pe piaţa locală de găzduire de date, pentru a crea un pachet de servicii de e-mail care oferă stocare locală a datelor, într-un centru de date din Braşov, ceea ce oferă o protecţie ridicată a confidenţialităţii datelor.

    „Noi credem şi am crezut dintotdeauna, şi pentru asta continuăm să oferim şi să lucrăm la acest software pe care noi îl dezvoltăm şi îl licenţiem peste tot în lume, că oamenii trebuie să aibă oportunitatea de a alege unde sunt găzduite datele lor. Iar căsuţa de e-mail a unui om, a ta, a mea, ajunge să fie de-a lungul anilor una în care se acumulează mail-uri pe care le trimitem, pe care le primim, e un fel de ADN digital al nostru.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Negocierea ideală este cea care nu există

    Eşti start-up şi vrei să iei o finanţare, dar nu ştii ce strategie de negociere să foloseşti? Ideal este să nu negociezi deloc, ci să fii pe aceeaşi lungime de undă cu investitorii astfel încât să nu fie nevoie să faci compromisuri, este sfatul pe care îl dă fondatorilor Sabin Gîlceavă, fondator al companiei de consultanţă Leverage Negotiation şi business angel cu un portofoliu ce cuprinde 13 start-up-uri tech până acum.

     

    Cea mai bună negociere este aceea care nu există. Eu aş recomanda pe cât posibil să nu se ajungă la negociere, pentru că negocierea de fapt presupune o recalibrare de poziţie – ajung să dau ceva ca să primesc ceva la schimb şi automat ajung să cedez ceva. Şi atunci aş spune că prima recomandare pe care aş face-o din punctul acesta de vedere ar fi ca start-up-urile să se vândă suficient de bine investitorilor încât să nu fie nevoie să recalibreze, de fapt, să facă această negociere.

    Dacă arată suficient de multă valoare investitorilor, ei vor fi mai puţin motivaţi să comenteze la condiţii, pentru că înţeleg fie cât de bine se mişcă echipa şi care este experienţa pe care o au, fie care este piaţa cărora ei se adresează, fie care este produsul şi cât de bine se potriveşte soluţia sau produsul pentru piaţa în care ei merg ş.a.m.d. Vindeţi-vă suficient de bine astfel încât să nu fie nevoie să negociaţi“, a spus Sabin Gîlceavă în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Sfatul Expertului. El are o experienţă de aproape 30 de ani pe zona consultanţă în vânzări şi negociere, ajutând până acum o serie de companii multinaţionale, dar şi antreprenori să-şi îmbunătăţească echipele şi strategiile de vânzări, ca şi tehnicile de negociere, inclusiv în cazul vânzării unui business.

    Cum se procedează însă dacă este nevoie de negociere în cazul a­tra­gerii unei finanţări?

    „Şi dacă totuşi trebuie să negocieze, depinde şi cu cine negociază pentru că este un mod de a negocia cu un business angel, de exemplu, şi un alt mod de a negocia cu un fond de tip venture capital, de exemplu. Libertatea de a negocia cu business angels este un pic mai mare – cred că poţi să-i convingi să mărească, de exemplu, suma minimă investită ca să poată să intre în «cap table». Este mai uşor să convingi un business angel decât un fond de venture capital. Ca metodă de lucru este similar, atât doar că start-up-urile trebuie să înţeleagă că un business angel nu are nevoie să primească un mandat din spate, adică, până la urmă, are mai multă flexibilitate. Dar dacă ajunge să negocieze cu un fond de venture capital, un start-up ar trebui să se uite care sunt condiţiile pe care le are acesta sau să se uite care sunt ceilalţi actori implicaţi. De fapt, ideea este ca în procesul acesta de decizie să propui nişte condiţii care să mulţumească mai multă lume care oferă acel mandat“, a explicat fondatorul Leverage Negotiation.

    În ceea ce priveşte strategia de negociere în cazul unui exit, el a subliniat faptul că nu există o „formulă magică” care se aplică în toate cazurile, pentru că fiecare business şi tranzacţie în sine are particularităţile ei, cel mai important pentru antreprenori fiind pregătirea de dinaintea începerii demersurilor pentru vânzarea afaceri.

    „În momentul în care vinzi, motivaţia pentru care vinzi poate să fie diferită. Poate să fie pentru că ai nevoie de bani, poate să fie pentru că te-ai săturat de ceea ce faci, etc., iar oricine care cumpără, cumpără pentru că vrea să crească. Nu o să investesc doar pentru că nu am ce să fac cu banii. Deci un start-up ar trebui să înţeleagă de fapt care este motivaţia pentru care cealaltă parte va investi acei bani, fie că vorbeşti de o serie A, de o rundă bridge, de o serie B, ş.a.m.d. Primul pas pe care ar trebui să-l fac ca start-up este de a înţelege nevoile celui care vrea să cumpere şi să pot să răspund cât mai bine la ele. Cu cât răspund mai bine la aceste nevoi, cu atât şansele tale de a negocia bine cresc.”

    Din experienţa sa de până acum, atât din rolul de consultant pe zona de vânzări şi negociere, cât şi din cel de business angel, Sabin Gîlceavă a observat că multe dintre start-up-urile locale de tehnologie au nevoie de strategii pentru a intra pe pieţele din străinătate.

