BusinessMagazin

Tag: zahar

  • Alimentul care crează dependenţă pe care majoritatea românilor îl mănâncă în fiecare zi – VIDEO

    Una dintre cele mai comune dependenţe întâlnite în rândul oamenilor este dependeţa de zahăr. Potrivit unui număr de experţi în zahăr, cu această dependenţă nu este de glumit, scrie Daily Mail.

    Studiile realizate pe cobai arată că zahărul dă dependeţă. Cercetătorii au manipulat dieta şoriceilor (fie conţinea mai mult sau mai puţin zahăr) pentru a vedea concret dacă zahărul le schimbă comportamentul. Se pare că zahărul induce acelaşi comportament ca dependenţa de droguri. Mai mult, un studiu realizat de cercetători din Franţa, arată că mai mulţi cobai au ales zahărul în dauna cocainei, deşi erau dependenţi de cocaină.

    Încă nu s-au realizat studii complexe pentru a vedea în ce fel dependenţa de zahăr afectează omul. Totuşi, reiese faptul că zahărul din milkshake-uri, de exemplu, declanşează centrul de plăcere din creier. Şi ca în cazul oricărei substanţe ce dă dependeţă, cu cât oamenii consumă mai mult zahăr, cu atât mai mult receptorii din centrul de plăcere amorţesc. Deci un individ ar căuta mai mult pentru a obţine acelaşi efect. Datorită faptului că zahărul contribuie la secreţia de dopamină în creier, în cantităţi mai mari decât orice aliment, mulţe persoane devin dependente. De aceea „poftă de ceva dulce”. apare tot mai des.

    Problema este că multe dintre produsele din comerţ conţin zahăr şi astfel consumul de zahăr este greu de evitat. Potrivit Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate un individ trebuie să consume cel mult şase linguriţe de zahăr pe zi. O cutie de suc sau un pahar de suc de portocale pot conţine şi nouă linguriţe de zahăr.

    Dacă nu era îndeajuns, consumul excesiv de zahăr este considerat la fel de dăunător precum alcoolul sau tutunul, contribuie la rata de creştere a obezităţii, apariţia diabetului de tip 2, problemelor cardio-vasculare şi unor tipuri noi de cancer.

    Ce s-ar întâmpla dacă nu am bea altceva în afară de suc? Ei bine, cei de la AsapScience s-au gândit la asta şi ne-au explicat cum reactionează corpul nostru în momentul în care bem suc şi cum se formează dependenţa de zahar.

  • Condimentele din comerţ au arome de fum şi urme de legume

    Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) a achiziţionat în cursul lunii august 36 de produse tip condimente – adaosuri pentru mâncăruri, în vederea realizării unui studiu, arată un comunicat APC.

    În urma cercetări s-au semnalat un număr de nereguli în legătură cu produsele analizate. În cazul etichetării produselor, la unele  nu se declară provenienţa uleiului vegetal – palmier, floarea soarelui etc., iar la alte produse condimentele sunt înscrise în mod generic şi nu este menţionat tipul condimentului. De asemenea, nu se menţionează dacă aromele sunt naturale sau artificiale.

    Când vine vorba de conţinutul condimentelor, 89% dintre produsele analizate, primul ingredient este sarea, iar la 11% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de legumele deshidratate. 78% dintre produsele analizate, cantitatea de sare variază între 44,7 g şi 96 g din 100 g produs. La 36% dintre produsele analizate, cantitatea de zahăr variază între 8,7 g şi 27,1 g din 100 g produs.

    Aditivii alimentari cu frecvenţa de utilizare cea mai mare în produsele de acest tip sunt potenţiatorii de aromă şi gust. În cele 36 de produse analizate s-au identificat 16 aditivi alimentari. Mulţi dintre aceşti aditivi pot provoca reacţii alergice, dureri de cap, dureri abdominale şi pot ataca smalţul dinţilor.

    De asemenea, sortimentele care au în denumire un anumit tip de carne, aceasta se regăseşte în cantităţi insignifiante („urme”): Maggi Cub găină (carne deshidratată de găină 0,1%) sau Vegeta Gust de găină (extract de carne de găină deshidratată 0,9% şi aromă de carne de găină).

