BusinessMagazin

Tag: Wall Street

  • Va mai amintititi de Gordon Gekko? Se intoarce in Wall-Street 2

    Astazi, cand pietele financiare sunt in continuare in proces de
    recuperare din cea mai grava criza a ultimelor 8 decenii, stirea ca
    Oliver Stone face o continure nu pote insemna decat un singur
    lucru: Gekko s-a intors, scrie revista
    Vanity Fair    .


    Cititi aici un material despre revenirea lui
    Gekko    , personajul care a facut vestita replica “Greed is good”
    (“Lacomia este buna”).

    In urma cu mai mult de 20 de ani, Gordon Gekko, eroul negativ al
    filmului “Wall Street”, investitor, jucator la bursa, papusar de
    destine si consumator rafinat, elegant si cinic, scria micul manual
    al marelui investitor, enuntand pur si simplu ca lacomia e
    buna.

  • Bancile de pe Wall Street au cheltuit in 2009 suma record de 145 mld. dolari pe salarii

    O analiza a The Wall Street Journal arata ca directorii
    executivi, traderii, bancherii, administratorii de fonduri si alti
    angajati de top ai celor mai mari 38 de companii cu profil
    financiar din SUA au incasat anul trecut, in medie, cu aproape 18%
    mai mult decat in 2008, si cu putin peste sumele din 2007.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citgroup pierde 9% pe bursa, dupa ce incercarea de restituire a datoriilor catre stat a esuat

    Titlurile Citigroup au fost cotate in scadere cu aproape 9%, la
    3,14 dolari pe unitate, cu un cent sub pretul ofertei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nevestele de pe Wall Street, victimele crizei

    Gigi, sotia unuia dintre cei mai de succes manageri de fonduri
    de investitii din New York, ii da lectii lui Marcy, nou intrata in
    clubul “nevestelor de pe Wall Street” despre ce inseamna un mariaj
    cu un investitor pe Wall Street. “Atat timp cat sotul aduce sume
    imense de bani, nu trebuie sa te plangi niciodata. Nu conteaza ca
    vine rar acasa.”

    Povestea, care in contextul actual pare invechita, este folosita
    de Tatiana Boncompagni Hoover (casatorita cu unul dintre
    mostenitorii imperiului Hoover) in cartea “Hedge Fund Wives”,
    pentru a sublinia schimbarile prin care trece acest club select al
    famillilor de finantisti. Cartea atrage atentia asupra unei felii
    de viata mai putin mediatizate sau deloc, in conditiile in care
    totul se invarte in jurul bursei si al bancilor, iar cand e vorba
    de latura umana a finantistilor, inclusiv aceasta e redusa la
    reactiile legate de mersul pietelor.


    In perioada de boom, sotiile managerilor din domeniul financiar
    sustineau mare parte din industria de lifestyle. Ele sunt
    personajele din spatele managerilor ce castigau milioane de euro
    dintr-o activitate mai curand invaluita in mister. Ele erau cele
    care organizau petreceri fastuoase, cu meniuri gatite de bucatari
    cu stele de Michelin, servite dupa ritualuri sofisticate, sau
    invitau magicieni si cantareti de opera sa intretina oaspetii
    faimosi. Pentru unele dintre aceste femei, o garderoba invechita
    insemna o garderoba mai veche de sase luni, iar o garderoba mai
    veche de sase luni insemna depresie.

    Criza financiara le-a reamintit totusi ca fac parte dintre
    muritorii de rand. Aproape jumatate dintre cele 1.000 de fonduri
    speculative de investitii din New York au disparut, iar, la nivel
    global, 10.000 de angajati ai acestora au fost concediati anul
    trecut si se estimeaza ca inca 20.000 isi vor pierde slujbele pana
    la sfarsitul anului. O industrie care valora 1.900 de miliarde de
    dolari si-a injumatatit castigurile.

    Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Reportaj din inima New Yorkului: “Everybody is crying in this city”

    New York City. The City. Nimic din Europa nu este comparabil cu
    marele oras, unde nu se vede soarele de zgarie-norii din Manhattan.
    Nici zgomotul infundat, de linie de productie care patrunde prin
    ferestrele definitiv inchise de la etajul 20 al hotelului, nici
    multimile care ies de la metrou umpland trotuarele ora de ora ca de
    la un meci de fotbal, nici masinile gigant, ca niste mini-autobuze,
    cu care merg americanii la servici.

    Everybody is crying, dar nimeni nu se plange. Iar daca o face, o
    face in soapta. “It’s so bad”, sopteste o profesoara de 60 de ani
    din Tennesse, venita la New York pentru o conferinta despre
    leadership. “Aici nu se vede criza, aici sunt multi turisti. Dar
    mergeti inauntrul Americii sa vedeti situatia reala. America trece
    printr-o implozie (US is experiencing an implosion – engl.).
    Intelegeti despre ce vorbesc? Explodeaza in ea insasi. Tinerii nu
    au de lucru. Oamenii isi parasesc casele.”

