BusinessMagazin

Tag: unitate

  • Sectorul auto, magnet pentru investiţii

    Investiţiile companiilor străine în România reflectă extrem de bine enunţul de mai sus. Un exemplu în acest sens este cea mai recentă investiţie a Faurecia: compania, ce activează pe piaţa din România din 2003 şi a raportat anul trecut vânzări de peste 219 milioane euro, a continuat extinderea în România prin deschiderea unei fabrici în judeţul Argeş, comuna Căteasca, la câţiva kilometri de Piteşti. Ca urmare a acestei noi investiţii, compania a ajuns să deţină cinci fabrici în România: la Tălmaciu (scaune auto), Craiova (sisteme de control al emisiilor), Mioveni (sisteme de interior), Râmnicu Vâlcea (scaune auto) şi pe cea din Argeş – Căteasca (sisteme de interior).

    Aceasta este printre cele mai moderne unităţi de producţie ale grupului Faurecia. Investiţia, în valaore de 8 milioane de euro, a ţintit construcţia efectivă, dar şi dotarea cu tehnologii de producţie de ultimă generaţie. Pe o suprafaţă totală de 14.000 de metri pătraţi, angajaţii Faurecia vor produce componente pentru planşa de bord, panouri de uşă şi consola centrală. În momentul de faţă, la fabrica de la Căteasca lucrează 370 operatori de producţie, specialişti tehnici, coordonatori de echipe şi manageri; reprezentanţii companiei vor ca până în 2020 să ajungă la 900 de angajaţi, urmând a fi create peste 500 de noi locuri de muncă.

    Fabrica din Căteasca este furnizor pentru unii dintre cei mai importanţi producători auto din lume, precum Jaguar, Land Rover, Fiat Chrysler, Volvo, Ford, Peugeot Citroën şi Renault. Componentele auto produse de angajaţii fabricii din Căteasca sunt folosite în echiparea unor modele premium ca Range Rover Velar şi DS7, noul model de referinţă al grupului PSA, ambele prezentate la ediţia din 2017 a Salonului Auto de la Geneva.

    În mai 2016, Faurecia a inaugurat o altă unitate, destinată diviziei de scaune auto, lângă Râmnicu Vâlcea. În prezent, cei 1.200 de angajaţi produc tapiţerii textile şi de piele pentru unii dintre cei mai importanţi producători mondiali din industria auto, precum Peugeot, Renault şi branduri Volkswagen. Materialele din care sunt realizate cele peste 500 de tipuri de tapiţerie sunt achiziţionate în proporţie de 75% de la furnizori locali.

    Veniturile grupului în România au fost de peste 200 de milioane de euro anul trecut, iar segmentul de sisteme interioare a generat în jur de 55% din aceste venituri, a declarat Cristophe Ancey, vicepreşedinte al diviziei Europa de Sud în cadrul Faurecia. „În ceea ce priveşte profitabilitatea, noi nu calculăm acest indice în funcţie de ţară, ci în funcţie de activitate – motiv pentru care trebuie calculată alături de rezultatele obţine şi în alte ţări”, a explicat el. Pentru fabrica din Piteşti (de asemenea pe segmentul de interioare), viziunea boardului este de a ajunge la venituri de 50 de milioane de euro până în 2021.

    „Dacă reuşim ca această fabrică să devină una de referinţă, acel prag ar putea fi ceva mai ridicat. Există aici spaţii disponibile, putem să mai adăugăm linii de producţie, existând posibilitatea de a ajunge în viitor la o capacitate similară cu cea a fabricii de la Piteşti. Activăm totuşi într‑un domeniu cu o dezvoltare foarte rapidă, unde tot timpul apar noi materiale sau noi tipuri de pielărie”, a remarcat şi Jean-Michel Renaudie, vicepreşedinte executiv al Faurecia. „În general, proiectele pe care le avem au un ciclu de dezvoltare ce durează între 3 şi 5 ani, în funcţie de automobil. În cele mai multe cazuri, la jumătatea ciclului se face o actualizare din partea producătorilor şi apar astfel mici diferenţe ce trebuie reflectate în producţie,” adaugă Michel Renaudie.

     

    Momentan nu există în plan deschiderea unei alte fabrici de interioare în România, dar asta nu înseamnă că Faurecia nu va face, la un moment dat, noi investiţii. „La Argeş am reuşit să dezvoltăm o echipă foarte competentă, iar asta e extrem de important în momentul în care decidem să investim într-o nouă fabrică. Ne bucurăm de faptul că avem aceste competenţe, nu există niciun plan ferm în momentul de faţă, pe termen scurt dorim să stabilizăm fabricile existente dar este posibil ca peste 4-5 ani să ne gândim la acest lucru”, a mai spus Renaudie.

