BusinessMagazin

Tag: zboruri

  • Una dintre cele mai iubite metode de a călători a românilor, pe cale de dispariţie? Pandemia a schimbat şi modul în care mergem în concedii

    În cartea „Arta de a călători”, a autorului contemporan Alain de Botton, există o poză cu un avion care decolează şi chiar lângă, următorul pasaj: „Cât de plăcut să ştim (…), la ora trei după amiaza, atunci când delăsarea şi disperarea ne ameninţă, că există întotdeauna un avion care decolează către undeva, către acel «Oriunde! Oriunde» al lui Baudelaire: Trieste, Zürich, Paris”. Autorul vorbeşte despre un citat al lui Baudelaire, care se pare că era pasionat de călătorii (– de ideea de a călători de fapt – fiindcă de fiecare dată când reuşea să plece, aşteptările lui se dovedeau a fi mai mari decât ceea ce găsea la destinaţie). 

    Mi-am amintit citind aceasă carte de un interviu din urmă cu câţiva ani pe care l-am avut cu Michael O’Leary, CEO-ul operatorului aerian low-cost Ryanair şi practic cel care a adus modelul low-cost în Europa, inspirat de operatorul american Southwest. Înainte să răspundă întrebărilor jurnaliştilor, ne-a întrebat dacă ne place să zburăm. A precizat că se referă la zborul în sine, nu la destinaţie. Ne-a uimit cu răspunsul lui  la propria întrebare, „Nu”, apoi ne-a lăsat pe fiecare în parte să răspundem.

    În timp ce pentru Michael O’Leary zborul în sine poate genera numeroase motive de stres (mai ales acum), pentru mulţi dintre călători chiar şi opţiunea de a vedea tabelele de plecări din aeroporturi şi de a şti că pot zbura relativ oriunde reprezintă o bucurie. Românii, ca şi majoritatea europenilor, au beneficiat din plin în ultimii ani de „democratizarea” zborurilor, odată cu intrarea operatorilor low-cost pe piaţa locală şi cu intensificarea competiţiei şi pe cerul României. Astfel, vestea că operatorul aerian low-cost Ryanair reîncepe să zboare de la 1 iulie pe 90% din rute – prima ştire de acest tip anunţată din partea unei companii de profil – a avut poate pentru mulţi dintre cei care obişnuiau să se bucure de vacanţe peste hotare un efect mai puternic decât alte anunţuri referitoare la relaxarea post-pandemică. 
    Totuşi, zborul cu avionul atât de accesibil pe care am ajuns să îl cunoaştem – poate cel mai bine descris de metafora city breakurilor în oraşele europene cu preţuri ale biletelor de chiar şi sub 10 euro în cazul unor promoţii – pare să nu se întrevadă încă din nou la orizont. 

    O scădere de sute de miliarde
    Veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% faţă de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-o analiză actualizată a Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA).  La începutul lunii aprilie, menţionează aceeaşi sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar aşteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât şi internaţional, factorii fiind doi: recesiunea economică, prognozată de specialişti, determinată şi de faptul că în al doilea trimestru din 2020 şocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, faţă de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricţiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.

    O altă analiză economică, realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global, previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi şi la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, faţă de estimările iniţiale pentru acest an. Pe plan local, traficul de pe principalele aeroporturi a înregistrat record după record, în ultimii ani fiind pusă sub semnul întrebării capacitatea de a deservi numărul mare de pasageri (în jur de 14,7 milioane de pasageri în 2019 pe Otopeni; numărul total al pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din România se plasa la aproximativ 23,3 milioane). Faptul că românii au prins gustul călătoriilor peste hotare era cel mai evident în perioada weekendurilor sau în perioada concediilor de vară.
    Cum vor arăta călătoriile noastre în viitor?

    Pauză pentru era city break-urilor
    „Era city breakurilor este pe hold, vom reveni la o lume în care va exista din nou city break, dar nu ştiu cât de repede se va întâmpla acest lucru”, crede Szabolcs Nemes, partener în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România, cu expertiză şi în industria aeriană.  Cele 14 zile de carantină de la destinaţie, dar şi la întoarcere, la care se adaugă riscul contaminării pe drum sau în locul spre care călătorim fac extrem de dificil acest concept de călătorie cu avionul, cel puţin pe termen scurt. Apoi, mai târziu, decizia unei astfel de călătorii va ţine de fiecare călător în parte şi de situaţia epidemiologică din destinaţiile vizate.