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Reportaj din inima New Yorkului: “Everybody is crying in this city”

    New York City. The City. Nimic din Europa nu este comparabil cu
    marele oras, unde nu se vede soarele de zgarie-norii din Manhattan.
    Nici zgomotul infundat, de linie de productie care patrunde prin
    ferestrele definitiv inchise de la etajul 20 al hotelului, nici
    multimile care ies de la metrou umpland trotuarele ora de ora ca de
    la un meci de fotbal, nici masinile gigant, ca niste mini-autobuze,
    cu care merg americanii la servici.

    Everybody is crying, dar nimeni nu se plange. Iar daca o face, o
    face in soapta. “It’s so bad”, sopteste o profesoara de 60 de ani
    din Tennesse, venita la New York pentru o conferinta despre
    leadership. “Aici nu se vede criza, aici sunt multi turisti. Dar
    mergeti inauntrul Americii sa vedeti situatia reala. America trece
    printr-o implozie (US is experiencing an implosion – engl.).
    Intelegeti despre ce vorbesc? Explodeaza in ea insasi. Tinerii nu
    au de lucru. Oamenii isi parasesc casele.”

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Indicii bursieri de pe Wall Street deschid pe minus

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De la Agonie la Extaz – O Calatorie in Caruselul Bursei

    In martie 2009, cand pietele au atins minimul ultimelor 13 ani
    (pe 6 martie S&P atinsese 666 de puncte), o multime de analisti
    vedeau un colaps total pe pietele financiare globale. Investitorii
    se asteptau la cel mai rau scenariu posibil, in care indicele
    S&P ar fi coborat la nivelul de 500 de puncte. Printre
    motivatiile aduse, amintim:

    1) o scadere cu 15% a preturilor la imobiliare

    2) o recesiune raspandita la nivel mondial

    3) o reducere semnificativa a profiturilor viitoare

    4) o crestere negativa a pietei de credit

    Dupa cum va puteţi imagina, toate sectoarele economiei au fost
    lovite, de la fortareata Wall Street din sectorul financiar pana la
    greii tehnologiei din Silicon Valley. Sa analizam împreuna aceste
    ultime 26 de saptamani, in care actiunile au atins valori minime si
    maxime ireale, tinand intreaga lume financiara cu sufletul la
    gura.

    Cotatiilele inregistrate in 6 martie:

    • JP Morgan [JPM] la $15, Goldman Sachs [GS] la $47, Citigroup
    [C] la $1, Bank of America [BAC] la $2,5 sau Barclays [BCS] la
    $2,7

    • Google [GOOG] la $247, Apple [AAPL] la $78, Research In Motion
    [RIMM] la $35 sau Amazon.com [AMZN] la $35

    La data de 7 august, S&P500 atinsese 1010 puncte, cresterea
    accelerata a indicelui depasind 50% fata de valoarea inregistrate
    in martie. Randamentele pe 5 luni (R5m) au atins valori record in
    aceasta perioada de puternica revenire.

    Cotatiile inregistrate in 7 august:

    • JPM la $43 (R5m = 188%), GS la $168 (R5m = 255%), C la $4.2
    (R5m = 337%), BAC la $17 (R5m = 577%) şi BCS la $24 (R5m =
    794%)

    • GOOG la $459 (R5m = 86%), AAPL la $166 (R5m = 113%), RIMM la
    $79 (R5m = 125%) şi AMZN la $86 (R5m = 148%)

    Deci, sa ne punem centurile de siguranta si sa ne pregatim
    pentru o calatorie cu peripetii unde e posibil sa pierdem sau chiar
    sa castigam. Detalii privind ceea ce este probabil sa urmeze pe
    pietele financiare precum si parerea mea personala le regasiti pe
    http://toniiordache.wordpress.com.
    Enjoy the ride!

    Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o
    cariera de peste doisprezece ani in institutii financiare
    importante – Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan, Fortis sau RBC a
    vazut si trait criza financiara intr-un fotoliu situat in primul
    rand. A fost adus de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar
    el si businessul romaneasc au vorbit limbaje diferite: bancile nu
    s-au dovedit interesate de managementul riscului iar modelele de
    afaceri s-au dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.

    Asa ca in martie 2009 se intoarce in America, se angajeaza la
    Royal Bank of Canada si porneste un blog pe teme economice.
    Iordache avea in toamna anului trecut avea o abordare si o viziune
    destul de pesimista a crizei si efectelor acesteia asupra lumii si
    Romaniei, dupa cum dovedeste un interviu pe care i l-am luat in
    octombrie. Aproape un an mai tarziu, crede ca lumea a evitat cel
    mai mare colaps din istoria economica globala de la marea criza
    mondiala din 1929. Mai crede ca Europa isi va reveni mai greu decat
    Statele Unite si ca Romania prezinta, inca, oportunitati
    interesante pentru investitori.

