BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • S-a votat! Adio DEFINITIV motoarelor pe benzină şi motorină în UE. Care a fost singura ţară ce a votat contra

    Miniştrii UE au semnat marţi o legislaţie care prevede eliminarea treptată a vânzărilor de maşini şi camionete noi poluante până în 2035, punând capăt rezistenţei de ultim moment a Germaniei şi a unui mic grup de aliaţi.

    Acordul, ce pune în sfârşit capăt erei motoarelor poluante, vine după ce Comisia Europeană şi Berlinul ajuns la un compromis pentru e-combustibili – o alternativă sintetică mai ecologică la benzină care emite CO2 pe ţeava de eşapament.
    Normele din 2035 reprezintă o parte esenţială a pachetului legislativ ecologic “Fit for 55” al UE, menit să abordeze problema creşterii emisiilor din transportul rutier.
    Practic, începând din anul 2035, în Uniunea Europeană vor putea fi fabricate doar autoturisme şi autoutilitare care să nu mai emită particule poluante. Vor putea fi fabricate motoare electrice, inclusiv prin tehnologii cu hidrogen, dar şi motoare ce utilizează combustibili sintetici ecologici.
    Conform noilor norme, dacă nu vor fi modificate în urma evaluărilor ulterioare, motoarele pe benzină, motorină sau de tip hibrid nu vor mai putea fi fabricate începând din anul 2035.
    Polonia a fost singura ţară care a votat împotriva măsurii la reuniunea Consiliului UE privind Energia. Italia, România şi Bulgaria s-au abţinut de la vot, potrivit cotidianului Le Figaro. În şedinţa de luni, Italia exprimase obiecţii, care însă nu s-au concretizat marţi.
     

  • Salvaţi Copiii: România pe locul 2 în UE la capitolul mortalitate infantilă

    România se află pe locul 2 în UE la capitolul mortalitate infantilă, arată o statistică Eurostat. România a ocupat prima poziţie în acest clasament, dar recent a fost depăşită de Bulgaria, anunţă organizaţia Salvaţi Copiii.

    În 2021 Bulgaria a avut o rată a mortalităţii infantile de 5,6 la mia de copii născuţi vii, urmată de România, cu o rată de 5,2 la mie şi Slovacia, unde rata mortalităţii infantile a fost de 4,9 la mia de copii născuţi vii. La polul opus, cea mai mica rată a mortalităţii infantile este înregistrată în Suedia, Finlanda şi Slovenia cu 1,8 la mia de copii născuţi vii.

    În plus, statistica arată că 1 din 10 nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, în România sunt mai bine de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană şi 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.

    Potrivit reprezentanţilor organizaţiei Salvaţi Copiii, România a coborât o poziţie în clasamentul european şi datorită programului de dotare cu aparatură medicală performantă a tuturor maternităţilor şi secţiilor de Terapie Intensivă neonatală din ţară. Organizaţia a dotat 107 unităţi medicale (secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secţii de pediatrie şi Obstetrică-Ginecologie) din toate judeţele ţării, cu peste 1.200 de echipamente vitale, investind peste 8.700.000 de euro.

  • Germania spune că acordul cu UE în disputa privind motoarele cu combustie este “foarte aproape”

    Ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing, a declarat că un acord pentru a rezolva disputa cu Uniunea Europeană privind planurile de eliminare treptată a maşinilor cu motoare cu combustie din 2035 este “foarte aproape”, conform Bloomberg.

    “Ar trebui să ne punem de acord asupra unui obiectiv comun şi am impresia că suntem foarte aproape de acesta”, a declarat Wissing vineri într-un interviu acordat postului public de televiziune ARD. “Şi apoi ar trebui să ne punem de acord asupra unei modalităţi de a-l implementa”.

    Germania a blocat aprobarea finală a unui acord încheiat în octombrie, care prevede eliminarea treptată a motoarelor cu combustie, un pilon esenţial în planurile UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

    Votul final din această lună, care ar fi trebuit să fie o formalitate, a fost amânat din cauza obiecţiilor formulate de partidul pro-business FDP al lui Wissing, membrul junior al alianţei guvernamentale a cancelarului Olaf Scholz.

    Wissing a susţinut că noile maşini care funcţionează exclusiv pe bază de combustibili ecologici ar trebui să fie permise după data limită 2035.

    “Atâta timp cât nu am ajuns la un acord privind neutralitatea tehnologică, nu putem susţine pachetul general, dar acum arată bine”, a declarat Wissing pentru ARD.