    „Toată lumea va pune în balanţă riscul pe care şi-l asumă cu beneficiile unei vacanţe, iar acest risc va varia mult în funcţie de situaţia din ţara respectivă de la un anumit moment – este posibil să existe ţări care din punct de vedere epidemiologic să stea mai bine la acest capitol, şi alte ţări care să stea mai rău. Pe termen scurt şi mediu – adică pentru câteva luni – este puţin probabil să se revină la fenomenul city break aşa cum era acesta anterior pandemiei; cine va pleca în vara aceasta va pleca pentru mai mult timp şi cred că şi plecările din  toamnă vor fi sub semnul întrebării. Depinde foarte mult de cum va evolua situaţia per ansamblu – dar aş spune că scenariul cel mai plauzibil este că city breakul va fi pus pe hold anul acesta.”
    Şi pe termen lung, în contextul mai favorabil din perspectivă sanitară, zborurile de acest tip ar putea să aibă de suferit prin prisma preţurilor biletelor de avion. Dacă în perioada imediat următoare tarifele de zbor ar putea înregistra o scădere, preţul fiind un instrument prin care companiile să îşi recupereze o parte din călători, pe termen mediu-lung efectele pandemiei s-ar putea reflecta în creşterea tarifelor de zbor. 
    Szabolcs Nemes pune evoluţia preţurilor în contextul perspectivelor de revenire a industriei aeriene: „Spre deosebire de alte industrii unde sunt speranţe, prin urmare sunt aşteptări mari referitoare la o revenire mai rapidă, în cazul industriei aviatice cele mai multe prognoze indică o revenire a traficului la nivelul anului 2020 ante-COVID-19 cel mai devreme undeva prin 2022-2023”. Chiar dacă pentru anul acesta proiecţiile variază, toate indică o reducere a traficului aerian cu undeva între 50% şi 70%, după câteva luni în care acesta s-a prăbuşit parţial în luna martie şi total în lunile aprilie-mai în multe ţări.
    Or, este foarte probabil ca reducerea capacităţii să declanşeze o tendinţă de consolidare a industriei, care să se translateze şi în mai puţine linii aeriene pentru că altfel, crede Nemes, industria nu va putea reveni la stabilitate.
    În ceea ce priveşte preţul, partenerul de la Roland Berger descrie posibilele evoluţii pe termen scurt şi lung. „În următoarele câteva luni este destul de clar că apetitul e destul de limitat pentru a călători în scopuri de turism sau leisure, în primul rând din considerente sanitare şi din considerente legate de ce se întâmplă pe parcursul călătoriei sau la destinaţie, dar şi legat de ce ce se întâmplă la întoarcerea în ţară”, spune el.
    Nici călătoriile de business nu vor mai fi luate în calcul pe termen scurt şi probabil vor fi efectuate cu o frecvenţă mult mai redusă şi pe termen mai lung, în contextul în care varianta lucrului fără deplasările în străinătate s-a dovedit a fi una perfect fezabilă şi, în multe privinţe, mai eficientă.
    „Aceasta înseamnă că indiferent de cum va arăta industria aviatică – chiar şi dacă îşi va reveni complet – se va călători mai puţin în viitor în scop de afaceri. Am văzut cu toţii că se poate şi fără călătorii şi se poate într-un mod absolut eficient. Evident, tehnologia nu poate să înlocuiască acele călătorii în totalitate, nici absolut toate întâlnirile şi în persoană, dar în multe situaţii videoconferinţele pot fi un substitut bun”, spune el. Astfel, deplasările de afaceri vor fi tratate de către companii într-un mod mult mai precaut şi raţional.
    În contextul în care pe termen scurt există atât de multe elemente care nu ajută cererea pentru deplasările în străinătate, într-un astfel de orizont de timp limitat, preţul va fi folosit de majoritatea liniilor aeriene drept  un instrument pentru stimularea călătoriilor.
    „Este foarte posibil ca în mod paradoxal, pe termen scurt, să avem nişte preţuri mai mici la  biletele de avion, tocmai pentru că liniile aeriene încearcă să atragă trafic, să mărească numărul de pasageri şi să umple avioanele – ceea ce, în contextul unor costuri suplimentare  precum dezinfectarea avioanelor între zboruri, care, pe lângă costul suplimentar cu dezinfectarea, ar ţine şi avionul mult mai mult timp la sol, aşadar activul devine mai puţin productiv, poate părea contraintuitiv.”
    În plus, în situaţia în care va fi introdusă măsura de păstrare a unui loc liber între pasageri în aeronave, 33% din locurile avionului nu vor mai putea fi vândute, ceea ce se traduce printr-un alt cost suplimentar semnificativ. Apoi, crede el, şi la nivelul aeroporturilor există costuri suplimentare generate de toate aceste măsuri, pe care acestea vor încerca să le transfere către companiile aeriene. „În primă fază, toate aceste costuri suplimentare nu vor fi transferate către consumator pentru că interesul liniilor aeriene este să genereze trafic şi să umple avioanele. Astfel, dacă reuşesc să acopere costurile variabile în totalitate şi pe cele fixe chiar şi parţial, este clar că la finalul zilei au un rezultat mai bun decât în situaţia actuală în care au nişte costuri fixe şi venituri aproape zero”, spune Szabolcs Nemes.
    Pe de altă parte, liniile aeriene ar putea beneficia de situaţia preţului redus al combustibilului, până la undeva peste jumătate faţă de nivelul  din decembrie-ianuarie, ceea ce este important, în contextul în care în jur de 30% din costuri pentru o linie aeriană este reprezentat de acest cost. „Dacă s-a redus la jumătate, avem acolo un 15% care poate să fie economisit, dar acest lucru doar teoretic – multe linii aeriene aveau contracte de hedging la nivelul de preţ anterior al combustibilului şi de fapt în perioada aceasta au înregistrat pierderi.”
    Szabolcs Nemes observă că unele linii aeriene au fost surprinse într-o situaţie mai dificilă din punctul de vedere al lichidităţii financiare, altele într-o situaţie favorabilă, având rezerve de cash (în jur de 4 miliarde de dolari în cazul Ryanair şi circa 1,5 miliarde de dolari în cazul Wizz Air), iar cele care au o putere financiară şi rezerve de lichiditate mai mare cu siguranţă se vor gândi şi la expansiune şi la intrarea pe nişte rute de pe care se retrag alte linii aeriene care au dificultăţi. „Este posibil ca acestea să se gândească la preţ ca la un instrument care să genereze trafic pe rutele respective.”
    Apoi, pe termen mediu şi lung, toate aceste costuri suplimentare vor fi transferate către consumator şi vor contribui la preţurile mai mari ale biletelor plătite de acesta. Suplimentar,  „dacă se reduce capacitatea per total, ne putem aştepta la o consolidare, iar dacă rămân mai puţine linii aeriene, va creşte probabilitatea ca preţurile să se mărească”.
    În perioada aceasta diverse linii aeriene au accesat ajutoare sub diverse forme, unele dintre ele sub formă de împrumuturi care va trebui rambursate: „Ca să rambursezi acele împrumuturi, până la urmă din venituri viitoare vei putea să le rambursezi şi să le acoperi, şi atunci avem un argument în plus pentru care ne putem aştepta la o creştere a preţurilor pe termen mediu şi lung. Apoi rămâne incertitudinea legată de evoluţia pandemiei, de dezvoltarea unui vaccin, de introducerea pandemiei ca parte din noua normalitate şi, implicit, măsurile care generează costuri suplimentare pentru linii aeriene şi pentru aeroporturi până la urmă.”
    Cine va câştiga războiul aerului în context pandemic? Liniile aeriene care sunt mai stabile din punct de vedere financiar şi care stau bine din punctul de vedere al lichidităţii au premise mai bune să iasă în câştig ca urmare a acestei situaţii fiindcă îşi permit acest lucru – ele pot să susţină o perioadă mai extinsă cu pierderi, cu venituri din operaţiuni mai reduse şi pot să finanţeze acele expansiuni pe rute noi sau baze unde înainte nu erau prezenţi. Şi, totodată, acestea pot negocia într-un mod mai puternic şi cu diverse aeroporturi pentru a obţine condiţii mai avantajoase faţă de alte linii aeriene pentru că în perioada aceasta aeroporturile au nevoie de trafic şi o linie aeriană care poate să genereze trafic vine cu argumente suplimentare faţă de cele care nu pot face acest lucru.”
    Operatorul aerian low-cost Wizz Air se numără printre posibilii operatori aerieni care au anunţat deja noi baze, Ryanair la fel, iar acordul pe care îl grupul Lufthansa îl are cu statul german pentru primirea pachetului de sprijin financiar prevede şi renunţarea la câteva sloturi din aeroporturile principale din München şi Frankfurt – acele sloturi ar putea deveni disponibile pentru alte linii aeriene. „Este o mare necunoscută în ceea ce priveşte ajutoarele de stat fiindcă dacă vorbim despre ajutoare de stat pentru un context normal, acestea pot denatura peisajul competiţional. Este clar că acum nu suntem într-un în context normal, compensarea efectelor pandemiei este adusă în discuţie de liniile aeriene, totodată unele companii primind şi altele neprimind astfel de ajutoare, se schimbă raportul de forţe sau echilibrul din piaţă pe de o parte, iar pe de altă parte este totuşi neclar cum se asigură statele respective că ajutoarele sunt returnate şi că după acordarea lor va exista un program consistent de restructurare acolo unde este cazul.”
    De asemenea, punctează specialistul, în unele cazuri ajutoarele de stat ajung să fie acordate şi unor companii care nici înainte de contextul COVID-19 nu au aveau o situaţie financiară foarte bună.
    „Sunt ajutate linii aeriene care oricum aveau existenţa pusă sub semnul întrebării. Spre exemplu,  dacă ne uităm la piaţa din România, se discută despre ajutoare de stat din partea statului român pentru diverşi operatori. Nu avem vizibilitate asupra condiţiilor ajutoarelor de stat şi criteriilor de selecţie a beneficiarilor, este esenţial ca acestea să fie folosite într-un mod eficient, să contribuie la sustenabilitatea companiei pe termen scurt, mediu şi lung, să nu ajungă să fie folosite pentru acoperirea unor zone deficitare care şi înainte generau pierdere şi să nu ajungă ajutor de stat un instrument care nu îşi atinge obicetivul, dar aici putem să discutăm doar anumite ipoteze.”
    Ce se întâmplă cu zborurile de lung curier? „Pe termen scurt nimeni nu se gândeşte să zboare pe distanţe lungi sau cei care se gândesc mai aşteaptă fiindcă aici intervin mai multe necunoscute şi variabile. Dacă în spaţiul european, cu toate incertitudinea existentă, lucrurile sunt totuşi mai predictibile, pentru zborurile pe distanţă lungă nu este aşa. Trebuie să vedem ce se va întâmpla în ţările respective din punct de vedere sanitar, dacă sunt pregătite să primească călători de pe alte continente, cum sunt tratate persoanele persoanele respective în ţările în care revin etc.” Cel mai apropiat orizont de timp în care s-ar putea relua aceste zboruri ar fi spre toamnă.
    În ceea ce priveşte propriul concediu, Szabolcs Nemes spune că, la fel ca toată lumea, se gândeşte şi va lua o decizie în funcţie de cum vor evolua lucrurile. Totuşi, mărturiseşte că nu ia în calcul varianta unui zbor. „Deocamdata nu mă gândesc la zbor vara aceasta, sunt mulţi factori de analizat, urmăresc cu atenţie evoluţia pandemiei pe plan local şi internaţional, precum şi măsurile de siguranţă recomandate de experţi în sănătate, este un risc de expunere pe care nu doresc să mi-l asum în acest moment.”