    În urma studiului s-au identificat 2 produse cu denumiri înşelătoare (Knorr Cub găină şi Maggi Gust afumătură) aparţinând producătorilor Unilever şi Nestle. La produsul Knorr Cub găină nu regăseşte niciun ingredient care să aibă legătură cu denumirea produsului, ci doar grăsime de pui 2% şi extract de pui 0,1%; iar la produsul Maggi Gust afumătură s-au regăsit doar arome de fum, nici urmă de afumătură.


    „Condimentele tip adaosuri pentru mâncăruri, în majoritatea lor, sunt dezechilibrate din punct de vedere nutriţional, din cauza numărului mare de aditivi alimentari şi al conţinutului ridicat de sare şi zahăr. În cazul acestui tip de produs, ingredientul principal trebuie să fie constituit din două sau mai multe legume sau un anumit tip de carne în cazul celor care au acest tip de ingredient în denumirea produsului, nicidecum din sare, zahăr şi potenţiatori de aromă şi gust.”, a declarat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, Preşedinte APC România.

  • Jamie Oliver: Zahărul poate distruge vieţi şi ar trebui impozitat la fel ca tutunul

    Alimentele pe bază de zahăr pot provoca o criză de sănătate asemănătoare cu cea cauzată de fumat, astfel că ar trebui taxate în acelaşi mod ca tutunul, consideră Jamie Oliver.

    Maestrul bucătar mai spune că zahărul este “fără îndoială următorul rău”. “Zahărul este, sigur, următorul rău. Este, fără îndoială, următorul tutun, iar industria ar trebui să fie speriată. Şi ar trebui taxat la fel ca tutunul şi ca orice altceva care poate distruge vieţi”, a declarat Jamie Oliver, pentru publicaţia britanică Daily Mail.

    De asemenea, Jamie Oliver precizează că este de acord cu decizia luată de Franţa de a impune o taxă pentru băuturile dulci şi consideră că şi Marea Britanie ar trebui să urmeze acest exemplu.

    Potrivit unor estimări, britanicii consumă, în medie, 238 de linguriţe de zahăr în fiecare săptămână, de multe ori, fără să conştietizeze că alimentele procesate sunt atât de îndulcite. O treime dintre copiii britanici şi două treimi dintre adulţi sunt obezi sau supraponderali, iar numărul persoanelor care suferă de diabet s-a dublat în ultimele două decenii.

    Maestrul bucătar britanic Jamie Oliver, în vârstă de 39 de ani, a început să gătească în localul părinţilor săi, The Cricketers, din Clavering, Essex, la vârsta de opt ani şi foarte repede a făcut o pasiune pentru gătit, care nu l-a părăsit în perioada instruirii de la restaurantele Neal Street şi River Cafe.

    În 2002, el a deschis restaurantul Fifteen în Londra şi fundaţia de caritate asociată, The Fifteen Foundation, care continuă să instruiască persoane tinere dezavantajate pentru a deveni bucătari-şef. În momentul de faţă, mai sunt încă trei restaurante Fifteen în lume, la Cornwall, Amsterdam şi Melbourne, de curând Jamie deschizând şi un lanţ de restaurante centrale în Regatul Unit, care se numesc Jamie’s Italian.

    Restaurantele lui Jamie Oliver s-au înmulţit în ultimii ani, pe măsură ce renumitul maestru bucătar s-a folosit de celebritatea sa pentru a promova campanii ce militează pentru o mai bună alimentaţie a elevilor în şcoli şi pentru angajarea tinerilor în industria alimentară.

    Chestiunile ecologice au ocupat un loc proeminent printre interesele sale. Cartea lui de reţete culinare de criză, care îi învaţă pe cititori cum să evite să irosească alimentele, a fost promovată de campania Love Food Hate Waste, finanţată din fonduri guvernamentale, iar restaurantele sale îşi afirmă cu tărie angajamentul faţă de cauza reciclării.