    “Am purtat discuţii foarte intense şi acum suntem foarte concreţi şi în ceea ce priveşte coordonarea”, a adăugat el. “Suntem pe drumul cel bun pentru a ne asigura că nu va exista o interdicţie a motorului cu combustie, ci că tehnologia va continua să existe, dar într-un mod neutru din punct de vedere climatic.”

     

  • Adevărul şocant din spatele ofertelor de pe site-urile de maşini second hand. Cum ajungeţi să cumpăraţi “bombe” pe roti

    În spatele “ofertelor” de maşini second-hand şi a preţului mic al unei maşini la mâna a doua se pot ascunde mai mult decât probleme tehnice, cum ar fi daune totale, aceste maşini fiind o epavă refăcută care vă pune viaţa în pericol, fără să aveţi cea mai vagă idee, ci probleme de natură fiscal care vă pune în situaţie de a fi implicat într-o înşelăciune.

    Recent, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF monitorizează intensiv achiziţiile intracomunitare de autoturisme de lux rulate. Numai în data de 16 martie, aceştia au verificat 37 de autovehicule cu numere temporare din alte state şi 67 de platforme şi trailere de transport autoturisme rulate, în punctele de trecere a frontierei din Nădlac, Vărşand, Turnu şi Cenad, conform comunicatului DGAF.

    Astfel, au fost identificate şi indisponibilizate 78 autoturisme de lux rulate, care aparent tranzitau România către Bulgaria, sau erau refacturate de firme interpuse de tip „fantomă” din Slovacia, Italia sau Ungaria. Pentru prevenirea riscului fiscal al descărcării şi valorificării acestora s-au verificat atât furnizorii şi beneficiarii reali, cât şi traseul transportului, iar transportatorii au fost înştiinţaţi că trebuie să descarce în România doar în prezenţa inspectorilor antifraudă fiscală. Datele din analiza de risc fiscal referitoare la firmele implicate în fraudarea TVA provin din schimbul de date ANAF-RAR şi Eurofisc, din platformele de anunţuri online şi din petiţii sau sesizări.

    În contextul intensificării verificărilor comerţului cu autoturisme de lux rulate, pentru prevenirea şi împiedicarea fraudării bugetului de stat, în perioada 2022- 2023, în România, au fost identificate 78 de firme din alte state membre UE interpuse în achiziţii intracomunitare de autoturisme rulate (în valoare de 80 milioane de euro), care au prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 16 milioane de euro.

    Pentru prevenirea pierderii sumelor plătite de persoane fizice pentru achiziţionarea de autoturisme de lux rulate provenite din Germania şi Franţa, prin intermediul platformelor de vânzare online, ANAF recomandă analizarea cu atenţie a achiziţiilor, care includ tranzacţii cu firme interpuse din Bulgaria şi Slovacia.

     

  • Uniunea Europeană face o ofertă Germaniei pentru a debloca interdicţia motoarelor cu combustie

    Uniunea Europeană a oferit un plan cu privire la modul în care maşinile care funcţionează cu combustibil verde ar putea fi considerate neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, în încercarea de a convinge Germania să nu mai blocheze interzicerea motoarelor cu combustie în UE, dar nu a dat curs solicitării Berlinului de a propune o legislaţie suplimentară, potrivit Bloomberg. 

    Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a propus într-o scrisoare adresată guvernului german să creeze un plan care să includă un calendar şi măsuri de reglementare esenţiale pentru a deschide calea pentru ca vehiculele care funcţionează cu combustibil verde să circule pe şosele după intrarea în vigoare a interdicţiei, în 2035, potrivit unei copii a scrisorii consultate de Bloomberg.

    Potrivit scrisorii, noile reglementări privind maşinile care utilizează combustibil verde vor fi oferite numai după ce statele membre vor aproba interzicerea motoarelor cu combustie, un pas pe care Germania l-a blocat.

    Germania trebuie încă să semnaleze dacă este de acord cu termenii stabiliţi de UE, dar există o speranţă că se poate ajunge la un acord în această săptămână şi eventual, înainte de o reuniune a liderilor UE în cadrul summitului din 23 martie de la Bruxelles.

     

  • Uniunea Europeană face o ofertă Germaniei pentru a debloca interdicţia motoarelor cu combustie

    Uniunea Europeană a oferit un plan cu privire la modul în care maşinile care funcţionează cu combustibil verde ar putea fi considerate neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, în încercarea de a convinge Germania să nu mai blocheze interzicerea motoarelor cu combustie în UE, dar nu a dat curs solicitării Berlinului de a propune o legislaţie suplimentară, potrivit Bloomberg. 

    Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a propus într-o scrisoare adresată guvernului german să creeze un plan care să includă un calendar şi măsuri de reglementare esenţiale pentru a deschide calea pentru ca vehiculele care funcţionează cu combustibil verde să circule pe şosele după intrarea în vigoare a interdicţiei, în 2035, potrivit unei copii a scrisorii consultate de Bloomberg.

    Potrivit scrisorii, noile reglementări privind maşinile care utilizează combustibil verde vor fi oferite numai după ce statele membre vor aproba interzicerea motoarelor cu combustie, un pas pe care Germania l-a blocat.

    Germania trebuie încă să semnaleze dacă este de acord cu termenii stabiliţi de UE, dar există o speranţă că se poate ajunge la un acord în această săptămână şi eventual, înainte de o reuniune a liderilor UE în cadrul summitului din 23 martie de la Bruxelles.

     

  • Occidentul doreşte întărirea graniţelor cu Rusia: UE ia în considerare oferirea unui ajutor suplimentar Moldovei de 40 de milioane de euro pentru a spori apărarea împotriva Moscovei

    Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a oferi forţelor armate ale Republicii Moldova un ajutor suplimentar de 40 de milioane de euro (42,1 milioane de dolari) pentru a-şi spori supravegherea aeriană, logistica şi apărarea cibernetică, raportează Bloomberg.

    Finanţarea ar urma să fie atrasă din Facilitatea Europeană pentru Pace a blocului, potrivit unei propuneri a braţului de politică externă a UE, trimisă statelor membre săptămâna trecută şi consultată de Bloomberg. Noua finanţare, care s-ar adăuga la sprijinul financiar anterior, este încă în curs de discuţie şi are nevoie de aprobarea ţărilor din cadrul Uniunii.

    Moldova se află sub o presiune tot mai mare de când Rusia a invadat ţara vecină, liderii de la Chişinău acuzând Moscova că încearcă să răstoarne guvernul pro-european al ţării. Rusia a negat orice implicare în afacerile interne ale Moldovei.

    Conform propunerii, ajutorul UE ar include echipamente şi bunuri neletale, cum ar fi radare de supraveghere mobilă cu rază lungă de acţiune  la nivel terestru, camionete, echipamente şi hardware de comunicaţii, precum şi software pentru a îmbunătăţi infrastructura IT a Moldovei.

    Potrivit documentului, guvernul moldovean i-a trimis lui Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, o scrisoare prin care solicita ajutorul în februarie.

    EPF, care rambursează capital statelor membre pentru livrările de arme către Ucraina şi finanţează alte proiecte, are în prezent un buget de aproximativ 7,7 miliarde de euro, o mare parte din acesta fiind deja promis pentru a sprijini Kievul. Ajutorul militar pentru Republica Moldova ar veni ca un plus faţă de un sprijin financiar anterior oferit de Uniunea Europenă.

  • Volkswagen acordă prioritate construirii unei fabrici de baterii în America de Nord în detrimentul Europei, în timp ce încearcă să obţină 10 miliarde de euro din partea Statelor Unite

    Volkswagen suspendă construirea unei fabrici de baterii în Europa de Est şi acordă prioritate unei instalaţii similare în America de Nord, după ce a estimat că ar putea primi 10 miliarde de euro sub formă de stimulente în SUA, raportează Financial Times.

    Această decizie este cea mai recentă consecinţă a pachetului de subvenţii şi stimulente fiscale de 369 de miliarde de dolari pentru tehnologii ecologice, elaborat de Joe Biden, care atrage companiile europene în SUA.

    Cel mai mare producător auto din Europa le-a spus săptămâna trecută oficialilor UE că se aşteaptă să obţină între 9 şi 10 miliarde de euro în subvenţii şi împrumuturi din partea legii preşedintelui american privind reducerea inflaţiei şi a altor programe americane pe durata de viaţă a fabricii, potrivit unor persoane care au participat la întâlnire.

    VW „aştepta” să vadă cum va reacţiona UE la stimulentele oferite de Washington înainte de a merge mai departe cu planul de a construi o fabrică în Europa de Est, a declarat o persoană care cunoaşte direct procesul decizional la VW.

    „Planurile din America de Nord au avansat mai repede decât se aşteptau oficialii şi au depăşit procesul de luare a deciziilor în Europa”, a declarat persoana în cauză.