    „Pentru noi resursele umane sunt o prioritate; pregătim fiecare angajat, iar timpul mediu investit este între 8 şi 10 săptămâni. Vom continua şi investiţiile în dezvoltarea personalului, pentru că vrem să îi calificăm pe exact pe activitatea specifică pe care noi o desfăşurăm”, a spus Renaudie. „Fiecare angajator ar vrea să aibă alături cei mai buni oameni, tocmai de aceea încercăm să le oferim condiţiile de care au nevoie. E adevărat, există concurenţă pe piaţă; acesta e un lucru bun, atât pentru România cât şi pentru Argeş, dar considerăm că avem abilităţile pentru a face faţă provocărilor.” Fabrica de la Argeş nu este cea mai mare unitate din portofoliul Faurecia pe plan local, dar suprafaţa ar permite o importantă extindere, transformând-o astfel în cea mai mare unitate locală, au explicat reprezentanţii companiei.

    Faurecia este unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente auto din lume, având trei divizii  cheie: scaune auto, sisteme de control a emisiilor şi sisteme de interior. În 2016, grupul a anunţat vânzări totale de 21 miliarde de euro. La 31 decembrie 2016, Faurecia avea 103.000 de angajaţi în 34 de ţări la cele 300 de unităţi de producţie şi 30 de centre de cercetare şi dezvoltare. Faurecia activează pe piaţa din România din anul 2003 şi are peste 3.300 de angajaţi. În 2016, fabricile din România au raportat vânzări totale de 219,3 milioane de euro.

  • Germania a creat o unitate militară specializată în contracararea atacurilor cibernetice

    Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a declarat că noua unitate, care va fi deplin operaţională din 2021, va reuni experţi din domeniul tehnologiei informaţionale şi din structuri militare. În total, din această vară, la această unitate vor lucra 13.500 de militari şi civili.

    Unitatea va fi comandată de un locotenent-general.

    Potrivit Ministerului german al Apărării, asupra serverelor armatei există zilnic mii de atacuri cibernertice de diverse intensităţi.

    Armata germană are autoritatea de a reacţiona prin “măsuri ofensive” la atacuri cibernetice, a precizat Ursula von der Leyen.

    “Dacă reţelele armatei germane sunt atacate, ne putem apăra. Imediat ce un atac periclitează capacitatea funcţională şi operaţională a forţelor noastre, putem răspunde cu măsuri ofensive”, a subliniat ministrul german al Apărării.

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă maşină de poliţie din lume – GALERIE FOTO

    Este singurul loc în care ai putea fi tras pe dreapta de un Bugatti Veyron, Ferrarri FF sau de un Lamborghini Aventador.

    De altfel, poliţia a primit recent şi un certificat din partea Guiness World Records pentru cea mai rapidă şi cea mai scumpă maşină deţinută de o unitate de poliţie: un Bugatti Veyron. Preţul unui Veyron pleacă de la 2,25 milioane dolari.

    Cu toate acestea, pare oarecum normal ca într-un oraş în care întorci capul după Bentley-uri sau Rolls Royce-uri, şi poliţia să aibă cu ce se mândri.

    Sursa: CNN

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă maşină de poliţie din lume – GALERIE FOTO

    Este singurul loc în care ai putea fi tras pe dreapta de un Bugatti Veyron, Ferrarri FF sau de un Lamborghini Aventador.

    De altfel, poliţia a primit recent şi un certificat din partea Guiness World Records pentru cea mai rapidă şi cea mai scumpă maşină deţinută de o unitate de poliţie: un Bugatti Veyron. Preţul unui Veyron pleacă de la 2,25 milioane dolari.

    Cu toate acestea, pare oarecum normal ca într-un oraş în care întorci capul după Bentley-uri sau Rolls Royce-uri, şi poliţia să aibă cu ce se mândri.

    Sursa: CNN

  • Profi deschide cinci noi magazine şi ajunge la 531 de unităţi

    Deschis în format City, magazinul din Predeal, al 19-lea din judeţul Brasov, se găseşte pe B-dul Mihail Săulescu, nr. 62. Acesta are o suprafaţă totală de 375 mp, iar sala de vânzări este de 253 mp.

    Tot în format City se află şi unitatea din Bacău. Situată pe str. Letea, nr.13, sc. A-B, aceasta acoperă 358 mp, din care suprafaţa de vânzări este de 194 mp.

    De astăzi, localitatea Stulpicani, judeţul Suceava, dispune de un magazin PROFI Loco pe str. Principală, nr. 275. Unitatea măsoară o suprafaţă totală de 350 mp, iar sala de vânzări are 215 mp.

    Acum funcţionează în format Loco câte un magazin PROFI şi în localitatile Iancu Jianu şi Vadastrita, ambele din judeţul Olt. Cel din Iancu Jianu este situat pe str. Târgului, nr.1B şi ocupă o suprafata totală de 393 mp, iar sala de vânzări măsoară 186 mp.