  • La Trei Incercari – Afara!

    Dar sa lasam jocul sa inceapa iar jucatorii sa intre pe teren:

    Fondul Monetar International

    1.  Aprilie 2008: FMI si-a revizuit estimarea cresterii economice pentru Romania pe anul 2009 de la un nivel anterior de 5,8% la o crestere de 4,7 procente. Intre timp criza financiara globala atinsese niveluri fara precedent

    2.  Noiembrie 2008: conform reprezentantului FMI, Juan Fernandez Ansola, cresterea economica a Romaniei pe parcursul anului 2009 urma sa fie de 3,5 procente

    3.  Ianuarie 2009: in timpul negocierilor cu autoritatile romane, FMI a modificat din nou estimarile pentru cresterea economica, noua valoare fiind de 2,3%. Era binecunoscut ca intreaga lume era in pragul unui colaps financiar, si totusi, FMI vedea o posibila si complet izolata crestere economica in Romania

    Comisia Europeana

    1. Decembrie 2008: CE preconiza pentru Romania o usoara crestere economica pentru intregul an 2009, la un nivel de 4,7 procente

    2. Ianuarie 2009: CE modifica din nou estimarile pentru PIB-ul Romaniei, reducand mai drastic previziunea anterioara, ajungand la o crestere economica de doar 1,75 % , cu toate ca pietele globale avertizau ca suntem in pragul celei mai grave recesiuni din ultima perioada

    3. Mai 2009: CE devine mai pesimista in asteptari si prevede pentru anul 2009 o usoare contractie a economiei romanesti cu 1,4 procente

    Bancile Comerciale

    1. Noiembrie 2008: Lucian Anghel, economistul sef al Erste Bank, vede o crestere economica in 2009 de 4,4 procente

    2. Februarie 2009: economistul sef al Erste Bank vede o incetinire a economiei romanesti ajungand la nivelul de 1% pentru anul 2009

    3. Mai 2009: Erste Bank isi schimba din nou estimarea pentru anul 2009, vorbind despre o scadere economica de 2,1 procente. Totusi, domnul Anghel nu considera efectele crizei ca fiind prea dramatice pentru Romania

    Institutiile Guvernamentale

    1. August 2008: Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza o crestere economica care va depasi 6% in anul 2009

    2. Ianuarie 2009: CNP anunta o tendinta descendenta pentru economia romaneasca de undeva de la peste 6% catre 2,5 procente

    3. Mai 2009: CNP isi revizuieste drastic estimarea pentru economia romaneasca pe anul 2009, trecand la o valoare negativa de 4 procente

    Banca Nationala a Romaniei

    1. Noiembrie 2008: oficialii BNR anunta ca in anul 2009 economia romaneasca va cunoaste o crestere economica , cuprinsa intre 3 si 6 procente

    2. Decembrie 2008: guvernatorul BNR insista pe afirmatia facuta anterior privind cresterea economica a Romaniei pe anul 2009. In Ianuarie 2009, la realizarea bugetului se foloseste o crestere economica de 3,5 procente

    3. Iunie 2009: purtatorul de cuvant al BNR anunta ca, desi in primul semestru s-a inregistrat o scadere economica, afirmatiile facute anterior raman valabile, pentru ca anul 2009 se va incheia pozitiv pentru economia romaneasca

    Conform datelor preliminare publicate de Institutul National de Statistica, economia romaneasca a cunoscut o scadere cu 6,4% in primul trimestru al anului 2009 comparativ cu primul trimestru din anul 2008.

    Si revenind la baseball… cu trei lovituri ratate, se trece la penalizari, si esti eliminat. Noi pe cine am putea elimina ? Judecand dupa precizia jucatorilor, s-ar putea sa ramanem fara prea multi jucatori activi.

    Citeste mai mult si comenteaza pe http://toniiordache.wordpress.com.

    Toni Iordache, 42 de ani, lucreaza in prezent pe Wall Street, pentru Royal Bank of Canada. Din iunie 1998 si pana in august 2008 a lucrat in industria financiara de varf, pentru Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan si Fortis. Criza financiara l-a adus, pentru putin timp, in Romania, la Deloitte, din august 2008 si pana in martie 2009, cand s-a intors in Statele Unite. Si-a pastrat contactele si in lumea financiara americana si la Bucuresti. Blogul sau ofera opiniile unui initiat in finantele mondiale, fie ele afectate mai mult sau mai putin de criza, iar opiniile sale au fost preluate de Business Magazin.
     