    „Sunt start-up-uri care au dovedit că pot să facă treabă foarte bine aici şi atunci practic au nevoie să dovedească acelaşi lucru într-un alt mediu, care este diferit fie ca mod de lucru, fie ca cultură. Poate să fie o competiţie mai mare sau cumva ar trebui să înţelegi mai bine cultura respectivă. Este ca în negociere. Trebuie să nu aibă o poveste liniară, ci să fie suficient de deschis, să absoarbă semnalele pe care le primesc în negociere de la cealaltă parte, în cazul acesta de la piaţă sau de la ceilalţi jucători din piaţă, astfel încât să pivoteze uşor sau să se poată adapta foarte uşor la mesajele pe care le primesc din piaţă. Pentru că socoteala de acasă rareori se potriveşte cu cea din târg”, a punctat el, adăugând că până să ajungă să facă „fine tuning-ul” necesar, start-up-urile ar putea rămâne fără bani, deci este esenţial să fie deschişi, să aibă flexibilitate şi să se adapteze rapid dinamicii din pieţe străine vizate pentru extindere.

    „În Marea Britanie, în Polonia, Franţa ş.a.m.d., mediul este mult mai competitiv şi atunci aş spune că este bine că încep într-un mediu mai sigur, unde pot să-şi calibreze şi să facă <<fine tuning>> pe ceea ce fac, dar au nevoie să iasă mai puternic în momentul în care ies de pe piaţa din România.”

    Până în prezent, în calitate de business angel şi membru al asociaţieie TechAngels, Sabin Gîlceavă a investit în 13 start-up-uri de tehnologie, majoritatea de pe plan local, printre acestea numărându-se Vatis Tech, Procesio şi Sypher. Sumele investite până acum au variat între 5.000 euro şi 35.000 euro, odată cu finanţările el devenind şi consultant pe zona de vânzări şi negociere pentru start-up-urile respective.   

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    Sabin Gîlceavă, fondator Leverage Negotiation

     

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Elvis Arteni, cofondator al MetaTags.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie IoT pentru monitorizarea transporturilor mărfurilor de valoare mare.

    „Avem hardware-ul, echipamentul construit în prezent din module Arduino, însă în viitor vom migra pe un alt tip de infrastructură hardware. Apoi avem aplicaţia mobilă pentru rapoarte directe, pentru notificări push şi avertizări privind riscurile. Şi, de asemenea, avem şi platforma web. Dispozitivul l-am pus în diferite situaţii – ne-am apropiat de el, i-am adus o căldură externă, i-am provocat şocuri, astfel încât să demonstrăm că platforma primeşte datele şi generează alerte.”

    2. Aizi Ahmed, fondator şi CEO al AIDE

    Ce face? A dezvoltat o bibliotecă online ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială şi care oferă utilizatorilor informaţii scrise, video şi audio din domeniul medical.

    „În două săptămâni vrem să deschidem o primă rundă de finanţare în valoare de 500.000 euro la o evaluare pre-money de 5 mil. euro, pentru a putea recruta ingineri şi a dezvolta în continuare produsul. De asemenea, căutăm să încheiem un contract de externalizare cu o companie care să ne ajute cu dezvoltarea software-ului şi suntem deja în discuţii cu câteva firme care să ne ajute să dezvoltăm produsul până în faza de proof of concept (POC). Apoi, în urma investiţiei vom putea să ne construim propria echipă şi să dezvoltăm totul in-house.“

    3. Cătălina Elena Popa, fondatoarea  NovaChess

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă destinată promovării şahului ca mod distractiv şi creativ de dezvoltare.

    „Pe 21 iulie, de ziua internaţională a şahului, o să lansăm platforma oficial, iar până la 1 septembrie vrem ca NovaChess să fie adaptată corespunzător pentru integrarea şi utilizarea în şcoli şi instituţii de învăţământ. Am luat decizia de a merge spre acest segment de utilizatori pentru că şahul urmează să fie introdus în curricula şcolară ca materie opţională, din această toamnă, în cadrul unui proiect pilot la care vor lua parte 50.000 de elevi. Ne dorim să integrăm platforma în 10% din instituţiile care fac parte din programul pilot, adică undeva la 20 de şcoli, ceea ce ar fi un început bun şi ne-am putea construi o bază de utilizatori.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Adrian Ispas, fondator şi CEO Vatis Tech, tehnologie pentru recunoaştere vocală.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ridice o nouă rundă de investiţii anul acesta. Până în prezent Vatis Tech a luat finanţări în valoare totală de 850.000 de euro, la o evaluare de 4 milioane de euro.

    „Cel mai important pentru noi este să fim foarte aproape de break-even, ca să arătăm că nu doar putem să construim o tehnologie superbună, ci putem să construim şi un business sustenabil. Asta este ţinta până la final de an. Şi apoi, pe la începutul anului viitor, vrem să deschidem o altă rundă de finanţare, să atragem nou capital, în special cu focusul de a ataca mai tare pieţele europene. În momentul de faţă începem să le tatonăm, începem să experimentăm pe ele, să vedem care răspund cel mai bine. Iar până la final de an ar trebui să ştim care sunt cele una, două pieţe în care vrem să mergem foarte, foarte tare. Şi automat vom avea nevoie de extra capital ca să ne extindem acolo.“

    Dacă aveţi unproiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.