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • Metode de a reduce nevoia de a mânca alimente bogate în zahăr

    Nutriţioniştii avertizează asupra riscurilor aduse de consumul ridicat de zahăr şi oferă o serie de metode pentru a scădea nevoia de “ceva dulce”.

    Negarea dorinţei de a mânca zahăr nu este o soluţie, deci nu trebuie ca această substanţă să fie scoasă de tot din alimentaţie, ci trebuie abordată o soluţie moderată. Experţii spun că persoanele care simt nevoie de a consuma alimente dulci nu ar trebui să renunţe de tot la acestea, ci să fie doar moderaţi. Un aliment dulce, când şi când, este util organismului şi nu prezintă riscuri pentru sănătate.

    Un somn sănătos poate reduce dorinţa de a consuma zahăr. Atunci când nu este odihnit îndeajuns, organismul are nevoie de zahăr pentru a suplini lipsa de energie, explică Martin Budd, autorul cărţii “Why Am I So Exhausted” (“De ce sunt atât de extenuat”, n.r.).

    Folosirea de condimente ca vanilie, nucşoară, scorţişoară şi cardamom pentru aromatizarea unor feluri de mâncare şi băuturi, fără a adăuga zahăr, poate ajuta, de asemenea, la scăderea nevoii de alimente dulci.

    Unii experţi spun că desertul poate fi înlocuit cu ceva mai multe exerciţii fizice, mai ales în cazul celor care folosesc dulciurile ca pe o metodă de rezolvare a problemelor emoţionale. În acest caz, o jumătate de oră de alergat prin parc poate fi mult mai eficientă şi mai sănătoasă, decât un baton de ciocolată.

    Deficienţele nutriţionale pot face dorinţa de a mânca alimente dulci mai intensă. Anumiţi nutrienţi par a avea un rol important în controlul glicemiei, între care se numără cromul, vitamina B3 şi magneziul. Suplimentele alimentare bogate în astfel de compuşi pot fi utile, mai ales în cazul unor deficienţe nutriţionale combinate cu pofta de zahăr.

  • Era whisky-ului şi coniacului a apus. O nouă băutură câştigă teren pe piaţa băuturilor spirtoase

    PENTRU MULŢI ROMUL ESTE ASOCIAT CU STATUL CUBA, ÎNSĂ ACESTA ESTE DOAR UNUL DINTRE PRODUCĂTORI, DIFERITE FORME DE ROM FIIND EXPORTATE ŞI DE PUERTO RICO, JAMAICA, TRINIDAD – TOBAGO, VENEZUELA SAU SPANIA.
    „Romul este o băutură versatilă. Se consumă mai ales sub formă de long drinks şi cocktailuri, Cuba Libre sau Mojito fiind celebre în toată lumea. Dacă vorbim de gama super-premium se poate consuma cu gheaţă sau «straight». În general consumatorii de rom au între 18 şi 30 de ani, un venit mediu, fiind orientaţi spre calitate şi spre branduri cunoscute.

    Au o viaţă socială activă şi de obicei sunt necăsătoriţi. Le place să socializeze cu grupul lor de prieteni în locuri trendy. Recomandările altora sunt importante pentru ei„, spune Tudor Furir, directorul general al Pernod Ricard România.

    În categoria rom, compania are în portofoliu numai brandul Havana Club, care are însă patru variante (Anejo 3YO, Anejo Especial, Anejo 7YO şi Selection de Maestros).
    Pe piaţa românească s-a vândut rom în valoare de 7,73 milioane de dolari în 2012, potrivit datelor IWSR. O privire retrospectivă arată că faţă de 2008 a fost o creştere de 5%, în condiţiile în care industria băuturilor spirtoase a resimţit serios scăderea puterii de cumpărare.

    O creştere şi mai mare a înregistrat piaţa din punctul de vedere al volumului, care a ajuns la 387.000 de litri în 2012, cu 19% mai mult comparativ cu 2008. Conform IWSR, pe piaţă se bat branduri precum Havana Club, Russeika, Bacardi, Capitain Morgan, Old Pascas şi altele. În plus, industria continuă să atragă mereu noi nume, în principal din segmentele superioare de preţ.
    Daniel Dobriţă, sales director al BDG Import, observă că în România volumul de aproximativ 400.000 de litri de rom vândut nu este foarte ridicat dacă se compară cu alte state, iar pe termen lung se va păstra trendul de creştere cu variaţii mai mici de la un an la altul.