    Comisia Europeană, care va publica săptămâna viitoare o lege privind industria Net Zero ca parte a răspunsului său la sistemul ecologic american, caută să relaxeze normele privind ajutoarele de stat şi reevaluează dacă să desfăşoare subvenţii la nivelul UE. Însă un prim proiect prezentat săptămâna trecută nu a fost suficient, potrivit directorilor din industrie.

    VW a declarat că nu a fost luată nicio decizie privind locaţiile uzinelor sale din America de Nord sau Europa şi că îşi menţine planul de a construi mai multe fabrici de celule în Europa. „Dar pentru asta avem nevoie de condiţiile-cadru potrivite. De aceea, aşteptăm să vedem ce va aduce aşa-numitul „Green Deal” al UE”, a declarat compania.

    Producătorul de baterii Northvolt, care a participat, de asemenea, la reuniune, a sugerat că ar putea alege SUA în locul Germaniei atunci când va decide locaţia următoarei sale gigafabrici, dacă Bruxelles-ul nu oferă un sprijin mai concret, potrivit unor persoane direct implicate în discuţii. Northvolt a estimat că ar putea primi subvenţii de peste 8 miliarde de euro din partea SUA pentru o singură fabrică.

  • De ce trebuie citită această carte

    Cea mai interesantă carte pe care am citit-o în 2022 a fost „Gorbaciov – viaţa şi epoca lui”, scrisă de William Taubman, un profesor american de ştiinţe politice. Am citit această carte cu ocazia, dacă pot să spun aşa, morţii lui Gorbaciov. Mai mult decât atât, am citit cartea, descoperită într-o librărie din Piaţa Romană, şi prin prisma războiului din Ucraina, ceea ce a făcut să fie şi mai interesantă. Războiul de lângă noi nu este altceva decât o istorie a prăbuşirii URSS, pe care Putin a denumit-o cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut, şi a ceea ce a urmat, respectiv eliberarea ţărilor foste comuniste din lagărul influenţei sovietice şi trecerea de partea NATO şi a UE. Pentru generaţia mea, a decreţeilor, intrarea României în NATO şi UE în 2004, respectiv 2007, a însemnat totul, după ce în primul deceniu de după prăbuşirea comunismului am ratat aceste obiective şi credeam că am fost lăsaţi/vânduţi de americani încă o dată a ruşilor, ca în anii ’40, când s-au stabilit zonele de influenţă. Pentru generaţiile actuale, născute după ’90 şi mai ales după 2000, faptul că România este în NATO şi UE nu înseamnă nimic. Cariera lor profesională a început când eram deja în aceste blocuri occidentale, când graniţele erau deja deschise, când multinaţionalele şi investiţiile străine erau deja în România, deci nu ştiau cum a fost înainte. Pentru generaţia părinţilor mei şi chiar a bunicilor, intrarea României în NATO şi în UE a fost împărţită. Nu au beneficiat de deschiderea economică şi nici de intrarea investiţiilor străine pentru că, după primul deceniu extrem de dur, în care mulţi au fost daţi afară prin închiderea întreprinderilor comuniste, au devenit pensionari, cu pensii mici, şi nu mai puteau să recupereze nimic. Citind cartea, care prin descrierea evenimentelor cu elemente unice aduce puţină lumină în desfăşurarea evenimentelor ulterioare, aş putea trage câteva concluzii:

     

    1. Noi am beneficiat de o şansă unică prin căderea URSS şi a sistemului sovietic şi prin intrarea în NATO, pe ultima sută de metri. Dacă se mai întârzia „un an”, Putin nu ar mai fi permis acest lucru, aşa cum s-a întâmplat în 2008, cu încercarea Urainei de a obţine intrarea în NATO la celebrul summit de la Bucureşti. România nu este o miză pentru nimeni din punct de vedere politic, economic, astfel încât americanii, britanicii, francezii să se bată pentru noi. Decizia de a intra în NATO a fost luată la finalul anilor ’90, în perioada preşedintelui Emil Constantinescu, datorită războiului din Iugoslavia. Putin de-abia preluase puterea, aşa că nu era la masa discuţiilor.