    Ce spun operatorii de zbor
    La solicitarea Business MAGAZIN, reprezentanţi ai operatorului aerian Austrian Airlines, care transporta zilnic pasageri din Bucureşti spre Viena şi alte destinaţii europene, dar şi din Sibiu, confirmă că în perioada următoare balanţa preţurilor va înclina în favoarea pasagerilor. „Ne aşteptăm la preţuri scăzute ca urmare a unei cereri scăzute. Operatorii aerieni trebuie să reconstruiască încrederea pasagerilor prin adoptarea unor măsuri riguroase de igienă în operaţiunile lor. Odată ce pe termen lung cererea va creşte din nou, preţurile vor urma probabil acest trend”, spune pentru Business MAGAZIN Leonhard Steinmann, purtător de cuvânt al Austrian Airlines.
    Reprezentantul companiei este discret în ceea ce priveşte politica de preţ pe care Austrian Airlines o va implementa în următoarea perioadă, din motive legate de competiţie.
    „Începând cu data de 15 iunie, Austrian Airlines va reîncepe operaţiunile de zbor normale după o pauză de aproximativ 90 de zile. Bucureşti va fi în programul nostru de zbor încă de la început. În plus, în luna iulie vom relua operaţiunile din Sibiu”, precizează Steinmann.  În privinţa vacanţelor scurte, reprezentantul Austrian Airlines răspunde că organizarea acestora va depinde de reglementările din fiecare ţară. Totuşi, aceste măsuri încep să se relaxeze în anumite ţări (în special în Austria), „astfel că nu vedem niciun motiv pentru ca oamenii să-şi reia călătoriile în oraşe în viitor”.
    Pe de altă parte,  Olga Pawlonka, manager de vânzări şi marketing pentru regiunea Europei Centrale şi de Est şi pentru Balcani în cadrul Ryanair, este de părere că orizontul de timp în care călătoriile se vor desfăşura ca în vremurile de normalitate este unul mai mare:  „Credem că va mai dura o vreme până când volumele obişnuite ale traficului de pasageri se vor întoarce. Încrederea consumatorilor va fi influenţată de restricţiile de sănătate publică, precum verificările de temperatură la aeroporturi şi necesitatea de acoperire a feţei de către pasageri şi angajaţi de la bordul aeronavelor. Ryanair se aşteaptă ca traficul pe programul de zbor redus să fie stimulat de discounturile de preţ importante şi aflate la niveluri mai scăzute decât în cazul operatorilor care s-au înarmat cu scuturi formate din ajutoare de stat considerabile. Va fi nevoie de o politică agresivă în ceea ce priveşte preţurile pentru a-i încuraja pe pasageri să călătorească”.
    Reprezentanul Ryanair mai precizează că operatorul face apel la autorităţile UE pentru reducerea taxelor pentru pasageri, taxelor aeroportuare din industrie ca o alternativă mai bună la „doparea” cu ajutoare de stat pentru operatorii de linie. „Când Ryanair se va întoarce la programul normal de zbor în iulie, peisajul competiţional din Europa va fi distorsionat de ajutoarele de stat fără precedent ale guvernelor UE oferite operatorilor naţionali. În prezent, valoarea acestora ajunge la 30 de miliarde de dolari – în plus faţă de susţinerea plăţii angajaţilor – în special în ceea ce priveşte grupul Lufthansa, AirFrance-KLM, Alitalia, SAS, Norwegian, dar şi Tarom şi Blue Air. Tot acest ajutor de stat încalcă regulile UE şi va distorsiona terenul egal de joc în competiţia aeriană pentru mai mulţi ani. Ryanair şi alţi operatori aerieni bine administraţi nu vor solicita (şi nu vor primi) un astfel de ajutor de stat şi vor adresa aceste bailouturi nedrepte în sălile de judecată ale UE pentru a proteja competiţia justă în piaţa europeană a aviaţiei, care a făcut atât de multe pentru oferirea unor preţuri scăzute consumatorilor în ultimii 20 de ani.”
    Ryanair a anunţat că plănuieşte să se întoarcă la 40% din programul de zbor de la 1 iulie 2020, ca urmare a ridicării restricţiilor guvernelor pentru zborurile intra-UE şi ca urmare a unor măsuri de sănătate publică eficiente în aeroporturi. Ryanair va opera un program de zbor zilnic de aproximativ 1.000 de zboruri, relansând reţeaua de rute în proporţie de aproximativ 90%. Reprezentanţii Ryanair descriu drept binevenite noile ghidaje UE care pot asigura întoarcerea cetăţenilor europeni la programul de zbor în UE în perioada în care va urma pentru a-şi proteja sănătatea lor, dar şi pe a echipajului. „Aceste decizii eficiente permit industriei aeriene să repornească în iulie şi august. (…) Ryanair a făcut din nou un apel guvernelor din Irlanda şi Regatul Unit pentru a renunţa la măsurile neimplementabile şi ineficiente ale carantinei de 14 zile, la care acum se renunţă în majoritatea ţărilor europene în favoarea purtării măştilor şi a distanţării sociale.” 
    În perioada următoare, şi ceilalţi operatori prezenţi pe piaţa locală – printre care liderul pieţei, operatorul Wizz Air au anunţat redeschiderea programului de zbor, dar şi lansarea de noi rute la preţuri similare perioadei ante-COVID, la fel şi operatorul privat românesc Blue Air. În ceea ce priveşte operatorul naţional de stat, turbulenţele par a se reflecta în managementul companiei – directorul general, George Barbu, a anunţat săptămâna trecută că îşi va da demisia.