    „În ultimii cinci ani se remarcă un trend crescător al acestei categorii la nivel mondial, trend generat atât de creşterea consumului, cât şi de deschiderea şi de dezvoltarea unor noi pieţe, în special din Asia, cât şi Rusia. România a urmat tendinţa mondială de creştere în ultimii ani pentru această categorie, înregistrând în 2012 chiar o creştere cu 17% a volumelor dezvoltate, conform datelor furnizate de IWSR. Pe termen lung estimăm că se va înregistra o creştere continuă a acestei categorii„, spune Dobriţă.

    IN ROMÂNIA BDG DISTRIBUIE BACARDI, brand cu o istorie care începe în Cuba, dar care a fost mutat în Puerto Rico în urma revoluţiei comuniste din anii ‘60. Şi astăzi Puerto Rico este locul unde se produce romul Bacardi.

    Primul rom Bacardi creat (care a rămas şi astăzi principalul din gamă) este Bacardi Superior, însă de-a lungul timpului au apărut Bacardi Gold, Bacardi Black, Bacardi 8 ani, ultimul lansat fiind Bacardi Oakheart. Acesta din urmă este un amestec de romuri (Superior şi Gold) învechit în butoaie arse de stejar, folosite în prealabil la fabricarea bourbonului.

    Consumatorii de rom trebuie să fie atenţi la ţara de origine şi la ingrediente, spune Tudor Furir. Un rom bun este produs în Caraibe din trestie de zahăr, adaugă el, iar un semn al calităţii este numărul de ani în care este învechit în butoaie.
     

  • Cum poţi să mănânci sănătos fără să-ţi dai seama

    Companiile caută să afle ce anume face ca un preparat sau altul să fie gustos şi cum să înlocuiască sarea sau grăsimea prea multă fără să strice gustul, iar în acest scop lucrează cu maeştri bucătari cunoscuţi cu care fac diverse exprimente culinare.

    Pepsi, spre exemplu, a apelat la un astfel de expert, pe care l-a pus să prepare pulpe de pui aurii şi alte bucate delicioase care au fost duse la laboratorul firmei din Illinois, pentru a determina ce anume le face să fie gustoase şi a descoperi cum reuşesc maeştrii bucătari să păcălească papilele gustative ale celor ce le consumă preparatele.

    Cum atât consumatorii, care din ce în ce mai des doresc să ştie exact ce ajunge în farfuria lor, cât şi legiuitorii cer ca produsele alimentare comercializate să fie cât mai sănătoase, adică să conţină cât mai puţină sare, grăsimi sau zahăr, firme ca Taco Bell, Pepsi sau Kellogg, dar nu numai, încearcă să se conformeze, mergând chiar până la a înlocui unele ingrediente cu altele. Aşa au apărut cereale pentru micul dejun, care, deşi dulci, îşi datorează dulceaţa fructelor şi nu zahărului. La fel s-au modificat sortimente de chips-uri prin reducerea cantităţii de sare şi adăgarea unor condimente folosite în bucătăria tradiţională din diverse regiuni ale SUA.

    În alte cazuri, maeştrii bucătari au fost reuşit să înlocuiască ingrediente fără ca aceia care consumă preparatele să-şi dea seama, folosind piure de castane pe post de smântână la supa de conopidă sau păstârnac pentru a reduce cantitatea de unt dintr-un tip de sos.

  • Reţeta Coca Cola a fost dezvăluită. Cum poţi prepara acasă faimoasa băutură carbogazoasă

    Dacă până nu demult reţeta Coca Cola a fost păstrată secret, wired.co.uk a dezvăluit recent ingredientele faimoasei băuturi carbogazoase şi, în plus, au prezentat modul în care aceasta poate fi preparată în propria bucătărie.

    Totuşi, aceştia avertizează că cele două procedee descrise nu sunt tocmai simple şi că cei care se vor încumeta să încerce să „gătească” ar trebui să ţină cont de câteva sfaturi.