  • Spune-mi cu cine te insotesti

     

    La jumatatea lui septembrie, pe cand Wall Street-ul se destrama si institutii financiare venerabile erau ingenuncheate, atmosfera in birourile din Manhattan ale firmei de avocatura Wachtell, Lipton, Rosen & Katz era de sarbatoare.
     
    Dupa un weekend de acorduri fulgeratoare si intalniri de urgenta la Rezerva Federala din New York, directorul executiv John A. Thain si echipa lui de la Merrill Lynch si-au vandut firma de brokeraj cu probleme catre Bank of America, evitand astfel prapastia financiara in care tocmai cazuse Lehman Brothers. Dar inainte sa pecetluiasca tranzactia, avocatii de la Wachtell – cei ce au reprezentat Bank of America – le-au spus celor de la Merrill Lynch ca vor sa stie care va fi dimensiunea bonusurilor pe care Thain si colegii lui le vor incasa la sfarsitul anului. S-a rupt o foaie dintr-o agenda si cineva din echipa Merrill a scris sume de cate opt cifre pentru cei cinci directori de top ai companiei, din care 40 de milioane de dolari doar pentru Thain.
     
    Desi Merrill Lynch sangerase financiar tot anul – si urma s-o mai faca – bonusurile nu erau legate de performante, dupa cum sefii Merrill aveau sa le explice mai tarziu colegilor. Mai degraba erau un fel de comisioane pentru perfectarea tranzactiei, similare cu cele primite de bancherii de investitii pentru cate o lovitura financiara. Thain in special simtea ca ar fi meritat un pachet gras pentru stradaniile din timpul negocierilor, dupa cum sustin cinci indivizi care cunosc situatia in detaliu si care si-au declinat identitatea din cauza relatiilor personale si de afaceri cu cei implicati.
     
    Cateva saptamani mai tarziu, directorul de resurse umane de la Merrill l-a vizitat pe John D. Finnegan, seful comitetului de compensatii din consiliul de conducere al Merrill, si i-a spus de bonusuri, dupa cum spun patru persoane care au fost informate despre discutie. “E o tampenie”, a raspuns Finnegan, directorul executiv al Chubb Group of Insurance Companies. El a considerat ca a cere bonusuri grase insemna atat lacomie, cat si insensibilitate, in special pentru ca Wall Street-ul era intr-o situatie atat de proasta incat devenise foarte probabil ca banii contribuabililor sa fie necesari pentru a-i asigura supravietuirea.
     
    A inceput astfel o dezbatere interna cu privire la bonusul lui Thain; o persoana din apropierea acestuia a spus ca un bonus de 40 de milioane de dolari “nu a fost niciodata subiectul unei discutii serioase”. Chiar si asa, altii de la Merrill au fost iritati de negocierile lui pentru un bonus, ceea ce a contribuit la sfaramarea imaginii construite cu grija a lui John Thain. Episodul a scos la iveala orgoliul nemasurat si sentimentul celor de pe Wall Street ca totul li se cuvine, anticipand multiplele probleme care aveau sa ameninte in cele din urma fuziunea dintre cei doi giganti financiari subminati de criza.
     
    Calificata drept calea de urmat pentru un Wall Street in deriva, fuziunea a oferit Merrill Lynch sansa sa-si revina, dupa pierderi de miliarde de dolari de pe urma sectorului ipotecar, si a dat celor de la Bank of America acces la notorietatea brandului Merrill si la extinsa retea de brokeri a acestui grup financiar, cunoscuti si sub numele de “turma furtunoasa”.
     
    Dar fuziunea, in care Bank of America s-a angajat sa plateasca circa 50 de miliarde de dolari in actiuni pentru Merrill, a ajuns repede impovaratoare. La inceput, cele doua companii luate impreuna erau evaluate la bursa la circa 176 de miliarde de dolari. Azi, cuplul are o capitalizare de piata de doar 39 de miliarde de dolari.
     
    Interviuri cu circa 30 de actuali si fosti executivi si angajati de la Merrill si Bank of America arata cat de gresita a fost aceasta fuziune. Toti au cerut sa nu le fie dezvaluita identitatea, pentru ca fie nu aveau permisiunea bancilor ca sa comenteze, fie semnasera angajamente de confidentialitate cu fostii lor angajatori.
     
    De o parte a baricadei este Thain, care a fost privit drept cineva care a promis Merrill cu mult mai mult decat a oferit de fapt. Desi el a sustinut in repetate randuri ca a contribuit la vindecarea ranilor financiare si la revigorarea moralului in companie, a ajuns de fapt sa se izoleze de cei mai multi dintre directorii de top de aici si nu a reusit sa protejeze firma de o pierdere-soc de 15,3 miliarde de dolari in ultimul trimestru al anului trecut, potrivit catorva actuali si fosti oficiali de rang inalt din interior.

    Aflati in continuare cat a cerut Bank of America ajutor financiar guvernului american.