    Cu ce înlocuim city breakul?
    „Nu aş spune că ne luăm adio de la city break, dar anul acesta va fi un an altfel, cu această temere că oricând te-ai putea infecta sau oricând regulile s-ar putea schimba, cu aceste necunoscute cred că se va lua o decizie destul de greu să călătoreşti pe distanţe mai lungi şi pe termen scurt”, spune Răzvan Pascu, consultant în industria turismului şi fondator al firmei Travel Communication. De aceeaşi părere sunt, spune el, şi hotelierii cu care a discutat – potrivit lor, durata rezervărilor se măreşte – nu mai apar rezervări de câte două-trei nopţi, turiştii preferă vacanţe care se întind pentru cel puţin o săptămână.  „Aceasta este tendinţa, să apară mai puţine rezervări, dar mai lungi.”
    De aceea, el crede că pe termen scurt şi mediu nu vom vorbi despre city breakuri aşa cum vorbeam în anii trecuţi – nici chiar dacă lucrurile se vor îmbunătăţi în mod vizibil.
    De ce preferau românii destinaţiile externe în detrimentul celor din România?
    „Fiind atât de multe companii aeriene care zburau la tarife foarte bune peste tot în Europa, era uneori mai avantajos să zbori de la Bucureşti într-un oraş vestic decât să mergi cu maşina – să faci 12 ore până în Maramureş. Lucrurile se vor schimba acum puţin, cel puţin pe termen scurt, dacă vorbim despre următoarele 4-5 luni, iar legat de ce se va întâmpla în toamnă, aici lucrurile depind foarte mult de evoluţia cazurilor după ce ţările se deschid din  punct de vedere turistic, degeaba Grecia sau Bulgaria sunt considerate acum destinaţii sigure dacă vor avea cazuri de import. Lucrurile s-ar putea să se schimbe – nu ar fi exclus, mai ales pe noua reglementare, cu cinci cazuri la un milion, ca atunci când pleci de exemplu în Germania, care este acum la limită, când te întorci să afli că trebuie să intri în izolare. Având această grijă permanentă, s-ar putea să te gândeşti de două ori înainte să ieşi din ţară – iar dacă o vei face, s-ar putea să fie pentru o perioadă mai lungă şi pentru un motiv care chiar să conteze.”
    El spune că va călători în România în următoarea perioadă, deşi are bilete de avion cumpărate pentru Croaţia, care deocamdată se află în ţările fără un număr mare de cazuri, se mai gândeşte la Grecia şi Islanda, despre care spune că o avea de mult timp în minte, dar nu avea timp să meargă  – poate din cauza destinaţiilor mai îndepărtate unde ajungea deseori. „Sunt destinaţii în care este multă natură şi cred că vor fi mulţi turişti care să mizeze pe acest tip de locuri şi mai puţină aglomeraţie. Pe termen mai lung sau mediu, din toamnă, mi-aş dori să reiau călătoriile exotice cu grupurile pe care le aveam, dar lucrurile sunt incerte. Recomandarea mea, inclusiv pentru turiştii noştri, este să mai aşteptăm măcar o lună ca să vedem cum evoluează lucrurile.”
    Răzvan Pascu aminteşte că dincolo de faptul că se poate călători sau nu – sau că virusul a dispărut sau răspândirea acestuia a încetinit, mai sunt şi chestiuni logistice de care trebuie să ţinem cont. Exemplifică prin faptul că multe dintre companiile aeriene şi-au întrerupt zborurile, unele ţări sunt închise, Statele Unite şi-au închis ambasada – pe termen nelimitat deocamdată, etc.
    „Anul acesta, călătoriile nu vor mai fi aşa cum le ştim şi trebuie să ne împăcăm cu acest gând fiindcă altfel vom suferi – probabil ne vom întoarce la vechea variantă de a călători într-un concediu două săptămâni, în loc să avem trei minivacanţe de câte 4-5 zile.”
    Alternativele sunt vacanţele în ţară inclusiv în locuri pe care poate nu le-am descoperit până acum, nu le-am dat atenţie sau despre care aveam percepţia că pot fi mai sigure sau că nu vor fi la fel de aglomerate şi, de asemenea, călătorii regionale, cu maşina – Grecia, Croaţia, Muntenegru etc. „Când vor începe cursele aeriene, primii care vor călători vor fi cei care vor să îşi vadă familia sau care stau de trei luni blocaţi în străinătate şi vor să se întoarcă acasă, nu neapărat cei care vorbesc despre vacanţe. Dacă după 2-3 săptămâni, lucrurile nu se vor agrava, atunci poate vor începe să prindă curaj şi turiştii. Cred că de la toamnă putem să vorbim despre avioane pline măcar în proporţie de 75% – cu turişti, nu mă refer la cei care merg cu contracte de muncă.”
    În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, spune că un trend al tarifelor mai scăzute s-a observat şi în Asia – imediat după ce au fost reluate zborurile au fost oferte nemaivăzute – şi cu 90% reducere, la unele companii pe rute interne, au lansat abonamente de zbor doar ca să îşi realizeze bilanţul contabil – nu s-a mai gândit nimeni la profit. „Probabil asta va fi valabil şi la noi, dar pe termen scurt. Pe termen lung, în funcţie de cum va evolua cererea – dacă cererea va continua să crească, dar rutele nu vor mai fi deservite, atunci preţurile vor începe să crească, iar dacă ne uităm la ce se întâmplă cu zborurile de lung curier anul viitor – toate zborurile apărute în sistem – sunt deja mai scumpe cu 10-15%, acestea fiind afişate cu un an înainte.” Un argument în acest sens este că vor exista mai puţine curse.
     

    Psihologia călătorului român
    „În ultimii ani a fost tot mai accesibil să ieşi în concedii în străinătate, uneori, dacă ai puţin timp să cauţi oferte, de foarte multe ori poţi găsi ceva mult mai avantajos din punct de vedere financiar în afara ţării comparativ cu preţurile de la noi. Pe de altă parte, presiunea socială ne-a împins cumva să accesăm mai mult vacanţe peste hotare, este aproape de neconceput pentru mulţi oameni să nu aibă măcar un concediu pe an, măcar un weekend prelungit pe an vizitând o zonă în afara ţării – atunci, presiunea socială pentru a-ţi face vacanţele în afara ţării reprezintă un motiv pentru a-ţi etala poate anumite gusturi mai extravagante, a discuta despre aceste lucruri”, explică psihoterapeutul Cristina Feodorovici motivele pentru care românii au preferat în ultimii ani varianta vacanţelor în străinătate. „Cunosc destui oameni care după o vacanţă în străinătate îşi mai iau câteva zile, o săptămână vacanţă ca să se odihnească fiindcă acea vacanţă a fost mai mult decât puteau duce.”
    Din perspectiva pandemiei şi a faptului că în acest moment ne este dificil să călătorim peste hotare, poate să intervină şi o interpretare optimistă a acestui fapt, a lipsei presiunii sociale de a ne face vacanţele în locuri cât mai interesante, exotice, cât mai departe de ţara noastră. Menţionează chiar o glumă care circulă pe reţelele de socializare: „Nici anul acesta nu am cum să merg în vacanţă în Dubai, din cauza pandemiei. În alte dăţi nu aveam bani”. Acum, fiecare călător îşi poate organiza astfel vacanţa fără să se mai lase presat de nevoia de a demonstra că îşi permite să plece din ţară în vacanţă.
    Apoi, în situaţia unei relaxări mai mari anunţate de autorităţi, reticenţa oamenilor în materie de călătorii peste hotare cu avionul se va păstra pentru o perioadă mai mare de timp. „Cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să zboare în primă fază, asta cred, în primul rând fiindcă frica de această pandemie este destul de crescută. Există o anxietate generală care ne face să fim puţin mai precauţi chiar dacă am fi tentaţi să facem nişte lucruri – atunci cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să iasă din ţară”, crede psihoterapeutul. Ea este de părere că va exista cu siguranţă o categorie de români care vor alege să profite de aceste oferte, dar crede că numărul lor nu va fi atât de mare aşa cum s-ar întâmpla în condiţiile nonpandemice şi „dacă nu ar fi trecut prin spaimele prin care au trecut de trei luni încoace”.

    Cu ce vom înlocui aceste vacanţe? „Le vom înlocui cu vacanţe şi weekenduri pe care le vom putea petrece în ţară, probabil vom ieşi ceva mai mult şi ne vom vedea mai des cu prietenii pentru că acesta a fost unul dintre neajunsurile majore ale acestei pandemii, faptul că am stat izolaţi de ceilalţi. Cu siguranţă ne vom bucura să ieşim la o terasă chiar şi la colţul blocului, cu 1-2 prieteni, iar asta ne va aduce satisfacţii ca şi cum am pleca într-un city break undeva într-un colţ de lume.” Ea punctează că oamenii au nevoie de răspunsuri atunci când există întrebări, iar lucrul care a produs o anxietate foarte mare în această perioadă a fost tocmai faptul că nu au existat răspunsuri, oamenii nu ştiau de ce ne îmbolnăvim, cine sunt cei care se vor îmbolnăvi, ce se întâmplă dacă se îmbolnăvesc şi cum vor fi trataţi. Faptul că nu am avut răspunsuri, fiind o situaţie cu care nu ne-am mai confruntat, a fost de fapt motivul pentru care anxietatea a fost atât de crescută pentru pshicul uman. Faptul că ştie că acolo există un pericol, dar ştie exact la ce să se aştepte, este de preferat decât să nu ştie ce este acolo. „Când vom avea suficiente răspunsuri, vom începe să ne raportăm cu mai puţină anxietate la această pandemie.”
    Precizează că un număr restrâns din rândul pacienţilor au adus în discuţie dorul de călătorii – „Mai degrabă era frica legată de cum să facem să ieşim cu bine din această nebunie, mi-e dor de prieteni, să îi îmbrăţişez, să stăm la poveşti, să mă întorc la job, destul de puţin nevoia de a călători în străinătate – da, exista şi asta undeva într-un colţ de minte, dar nu atât de pregnant ca dorul de socializare cu ceilalţi”.
    Va câştiga viaţa de familie în detrimentul călătoriilor? „Depinde de tipologia fiecăruia, suntem foarte diferiţi şi pe fiecare dintre noi criza ne afectează în moduri diferite – tocmai pentru că suntem atât de diferiţi. Sunt persoane pentru care cariera este în prim-plan şi chiar dacă au sau nu o familie, aceasta este în plan secund; sunt de asemenea persoane pentru care familia este cea mai importantă şi atunci
    cariera – indiferent cât de sus se află ei pe scara ierarhică din punctul de vedere al carierei – este pe plan secund.”