    „S-ar putea să pară uşor, însă sunt câteva lucruri la care trebuie să fiţi atenţi – şi nu faceţi exces de zel, căci unele ingrediente pot să irite pielea”, precizează sursa, indicând totodată purtarea mănuşilor şi a unui şort.

    În ceea ce priveşte uleiurile alimentare necesare preparării băuturii, acestea trebuie să fie 100% esenţiale şi pure, în caz contrar riscul de îmbolnăvire fiind destul de mare.

    În plus, „nu mai trebuie precizat că, cei care consumă apoi băutura îşi asumă riscul!”.

    Pentru prima reţetă prezentată, cea a farmacistului american John Pemberton, ingredientele necesare sunt: apă – 1900 ml, alcool (etanol pur sau vodcă de bună calitate)– 40 ml, suc de lămâie – 190 ml, extract de vanilie – 2,6 ml, ulei de lămâie – 0,125 ml, ulei de nucşoară – 0,05 ml, ulei de coriandru – 0,002 ml, ulei de Neroli – 0,05 ml, ulei de scorţişoară – 0.05 ml, cofeină – 0,6 g, acid fosforic sau citric – 14 g, zahăr (granulat) – 2,400 g, zahăr (caramelizat) – 400 g.

    Primul pas este amestecarea treptată a uleiurilor cu alcoolul, într-un vas de sticlă. Substanţa obţinută trebuie apoi mixată cu ajutorul unui blender, până când bulele de ulei devin cât mai puţin vizibile.

    Într-o tigaie, se amestecă apa şi zahărul solid, la foc mediu, până la caramelizare. Se adaugă apoi vanilia, cofeina, sucul de lămâie şi acidul. Toate acestea se toarnă peste primul amestec (uleiurile şi alcoolul).

    Compoziţia se toarnă într-o sticlă şi se lasă să se răcească. Mai târziu, aceasta se combină cu apă minerală şi astfel rezultă băutura carbogazoasă.

    Cealaltă reţetă, “Open Cola”, are în mare aceleaşi ingredinte şi mod de preparare. Cu toate acestea există şi mici diferenţe, astfel cî în loc de caramel se utilizează coloranţi artificiali, iar liantul pentru uleiurile esenţiale este guma arabică şi nu alcoolul.

    Aşadar, ingredientele sunt: apă – 2000ml, colorant caramel – 1 linguriţă, ulei de portocale – 0.35ml, ulei de lămâie – 0,1 ml, ulei de nucşoară – 0,1 ml, ulei de Cassia – 0,15ml, ulei de coriandru – 0,125ml, ulei de Neroli – 0,025ml, lavandă – 0,025ml, gumă arabică – 1:10 linguriţă, zahăr (granulat) – 2.000 g, acid citric sau acid fosforic – 17.5g, cafeină – 0,15g.

    În prima fază, uleiurile şi guma arabică se amestecă într-un recipient de stilcă, adăugând şi câteva picături de apă. Peste ele se toarnă acidul. Zahărul se amestecă în apă, la foc mediu, alături de cofeină, apoi se pune peste prima substanţă obţinută.

    Ultima etapă este adăugarea colorantului caramel. Ca şi în cazul primei reţete, totul se lasă la răcit, apoi se adaugă de cinci ori mai multă apă minerală înainte de a se consuma.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Cosul cu scumpiri. De ce avem cea mai mare inflatie din UE

    Poate am iesit dintr-o criza, cea financiara si economica, dar
    “avem de-a face acum cu riscuri noi si cu provocari teribile:
    preturile mari si volatile ale alimentelor, preturile mari ale
    combustibililor, cresterea inflatiei in pietele emergente, problema
    datoriilor suverane in Europa”, declara saptamana trecuta
    presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick. “Avem toate
    ingredientele pentru un rezultat toxic, care alimenteaza
    turbulentele sociale”, spunea Zoellick, dand ca exemplu faptul ca
    in Egipt sau Siria, preturile alimentelor au avut cresteri de doua
    cifre, ceea ce a contribuit la furia multimilor care au iesit sa-si
    rastoarne guvernele.