    Războiul de lângă noi nu este altceva decât o istorie a prăbuşirii URSS, pe care Putin a denumit-o cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut, şi a ceea ce a urmat, respectiv eliberarea ţărilor foste comuniste din lagărul influenţei sovietice şi trecerea de partea NATO şi a UE. Pentru generaţia mea, a decreţeilor, intrarea României în NATO şi UE în 2004, respectiv 2007, a însemnat totul, după ce în primul deceniu de după prăbuşirea comunismului am ratat aceste obiective şi credeam că am fost lăsaţi/vânduţi de americani încă o dată ruşilor, ca în anii ’40, când s-au stabilit zonele de influenţă.

    2. Căderea URSS, respectiv a sistemului sovietic, era doar o chestiune de ani, pentru că se prăbuşea din punct de vedere economic. Perestroika, modelul politic lansat de Gorbaciov, respectiv socialism cu faţă umană, trebuia să fie preluat de toate statele foste comuniste ca o supapă la tensiunile din blocul comunist şi la schimbarea de generaţii. Ceauşescu nu a înţeles acest lucru, iar după cum scrie William Taubman americanii nu aveau nimic împotrivă dacă ruşii invadau România ca să-l dea jos pe Ceauşescu. Marile puteri – americanii (Bush), britanicii (Margaret Thatcher), francezii (François Mitterrand) – îl lăsau pe Gorbaciov să extindă Perestroika în ţările foste comuniste ca o alternativă la sistemul politic de tip sovietic. Ideea era că trebuia să existe un singur partid, dar în interiorul acestuia să fie ceva mai multă democraţie politică, care să fie extinsă şi la nivel economic. Exact cum este modelul chinezesc actual. Nici vorbă ca americanii să impună modelul politic al ţărilor occidentale, aşa cum am crezut cu toţii că s-a luat decizia în anii ’80, odată cu alegerea unui papă polonez. Dar evenimentele au luat-o înainte şi toate ţările foste comuniste – Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România – s-au trezit peste noapte într-un capitalism pur şi într-o democraţie mai democrată decât în sistemul politic occidental. Aşa se face că marile puteri occidentale nu au fost pregătite din punct de vedere politic, social şi economic pentru deceniul ’90 în aceste state. FMI nu avea nicio idee cum să gestioneze prăbuşirea economică a ţărilor foste comuniste (într-o discuţie la BNR, Mugur Isărescu a spus acest lucru). Dar aceste ţări, în frunte cu cei care au preluat puterea, un amestec între comunişti-securişti-noii capitalişti, au reuşit cumva să treacă prin anii ’90 şi să se desprindă de URSS, care avea propriile probleme interne, mult mai mari decât ceea ce se întâmpla la Varşovia, Praga, Budapesta sau chiar la Bucureşti. A fost o şansă extraordinară, mai ales că ruşii nu s-au implicat militar, aşa cum cereau generalii vechi. Şi probabil cum ar fi făcut Putin dacă ar fi venit la putere mai devreme.

     

    3. Problema reunificării Germaniei trebuie privită în contextul actual. Americanii (Bush), britanicii (Margaret Thatcher), francezii (François Mitterrand) nu au fost de acord cu reunificarea Germaniei din motive istorice. Dar nu puteau ei să se opună public acestui lucru mai ales în contextul evenimentelor de atunci, în care toată lumea voia libertate, democraţie, un alt sistem politic. Aşa că i-au spus lui Helmut Kohl, cancelarul Germaniei, că dacă Gorbaciov este de acord cu retragerea trupelor sovietice din RDG, ei nu s-ar opune pe termen lung acestei reunificări, pentru că s-au gândit că niciodată ruşii nu vor fi de acord cu această idee, să plece militarii din Berlin. Dar Kohl a reuşit să-l convingă pe Gorbaciov în privinţa reunificării Germaniei, aşa că americanii, britanicii şi francezii s-au trezit în faţa unui fapt împlinit, pe care nu puteau să-l conteste public. Kohl a plătit peste 200 de miliarde de mărci germane ca preţ pentru reunificare, plus deschiderea către investiţiile tehnologice nemţeşti într-o economie rusească rămasă mult în urmă. Acest lucru a dus la cooperarea puternică între nemţi şi ruşi din punct de vedere economic, ceea ce a ridicat Germania, aducând-o la masa discuţiilor, punând-o faţă în faţă cu americanii.

    WILLIAM TAUBMAN este profesor emerit de ştiinţe politice la Colegiul Amherst. Biografia lui despre Hruşciov, apărută în limba română la Editura Meteor Publishing, a câştigat Premiul Pulitzer şi National Book Critics Circle Award. El trăieşte în Amherst, statul Massachusetts.