  • KLM creşte numărul de zboruri, iar ruta Bucureşti–Amsterdam face parte din noul plan de operare. Când va fi primul zbor

    Pe măsură ce statele lumii iau decizia relaxării măsurilor de distanţare socială, compania aeriană KLM Royal Dutch Airlines anunţă creşterea graduală a numărului de zboruri şi de destinaţii. Dacă în perioada de vârf a pandemiei KLM a operat între 5 şi 10% din totalul de zboruri, până la finalul lunii iulie 2020, compania îşi propune să ajungă la 30% din totalul numărului de zboruri. Ruta Bucureşti – Amsterdam este şi ea inclusă în aceasta etapă a extinderii zborurilor, iar primul zbor este programat pe 17 iunie 2020.

    Zborurile vor fi operate zilnic începând cu data de 17 iunie, în condiţii extinse de igienă pe tot parcursul procesului de check-in, îmbarcare, derulare a zborului şi debarcare. Toate zborurile prevăzute în programul de vară pot suferi modificări în funcţie de deciziile autorităţilor, de nevoile pasagerilor din România şi de gradul de ocupare al aeronavelor.

    „Pasagerii noştri îşi doresc să revină la bordul aeronavelor KLM, drept dovadă numărul considerabil de rezervări primite încă din primele zile, în care zborul Bucureşti – Amsterdam a reapărut în sistemele de rezervare. Avem semnale pozitive de la comunitatea de business olandeză, dar şi de la românii care lucrează sau locuiesc în Olanda, astfel că ne bucură enorm această veste bună. Toate zborurile vor fi operate cu respectarea tuturor măsurilor de igienă şi protecţie, atât la bordul aeronavelor noastre, cât şi în aeroport”, a declarat Alexandru Dobrescu, country manager Air France KLM România şi Bulgaria.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, măştile de protecţie sunt obligatorii pe toate zborurile operate de KLM, atât pentru pasageri, cât şi pentru personalul de zbor. Pe toate zborurile vor avea loc proceduri de curăţare a aeronavelor, cu dezinfectarea tuturor suprafeţelor care intră în contact cu pasagerii, cum ar fi cotierele, mesele, ecranele, iar pe zborurile cu un grad de ocupare scăzut, se va implementa distanţarea fizică la bord prin păstrarea scaunelor goale din jurul pasagerului.

    Până la finalul lunii iulie 2020, planurile KLM includ revenirea la aproximativ 78% din totalul destinaţiilor operate înainte de izbucnirea pandemiei. La nivel european, KLM va zbura către 73 de destinaţii, mai mult decât dublu faţă de luna mai. Numărul de zboruri este şi acesta în creştere. Compania îşi propune ca în luna iulie să opereze 3.000 de zboruri şi un procent de aproximativ 30% din totalul frecvenţelor de zbor.
     

  • Blue Air anunţă zboruri suplimentare în luna iunie pentru rutele cu cele mai multe cereri primite de la pasageri

    Ca urmare a cererilor primite de la pasageri, operatorul aerian Blue Air anunţă zboruri noi în luna iunie. Aceste zboruri acoperă 21 de destinaţii din 11 ţări spre şi dinspre care autorităţile au anunţat eliminarea restricţiilor de călătorie pe parcursul lunii iunie.

    Până la reluarea, la începutul lunii iulie, a programului de zbor regulat, Blue Air operează zboruri la cerere, în conformitate cu cererea înregistrată pentru fiecare destinaţie şi restricţiile de mobilitate stabilite de autorităţi. Ca urmare a volumului deosebit de mare de cereri de călătorie înregistrate în întreaga reţea de destinaţii, Blue Air a introdus şi a activat zboruri suplimentare în luna iunie, acoperind 21 de destinaţii din 11 ţări.

    Zborurile active, disponibile pentru rezervare, sunt:
      
    De la/ spre Bucureşti Otopeni: Bruxelles, Copenhaga, Dublin, Florenţa, Koln, Larnaca, Hamburg, Helsinki, Malaga, Stuttgart, Valencia, Cluj Napoca, Iaşi.
      
    Din/ spre Bacau: Dublin, Londra Luton, Bruxelles, Torino.

    Din/ spre Cluj Napoca: Bucureşti Otopeni, Dublin.

    Din/ spre Sibiu: Stuttgart.

    „Pentru rezervarea acestor zboruri, pasagerii sunt îndemnaţi să acceseze secţiunea dedicată de pe site-ul Blue Air, Zboruri la Cerere, să identifice zborul dorit şi să urmeze paşii indicaţi pentru rezervarea online. Pentru zborurile la cerere, voucherele nu sunt acceptate ca formă de plată. Pasagerii se pot informa cu privire la lista completă a zborurilor active, consultând în mod regulat această secţiune, ce este permanent actualizată”, se menţionează într-un comunicat al companiei.

     

  • Suspendarea zborurilor din România către Europa a fost prelungită până în 16 iunie. Ce variante de recuperare a banilor au pasagerii

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, a anunţat astăzi că va prelungi perioada pe care sunt suspendate mai multe rute din România ca urmare a extinderii restricţiilor de călătorie existente, introduse de autorităţile române.

    Astfel, zborurile spre Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Spania, Olanda şi Marea Britanie vor rămâne suspendate până pe 16 iunie inclusiv.

    “ Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informaţi automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicaţia pentru mobil. Clienţii vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, sumă care poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziţia de produse şi servicii Wizz Air ”, transmit reprezentanţii companiei.

    Pasagerii pot alege rambursarea banilor – care va dura mai mult – şi vor fi informaţi despre paşii necesari pentru un transfer bancar sau transferul către un card bancar printr-un e-mail separat. În acest caz, clienţii vor putea primi doar 100% din suma achitată iniţial. Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – trebuie să ia legătura cu agenţia de unde şi-au cumpărat biletele.

  • Blue Air anunţă reluarea zborurilor regulate. Când se vor relua cursele

    Blue Air anunţă reluarea zborurilor regulate la începutul lunii iulie 2020, în etape, după un program corelat cu reglementările privitoare la mobilitate implementate la nivel european.

    Până atunci, compania va continua să opereze zboruri la cerere şi charter, în funcţie de reglementările de călătorie specifice fiecărei destinaţii şi de cererea înregistrată pentru fiecare dintre acestea. Aceste zboruri sunt parte integrantă a unui plan de adaptare la noile condiţii economice, generate de restricţiile de mobilitate impuse de pandemie.

    Destinaţii care vor fi deservite de Blue Air în regim de zboruri la cerere

    În prezent, Blue Air operează zboruri la cerere spre şi dinspre Irlanda (Dublin) şi zboruri în regim charter spre orice destinaţie, în măsura în care sunt obţinute de către clienţi toate aprobările de călătorie.

    Pentru rezervările de zboruri organizate la cerere în această perioadă, pasagerii işi pot alege destinaţia folosind secţiunea dedicată din website-ul Blue Air, Zboruri la Cerere,  unde se vor înregistra pentru un zbor. Imediat ce restricţiile spre destinaţia dorită vor fi ridicate şi zborul va fi activat, vor fi anunţaţi referitor la datele posibile pentru călătorie şi pot efectua plata online.

    Destinaţiile acoperite, pe masură ce se ridică restricţiile, vor fi: Belgia (Bruxelles), Cipru (Larnaca), Danemarca (Copenhaga), Finlanda (Helsinki), Franţa (Paris, Nisa, Lyon), Germania (Koln, Hamburg, Munchen, Stuttgart), Irlanda (Dublin), Israel (Tel Aviv), Italia (Roma, Florenta, Milano, Torino, Napoli), Marea Britanie (Londra, Liverpool), Norvegia (Oslo), Spania (Palma de Mallorca, Valencia, Malaga) şi Suedia (Stockholm).
    În plus, odată cu ridicarea restricţiilor în Italia şi Cipru, Blue Air va opera curse interne în Italia (de la Torino spre şi dinspre Catania, Lamenzia, Napoli, Alghero, şi Trapani) şi Grecia – Cipru, pe rutele Larnaca – Atena şi Larnaca – Salonic.

    Consultând secţiunea Zboruri la Cerere din website-ul Blue Air, pasagerii vor avea lista completă şi actualizată a destinaţiilor, detalii despre respectivele curse putând fi găsite şi pe paginile de social media ale companiei. În ceea ce priveşte zborurile regulate, Blue Air va reîncepe activitatea cu un număr limitat de rute şi frecvenţe, urmând să reconstruiască, etapizat, în timp, reţeaua operaţională.