    La un nivel mult mai tehnic, expertii FMI au atras atentia
    recent ca inclusiv in pietele dezvoltate, dar mai ales in cele
    emergente si in curs de dezvoltare, politicile monetare trebuie sa
    tina cont de felul cum scumpirile produselor alimentare se transmit
    in inflatia de baza (cea considerata relevanta pentru tendintele pe
    termen mai lung, pentru ca nu ia in calcul preturile fluctuante ale
    alimentelor). “Mare parte din scumpirile recente pot fi atribuite
    conditiilor meteo, dar motivele principale ale cresterii cererii
    pentru alimente reflecta schimbari structurale, ireversibile in
    economia globala”, apreciaza Thomas Helbling si Shaun Roach,
    economisti ai FMI, intr-un studiu publicat in martie.


    Citarea celor de mai sus n-are ca scop sa induca ideea ca ne-ar
    paste si pe noi rascoale din cauza scumpirii cartofilor sau a
    fainii ori sa dezbata daca e adevarata imaginea populara a
    chinezului care s-a emancipat si nu mai poate trai doar cu un bol
    de orez pe zi. Efectul vizibil al propagarii inflatiei in Europa
    este insa cresterea dobanzilor in zona euro, iar aceasta afecteaza
    tari ca Romania, prin scumpirea creditelor in valuta si ingreuneaza
    drumul spre convergenta economica in interiorul zonei euro si al
    UE, in special pentru tarile care se lupta inca sa iasa din
    recesiune, ca si pentru cele care strang cureaua acum pentru anii
    de larghete bugetara, ca Grecia, Portugalia si din nou Romania.

    La noi, inflatia anuala a ajuns la 8,1% in martie, de la 7,6% in
    februarie, cel mai mare nivel din UE, desi tarifele pentru servicii
    chiar au scazut fata de luna precedenta, iar multe marfuri nu s-au
    scumpit. Exemple – carnea, care are o pondere in cosul de consum de
    9,3%, comparativ cu celebrii cartofi care au dominat toate
    relatarile despre scumpiri (pondere in cosul de consum – 0,72%),
    sau energia electrica si gazele, cu o pondere de 5%, respectiv 3,2%
    (inferioara totusi combustibililor, care au o pondere in cos de
    7,5% si al caror pret a urcat cu 2,25%, facand Guvernul sa se
    gandeasca sa le inghete). Consilierul guvernatorului BNR, Adrian
    Vasilescu, are deci dreptate teoretic atunci cand, dand chiar
    aceste exemple, spune ca in Romania n-avem de-a face cu o inflatie
    generalizata, pentru ca sunt marfuri care nu s-au scumpit
    deloc.

    O alta consolare ar fi ca nu suntem singurii care sufera.
    Analistii Citibank remarca scumpirea substantiala a alimentelor in
    Polonia, de pilda, unde pretul zaharului a crescut din februarie
    pana in martie cu aproape 40%, “reflectand o panica a
    consumatorilor, care au cumparat cantitati substantiale de zahar ca
    sa-si faca provizii”, ceea ce a adaugat 0,16% la cresterea
    preturilor de consum, estimata sa fluctueze in jur de 4% in
    urmatoarele luni. In Ungaria, unde inflatia anuala a urcat la 4,5%
    in martie, zaharul s-a scumpit fata de februarie cu 75%, iar faina
    cu aproape 60%.

    La noi, zaharul, produs cu o pondere de 0,61% in cosul de
    consum, s-a scumpit cu aproape 12%, iar faina cu 2,29%. Ceea ce
    diferentiaza insa Romania nu numai fata de zona euro, ci si fata de
    tarile vecine cu inflatie la jumatate fata de noi este ponderea
    mare a alimentelor in cosul de consum (vezi grafic), care reflecta
    decalajul de dezvoltare si de nivel de trai. Economistii BM si ai
    FMI nu obosesc sa atraga atentia ca tarile unde mancarea consuma o
    parte mare din bugetul familiilor sunt cele mai vulnerabile la
    inflatie.