    4. Aripa militară din URSS, dar şi Gorbaciov nu au fost de acord cu independenţa Ucrainei şi a fostelor ţări sovietice parte din URSS. Gorbaciov s-a gândit că ucrainenii, pe care îi vedea sovietizaţi şi rusificaţi după deceniile de lagăr sovietic, nu vor susţine prin referendum independenţa Ucrainei. Dar votul copleşitor pentru acest lucru – peste 90% dintre ucraineni au votat pentru independenţă şi crearea unui stat propriu – a năruit  modelul politic sovietic. Aşa se explică de ce Putin a încercat şi încearcă să întoarcă istoria la anii ’90, atunci când Moscova controla Kievul.

     

    Chiar dacă această carte are 880 de pagini, merită să o citiţi.

    Repet, pentru noile generaţii, Gorbaciov, epoca lui şi deciziile luate atunci, catastrofale din punctul de vedere al ruşilor dar bune pentru fostele ţări comuniste, inclusiv pentru România, nu înseamnă nimic. Aşa că, din când în când, trebuie să scoatem la iveală această istorie, pentru a nu considera intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană ca pe un dat. În orice moment lucrurile se pot schimba, iar istoria şi desfăşurarea evenimentelor să fie împotriva noastră. Dacă Putin ar fi ajuns la Kiev şi ar fi schimbat regimul politic şi militar, în mod cert ar fi încercat acelaşi lucru şi cu o ţară NATO. Măcar ca un test, ca să vadă până unde poate să meargă.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • România are printre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană

    ♦ Cu o rată a şomajului de 22,2% în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, România ocupă a patra poziţie în clasamentelor ţărilor membre ale UE, după Spania, Grecia şi Suedia ♦ La nivelul Uniunii Europene, rata şomajului în rândul tinerilor a fost de 14,5% în decembrie 2022.

    România are printre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor dintre statele membre ale Uniunii Europene, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, cu o rată a şomajului de 22,2% în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, România ocupă a patra poziţie în clasamentelor ţărilor membre ale UE, după Spania, Grecia şi Suedia şi la acelaşi nivel cu Italia.

    De altfel, rata şomajului în rândul tinerilor români a fost în jurul valorii de 22% din luna octombrie 2021 şi a început să crească în ianuarie 2022, când a ajuns la 22,7%, valoare pe care a menţinut-o până în aprilie 2022, când a crescut la 22,8%. Rata şomajului de 22,9% în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani a ajuns la 22,9% în iulie 2022 şi a coborât la 22,2% începând din octombrie 2022.

    Spania a fost pe primul loc în clasamentul ţărilor UE cu cea mai mare rată a şomajului în rândul tinerilor, cu o rată de 29,6%, urmată de Grecia, cu 28,9%, Suedia, cu 23,1%, România şi Italia, ambele cu 22,2%.

    La polul opus, cea mai mică rată a şomajului în rândul tinerilor a fost în Germania, de 5,8%, Olanda, cu 7,5%, şi Austria, cu 8,8%.

    În decembrie 2022, 2,86 milioane de tineri cu vârsta sub 25 de ani erau şomeri în UE, dintre care 2,31 milioane se aflau în zona euro.

    În decembrie 2022, rata şomajului în rândul tinerilor a fost de 14,5% în UE şi 14,8% în zona euro. 

    „La vârsta de 15 ani, aproape 100 % din populaţia UE şi a statelor membre este încă la şcoală. Pe măsură ce tinerii îmbătrânesc, mulţi intră în forţa de muncă, devin angajaţi, şomeri sau rămân în afara forţei de muncă. Nu toţi tinerii fac această tranziţie la aceeaşi vârstă, aşa că are loc o creştere treptată a numărului de tineri în forţa de muncă“, scrie Eurostat.

    Mai mult, oficiul european de statistică spune că, în perioada 2009-2021 au fost vizibile în şomajul în rândul tinerilor consecinţele a două crize globale: criza financiară şi economică de la sfârşitul anilor 2000 şi criza mai recentă declanşată de pandemia de COVID-19. Ambele crize au determinat o scădere a ocupării forţei de muncă.

    Scăderea ocupării forţei de muncă în timpul crizei financiare şi economice a condus în primul rând la o creştere a şomajului în perioada 2009 – 2013. În schimb, scăderea ocupării forţei de muncă în timpul crizei COVID-19 din 2020 a fost însoţită de o creştere mult mai mare a ponderii persoanelor din afara forţei de muncă decât a celor în şomaj.