    Măsuri suplimentare de siguranţă

    „Blue Air a implementat protocoale solide de siguranţă la bordul aeronavelor sale. Încă din luna februarie, când în ţară era confirmat un singur caz de infectare cu SARS-CoV-2, Blue Air a fost prima şi singura companie aviatică din România ale cărei aeronave au fost supuse zilnic procesului de nebulizare, folosind substanţe care sterilizează întreg spaţiul în care sunt distribuite. Acest proces modern de sterilizare şi dezinfectare va fi menţinut pe termen nelimitat. În plus, aeronavele Blue Air sunt dotate cu filtre de aer HEPA care captează peste 99,97% dintre microbii aerieni din aerul filtrat, iar pasagerilor le sunt puse la dispoziţie măşti şi serveţele cu alcool şi gel dezinfectant”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Până în prezent, reprezentanţii businessului spun că niciun membru al echipajelor Blue Air nu a fost infectat cu noul coronavirus, în pofida faptului că în perioada de stare de urgenţă, Blue Air a operat numeroase zboruri charter şi de repatriere, inclusiv în ţările din zona roşie.

    Pentru pasageri, este obligatorie purtarea măştilor pe tot parcursul călătoriei, dezinfectarea mâinilor, precum şi evitarea deplasărilor în cabină, iar îmbarcarea se face cu un singur bagaj de mână, de dimensiunile 55 x 40 x 20 cm şi cu greutatea maximă de 10kg. Echipajele vor instrui pasagerii referitor la măsurile de siguranţă sanitară şi se vor asigura că acestea sunt respectate.

    „În această perioadă dificilă am continuat să zburăm la cerere pentru a face posibile repatrierile sau deplasările către locul de muncă – zboruri organizate de către clienţii noştri şi aprobate de autorităţi – precum şi cargo pentru transportul de măşti, echipamente medicale şi alimente. Pentru a trece cu bine peste această perioadă, echipa Blue Air a demarat un plan riguros de adaptare la noile condiţii economice, inclusiv optimizarea flotei şi măsura de şomaj tehnic pentru peste 90% dintre colegi şi reducerea salariilor pentru toţi cei rămaşi în activitate” spune Oana Petrescu, CEO Blue Air.

     

  • O companie aviatică lansează primele zboruri low cost din Europa spre Abu Dhabi. Cât vor costa biletele şi când vom putea zbura

    Wizz Air, unul dintre cei mai importanţi operatori aeriani low-cost din Europa Centrală şi de Est a anunţat astăzi cinci noi rute de pe Aeroportul Internaţional Abu Dhabi (AUH). Rutele vor conecta capitala Emiratelor Arabe Unite cu Budapesta şi Bucureşti din iunie 2020 şi cu Cluj-Napoca, Katowice şi Sofia din septembrie 2020, cu condiţia reluării activităţilor de aviaţie în ţările respective. Wizz Air devine primul transportator european low cost care lansează zboruri către Abu Dhabi. 

    Anunţul completează acordul din martie care oficializează înfiinţarea Wizz Air Abu Dhabi ca o companie aeriană locală cu sediul în Abu Dhabi, ca parteneriat între ADQ şi Wizz Air. Este prima companie aeriană a Wizz Air fondată în afara Europei şi se estimează că va începe operaţiunile mai târziu anul acesta.

    Se intenţionează ca Wizz Air să se concentreze pe stabilirea rutelor către pieţele unde compania are deja operaţiuni cu o creştere importantă, respectiv Europa Centrală, de Est şi de Vest, dar şi subcontinentul indian, Orientul Mijlociu şi Africa, pe termen lung.

    Din Bucureşti şi Budapesta, începând cu 3 iunie şi până pe 30 septembrie se va zbura în zilele de miercuri, duminică, iar după această dată, în zilele de marţi, joi şi sâmbătă, respectiv luni, miercuri şi vineri. Din Cluj-Napoca se va zbura miercurea şi duminica, începând cu 16 septembrie, din Sofia, marţea şi sâmbăta, începând cu 15 septembrie, iar din Katowice, începând cu 15 septembrie şi până pe 24 octombrie, marţea şi sâmbăta, iar după, lunea şi vinerea. Pentru toate cursele, preţul de pornire al biletelor va fi de 59,99 euro. 

    Abu Dhabi este cea mai nouă destinaţie Wizz Air, atrăgând numeroşi pasageri din cinci oraşe majore din patru ţări importante din Europa Centrală şi de Est. Aceste servicii vor fi primele rute directe între capitala Emiratelor Arabe Unite şi Budapesta, Bucureşti, Cluj-Napoca, Katowice şi Sofia, şi vor adăuga o capacitate de aproape 220.000 de locuri/an la reţeaua companiei aeriene din Abu Dhabi. Zborurile sunt deja în vânzare şi pot fi rezervate pe wizzair.com de la 59,99 EUR**. În cazul interdicţiilor de călătorie, impuse din cauza pandemiei de COVID-19, care afectează data de începere a zborurilor, pasagerii cu rezervări pentru zborurile afectate vor avea posibilitatea să îşi reprogrameze călătoria pentru o dată ulterioară, să primească banii înapoi sau să beneficieze de 120% din valoarea rezervării sub formă de WIZZ Credit care poate fi utilizat pentru achiziţionarea de zboruri şi servicii WIZZ.

    Compania aeriană a anunţat recent mai multe măsuri suplimentare pentru a sprijini distanţarea fizică în timpul îmbarcării şi curăţenia sporită la bord. Măsurile sunt uşor de urmat şi ajută la asigurarea celor mai bune condiţii sanitare. Reprezentanţii Wizz Air roagă pasagerii să îşi administreze rezervările online acolo unde este posibil, inclusiv check-in-ul online, serviciul de predare a bagajelor, precum şi să opteze pentru plata contactless în timpul cumpărăturilor la bord. Purtarea măştilor la bord este obligatorie pentru echipaj şi pasageri, astfel, tuturor le este amintit să călătorească cu măşti. „Aeronava este curăţată complet de mai multe ori pe zi şi este dezinfectată peste noapte. Echipajul va înmâna, de asemenea, şerveţele de igienizare pasagerilor la îmbarcare şi va supraveghea distanţarea locurilor pentru pasageri pe zborurile unde gradul de încărcare permite”, se arată într-un comunicat al companiei.

  • O veste bună: Tarom, compania naţională aeriană, reia zborurile începând cu 2 mai. Care sunt primele destinaţii unde oamenii vor putea călători

    Compania naţională de stat Tarom reia zborurile începând cu 2 mai. Prima destinaţie spre care se va putea zbura este Amsterdam, iar în următoarele zile vor fi zboruri şi spre Atena, Paris şi Frankfurt.

    Dacă în zilele de 2 şi 4 mai compania va opera un zbor spre Amsterdam, respectiv Atena, în data de 6 mai vor putea fi făcute călătorii spre Paris, Frankfurt, Amsterdam.

    Zborurile se înmulţumesc ulterior, pe 8 mai, când pot fi rezervate bilete şi spre Munchen.

    Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi a afirmat că sunt necesare nişte măsuri de distanţare socială pentru a relua zborurile, însă nu au fost încă alcătuite.

    Guvernul a aprobat în şedinţa de Guvern de joi seara, acordarea unui credit de salvare pentru companiile aeriene româneşti Blue Air şi Tarom. Acestea au solicitat anterior o sumă de 130 de milioane de euro pentru a trece cu bine peste criza coronavirusului.

  • Când va decola din nou industria aviaţiei?

    „Aviaţia joacă un rol vital. Criza actuală are un impact dramatic asupra acestei industrii. În plus, statele se bazează acum pe serviciile de aviaţie pentru a transporta dispozitive medicale, medici, pacienţi şi pentru a reuni familii”, spune Jacob Hoekstra, CEO al Kilpatrick, companie globală de executive search specializată în domeniul aviaţiei.
    Potrivit unei analize actualizate a Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA), veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% faţă de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-un un comunicat de presă trimis de reprezentanţii asociaţiei. La începutul lunii aprilie, menţionează aceeaşi sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar aşteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât şi internaţional, ca urmare a doi factori: recesiunea economică, prognozată de specialişti, determinată şi de faptul că în al doilea trimestru din 2020 şocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, faţă de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricţiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.
    „Unele guverne au intensificat măsurile de salvare financiară, dar situaţia rămâne critică. Companiile aeriene vor utiliza rezerve de numerar de 61 de miliarde de dolari doar în al doilea trimestru. Aceasta pune în pericol 25 de milioane de locuri de muncă dependente de aviaţie. Şi fără ajutor urgent, multe companii aeriene nu vor supravieţui pentru a susţine recuperarea economică“, avertizează Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA, în analiză.
    De asemenea, o analiză economică realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi şi la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, faţă de estimările iniţiale pentru acest an. În timp ce industria aeroportuară era de aşteptat să genereze aproximativ 172 de miliarde de dolari, se estimează că ar putea pierde aproximativ 45% sau mai mult de 76 de miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, potrivit estimărilor ACI World. În primul trimetru al acestui an industria aviatică a înregistrat deja pierderi de mai multe miliarde, iar acum se prevede că impactul COVID-19 se va extinde nu numai la nivelul celui de-al doilea trimestru al anului 2020, ci şi în a doua jumătate a anului curent, menţionează aceeaşi sursă. „Majoritatea experţilor din industria transportului aerian sunt de acord că recuperarea poate dura între 12 şi 18 luni pentru a atinge nivelurile de trafic pe care le înregistra înainte de criză şi este posibil ca industria să nu înregistreze volumele de trafic pre-COVID-19 înainte de sfârşitul anului 2021”, notează Angela Gittens, director general al ACI World, într-un comunicat.
    Reprezentanţii IATA consideră că guvernele ar trebui să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, deoarece companiile aeriene „sunt nucleul unui lanţ valoric care crează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume, şi fiecare dintre cele 2,7 milioane de locuri de muncă ale companiilor aeriene susţine încă 24 de locuri de muncă în economie”.
    În opinia lui Jacob Hoekstra, pentru a supravieţui în această perioadă, organizaţiile din domeniul aviatic trebuie să construiască o „atitudine reziliantă” care îi va ajuta şi în viitoarele posibile crize. „Organizaţiile rezistente vor trece prin criză şi vor fi «răsplătite» de piaţa post-COVID-19. Clienţii, consumatorii, utilizatorii finali îşi vor aminti cum s-a comportat o organizaţe în timpul pandemiei. Pe plan intern, companiile ar trebui să ţină cont de cine a fost «cel mai performant» într-o perioadă în care rezilienţa este o abilitate importantă.”
    Deşi spune că nu se ştie încă dacă operatorii de linie vor fi mai afectaţi de această criză decât cei low-cost sau invers, executivul spune că, cel puţin în privinţa călătorilor, companiile de linie „par să se descurce mai bine cu serviciul pentru clienţi decât cele low-cost, în cazul cărora mulţi oameni se simt abandonaţi de acestea şi e posibil ca pe viitor să se orienteze spre servicii mai bune şi care oferă o mai mare flexibilitate”. Potrivit lui, este prea devreme pentru a spune dacă există companii aviatice aflate în pericol de faliment. „COVID-19 pune în pericol întreaga industrie şi, cu siguranţă, vor fi reduceri de costuri. Prin urmare, companiile va trebui să introducă noi metode pentru a evalua noile abilităţi de leadership cerute de industrie după ce această criză se va încheia.” Şi despre preţurile postpandemie spune că reprezintă, de asemenea, o loterie, deoarece depind de mulţi factori diferiţi, unul dintre cei mai importanţi fiind preţul carburantului – printre mulţi alţii.

    Criza din biroul de acasă
    În paralel cu problemele survenite la nivel macro în cadrul organizaţiilor, executivul de la Kilpatrick le aminteşte şi pe cele de dimensiuni mai mici, dar foarte importante, cum e cea a lucrului de acasă. Deşi ideea de work from home i-a atras pe mulţi, prin prisma unei flexibilităţi şi a unei autonomii sporite, spune el, acum, pe măsură ce munca în regim remote continuă, lucrurile încep să se schimbe. „În unele cazuri, entuziasmul este acum înlocuit de plictiseală, autonomia se transformă în deconectare, flexibilitatea se transformă în dezorganizare, iar unii chiar au început să sufere în lipsa interacţiunilor umane pe mai multe niveluri.” Din fericire, adaugă Hoekstra, avem tehnologii, tot ce trebuie să facem este să le identificăm pe cele corecte şi să le folosim în mod adecvat. „Realitatea virtuală şi învăţarea la distanţă permit companiilor să aibă aceleaşi experienţe fără contact uman. Imaginaţi-vă că vă puneţi ochelari şi, deodată, vă aflaţi la locul de muncă sau într-un alt cadru de lucru.” La nivelul companiei pe care o conduce, executivul spune că „Kilpatrick a avut întotdeauna o cultură de lucru flexibilă, atât timp cât oamenii oferă cele mai bune rezultate în timp util. Fiind o companie globală, cu birouri în 18 locaţii de pe toate continentele, lucrul inteligent în echipă a fost întotdeauna o parte importantă a culturii noastre. Nici măcar la izbucnirea neaşteptată a COVID-19 nu am intrat în panică şi am pus în practică lucrul inteligent în echipă, astfel încât operaţiunile noastre nu au fost perturbate. Pentru noi, cultivarea unui caracter rezilient înseamnă transformarea eşecului în succes. În plus, am avut imediat o mulţime de întrebări din partea clienţilor cu privire la modul în care organizaţiile lor de resurse umane ar trebui să se adapteze la scenariul actual din Asia până în America, aşa că am avut multe de împărtăşit”.


    Industria va decola din nou
    În ciuda crizei actuale şi a previziunilor sumbre, Jacob Hoekstra spune că sectorul aviatic va continua să crească după ce lucrurile vor reintra în normal. „Cele mai recente estimări sugerează că cererea de transport aerian va creşte cu o medie de 4,3% pe an în următorii 20 de ani.” Industria se extinde, adaugă el, iar viitorul aviaţiei este unul plin de provocări. Importanţa acestui domeniu nu poate fi pusă sub semnul întrebării, iar cifrele o demonstrează: în 2017, potrivit datelor OACI (Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile – n. red.), citate de CEO-ul Kilpatrick, companiile aeriene din întreaga lume au transportat aproximativ 4,1 miliarde de pasageri, 56 de milioane de tone de marfă pe durata a 37 de milioane de zboruri comerciale. În fiecare zi, avioanele transportă peste 10 milioane de pasageri şi mărfuri în valoare de aproximativ 18 miliarde de dolari. „Acest lucru indică impactul economic semnificativ al aviaţiei asupra economiei mondiale, lucru demonstrat şi de faptul că aviaţia reprezintă 3,5% din PIB-ul la nivel mondial (2,7 trilioane de dolari americani) şi a creat 65 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Aviaţia oferă singura reţea rapidă de transport la nivel mondial, generând creştere economică, creând locuri de muncă şi facilitând comerţul internaţional şi turismul, fiind acum recunoscută şi de comunitatea internaţională ca fiind un factor esenţial pentru realizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă.”
    CEO-ul companiei Kilpatrick spune că provocările nu lipseau nici înainte de actuala criză. „Industria aviatică se caracterizează astăzi prin proiecte mai mari şi mai complexe faţă de anii precedenţi şi prin mai puţine finanţări publice. În întreaga lume, investiţiile venite din sectorul privat îşi extind prezenţa în proiectele aviatice, gata să îşi asume mai multe riscuri, dar în schimbul unui ROI (return of investment – n. red.) mai bun. Noi pieţe şi noile frontiere determină jucătorii din industria aviatică de pe tot globul să redefinească provocările în domeniul resurselor umane. Lipsa de personal calificat necesită o mobilitate internaţională mai ridicată şi o îmbunătăţire a abilităţilor de conducere.”

    Exigenţe la nivel înalt
    Potrivit lui Hoekstra, în medie, un executiv de top din industria aviatică câştigă minimum 150.000 de euro/an, iar durata medie a unui contract este de minimum trei ani. Care sunt însă calităţile pe care le caută oficialii companiilor aeriene la un candidat? „Pe măsură ce dinamica industriei aviatice evoluează, profilul liderilor de succes din acest domeniu trece printr-o schimbare fundamentală – nu numai că ne confruntăm cu o lipsă globală de talente în rolurile strategice – indiferent dacă e nevoie de o persoană care să administreze un aeroport sau să facă faţă provocării de a conduce un nou operator low-cost. Tot ce trebuie să facă este să aibă un set de abilităţi comerciale, strategice şi tehnologice – pentru a gestiona corect ambele părţi interesate: publice şi private. În lupta pentru talente, companiile vor să poată vorbi cu oameni care îşi cunosc afacerile şi piaţa, nu există timp pentru a educa consultanţi.”
    În plus, adaugă el, redefinirea responsabilităţilor este de o importanţă vitală pentru orice organizaţie astăzi, în perioada de criză, pentru a-şi asigura succesul de mâine. „Organizaţiile aviatice doresc să lucreze cu un nou tip de lideri, care nu se mai angajează doar în realizări personale, dar care lucrează pentru un obiectiv al echipei. Avem inteligenţa artificială pentru a ne sprijini când vine vorba de activităţi de rutină – când cantitatea contează mai mult decât calitatea. Dar pe cine doreşti la bordul echipei pe termen lung, când calitatea contează?”, notează executivul.
    Anual, Kilpatrick încheie, la nivel internaţional, sute de contracte de angajare. Un proces de recrutare durează, în medie, 3-4 săptămâni, iar tariful companiei se bazează pe gradul de dificultate şi numărul proceselor de recrutare, dar şi pe locaţie. În plus, adaugă el, „toate propunerile noastre se bazează pe un model în care împărţim riscul cu clienţii noştri”. 

  • COVID-19 taie aripile operatorilor de zbor. Cu cât vor scădea veniturile companiilor aeriene

    Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA) a lansat o analiză actualizată care arată că veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor inregistra o scădere cu 314 miliarde de dolari în 2020, ceea ce reprezintă o reducere cu 55% faţă de 2019, în contextul crizei provocate de COVID-19, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Pe 24 martie, IATA estima o pierdere a veniturilor de 252 miliarde de dolari (-44% faţă de 2019), într-un scenariu cu restricţii severe de călătorie, care durează trei luni.

    Cifrele actualizate reflectă o adâncire semnificativă a crizei şi reflectă următorii parametri:

    • Restricţii interne severe care durează trei luni

    • Unele restricţii privind călătoriile internaţionale care se extind dincolo de primele trei luni

    • Impact mondial sever, inclusiv în Africa şi America Latină (care au avut o prezenţă redusă a bolii şi se previziona o afectare mai redusă, în analiza din luna martie).

    In 2020, cererea pe segmentul de zboruri comerciale (intern şi internaţional) este de aşteptat să scadă cu 48% faţă de 2019. Cele două elemente principale care conduc la acest aspect sunt:

    • Dezvoltări economice generale: lumea se îndreaptă spre recesiune. Şocul economic al crizei COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever în al doilea trimestru, atunci când se estimează că PIB-ul va scădea cu 6% (comparativ, PIB-ul a scăzut cu 2% la varful crizei financiare globale). Cererea pe zborurile comerciale urmăreşte îndeaproape evoluţia PIB. Impactul reducerii activităţii economice numai în T2 ar conduce la o scădere de 8% a cererii în trimestrul al treilea.

    • Restricţii de călătorie: restricţiile de călătorie vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii de călătorie. Cel mai sever impact este de aşteptat să fie în al doilea trimestru. La începutul lunii aprilie, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului. Pieţele interne ar putea să înregistreze o creştere a cererii începând din trimestrul al treilea, într-o primă etapă de ridicare a restricţiilor de călătorie. Cu toate acestea, pieţele internaţionale vor inregistra o creştere mai lentă, deoarece se pare că guvernele vor păstra aceste restricţii de călătorie mai mult timp.

    „Perspectivele industriei sunt din ce in ce mai sumbre. Amploarea crizei face puţin probabilă o recuperare accentuată în formă de V. În termeni realişti, va fi o recuperare în formă de U, cu călătoriile interne revenindu-şi mai repede decât piaţa internaţională. Am putea asista la o înjumătăţire a veniturilor din zboruri comerciale. Aceasta ar reprezenta o pierdere de 314 miliarde de dolari. Unele guverne au intensificat măsurile de salvare financiară, dar situaţia rămâne critică. Companiile aeriene vor utiliza rezerve de numerar de 61 de miliarde de dolari doar în al doilea trimestru. Aceasta pune în pericol 25 de milioane de locuri de muncă dependente de aviaţie. Şi fără ajutor urgent, multe companii aeriene nu vor supravieţui pentru a susţine recuperarea economică “, a declarat Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA.

    Guvernele trebuie să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, cred reprezentanţii asociaţiei. Companiile aeriene sunt nucleul unui lanţ valoric care creează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume. Fiecare dintre cele 2,7 milioane de locuri de muncă ale companiilor aeriene susţine încă 24 de locuri de muncă în economie.

    „Ajutorul financiar pentru companiile aeriene ar trebui să fie o măsură prioritară pentru guverne. Sprijinirea companiilor aeriene va menţine lanţurile vitale de aprovizionare în timpul crizei. Fiecare loc de muncă salvat la o companie aeriană va menţine încă 24 de persoane angajate. Şi aceasta va oferi companiilor aeriene o şansă de luptă, rămânând întreprinderi viabile, care sunt gata să conducă redresarea, conectând economiile atunci când pandemia va fi sub control. În cazul în care companiile aeriene nu sunt gata, efectele economice negative ale COVID-19 vor fi prelungite inutil “, a spus de Juniac.

    IATA propune o serie de opţiuni de ajutor pe care guvernele să le ia în considerare:

     • Sprijin financiar direct transportatorilor de pasageri şi de marfă pentru compensarea veniturilor reduse şi a lichidităţii atribuite restricţiilor de călătorie impuse de pandemia de COVID-19;

    • Împrumuturi, garanţii de împrumut şi sprijin pentru piaţa obligaţiunilor corporative de către guverne sau bănci centrale. Piaţa obligaţiunilor corporative este o sursă vitală de finanţare pentru companiile aeriene, dar eligibilitatea obligaţiunilor corporative pentru sprijinul băncilor centrale trebuie extinsă şi garantată de guverne pentru a oferi acces unei game mai largi de companii.

    • Scutire de impozite: rambursări la impozitele pe salarizare plătite la zi în 2020 şi /sau o prelungire a condiţiilor de plată pentru restul anului 2020, împreună cu renunţarea temporară la impozitele pe bilete şi alte taxe impuse de guvern.


     

  • Operatorul aerian low-cost care este nevoit să îşi ţină toate aeronavele la sol din cauza pandemiei

    Operatorul aerian low-cost EasyJet a declarat că îşi menţine la sol toate aeronavele şi nu poate să ofere o dată pentru când îşi va reporni activitatea, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Operatorul spune că a decis să procedeze astfel din cauza „restricţiilor de zbor fără precedent” impuse de autorităţile naţionale din toată lumea din cauza pandemiei cauzate de coronavirus.

    Compania a anulat deja majoritatea serviciilor de zbor dar a mai derulat câteva zboruri de salvare pentru a-i repatria pe britanicii rămaşi în afara ţării.

    „Vom continua să lucrăm cu autorităţile pentru a opera mai multe zboruri de salvare”, au declarat reprezentanţii companiei citaţi de BBC.
    EasyJet a avut până acum 650 de zboruri de salvare şi a adus acasă astfel 45.000 de persoane.

    Compania regională Loganair a declarat că este puţin probabil ca operatorii aerieni să supravieţuiască fără un ajutor guvernamental. Jonathan Hinkles, CEO-ul Loganair, a spus pentru BBC că „orice companie care afirmă că poate supravieţui fără ajutor de stat probabil minte”.