    Cu o suprafaţă totală de 313 mp, din care suprafaţa de vânzare este de 178 mp, unitatea din Vadastrita funcţionează pe str. M. Sadoveanu, nr. 60.

     

     

  • DONA atinge pragul de 300 de farmacii

    Farmacia DONA cu numărul 300 funcţionează în cadrul unui parteneriat în sistem de franciză, agreat între reţeaua de Farmacii DONA şi proprietarul lanţului de farmacii Medikon – Baby Farm, pentru 5 din cele 6 farmacii pe care acesta le deţine în Iaşi.

    „300 de farmacii înseamnă pentru noi şansa de a fi şi mai aproape de pacienţi şi posibilitatea de a le oferi condiţii generale mai bune în ceea ce priveşte preţurile şi portofoliul de produse, ca urmare a creşterii puterii de negociere cu furnizorii şi producătorii”, a declarat Eugen Banciu, Preşedintele Grupului DONA.

    Până în prezent, peste 130 de Farmacii DONA au fost redecorate. Doar în 2016 au fost investite în rebranding 5 milioane de lei, urmând ca anul acesta să fie alocate peste 2,5 milioane lei pentru reamenajarea farmaciilor. Cea de-a 300-a Farmacie DONA, recent inaugurată la Iaşi, beneficiază la rândul ei de un design modern. Unitatea este una dintre cele 16 unităţi partenere în sistemul de franciză DONA lansat anul trecut. Celelalte 15 sunt situate în oraşele: Bucureşti, Roşiorii de Vede, Alexandria, Brăila şi Iaşi. Programul de extindere prin francizare va fi continuat pe parcursul următorilor doi ani.

    Partenerii DONA au acces la un sistem integrat pe verticală (cu activităţi în achiziţii, distribuţie en-gros, marketing ş.a.), sub condiţia respectării stricte a regulilor care au stat la baza dezvoltării şi succesului brandului „Farmacia DONA”. Concret, partenerii primesc acces la un set de instrumente esenţiale pentru dezvoltare: apartenenţa la un brand mediatizat, proceduri de lucru eficiente şi automatizate, programe de evaluare şi dezvoltare pentru farmacişti şi asistenţi, activităţi de marketing şi merchandising negociate cu producătorii de medicamente şi suplimente alimentare, suport pentru eficientizarea activităţii şi consultanţă de management. În schimb, fiecare partener va contribui cu o valoare proporţională din cifra de afaceri, la cheltuielile de promovare a brandului „Farmacia DONA” şi ale altor acţiuni de marketing şi de achiziţii implementate.

    Marca “Farmacia DONA” reuneşte 300 de farmacii deţinute de 9 companii antreprenoriale cu capital privat românesc, a căror cifră de afaceri a fost de 966 milioane lei la finele lui 2016.

  • Cel mai puternic lanţ de restaurante din Bulgaria intră pe piaţă cu o locaţie în mallul AFI Cotroceni

    Bulgarii care au peste 20 de restaurante pe piaţa-mamă şi alte două în Barcelona, Spania, tatonează piaţa locală de mai mult timp. Acum însă, ei vor merge la ultimul etaj al mallului din Cotroceni cu o unitate de 2.000 mp, conform datelor ZF. Mall-ul va opera lucrări de extindere pentru a-i găzdui pe bulgari la ultimul etaj, urmând a fi construită şi o terasă specială.

    Până la închiderea ediţiei nici oficialii AFI şi nici cei ai grupului Happy nu au răspuns solicitării ZF.

    Bulgarii de la Happy, o afacere de familie, a mai ne­go­ciat şi cu alte centre comerciale şi s-au uitat şi la centrul vechi al Capitalei, însă nu au semnat nimic.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai puternic lanţ de restaurante din Bulgaria intră pe piaţă cu o locaţie în mallul AFI Cotroceni

    Bulgarii care au peste 20 de restaurante pe piaţa-mamă şi alte două în Barcelona, Spania, tatonează piaţa locală de mai mult timp. Acum însă, ei vor merge la ultimul etaj al mallului din Cotroceni cu o unitate de 2.000 mp, conform datelor ZF. Mall-ul va opera lucrări de extindere pentru a-i găzdui pe bulgari la ultimul etaj, urmând a fi construită şi o terasă specială.

    Până la închiderea ediţiei nici oficialii AFI şi nici cei ai grupului Happy nu au răspuns solicitării ZF.

    Bulgarii de la Happy, o afacere de familie, a mai ne­go­ciat şi cu alte centre comerciale şi s-au uitat şi la centrul vechi al Capitalei, însă nu au semnat nimic.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri din piaţă dispare treptat din România

    „Spaţiul din Iaşi nu este închiriat, ci este cum­pă­rat de noi. Cu siguranţă vom mai deschide ma­ga­zine MatHaus şi în alte oraşe, dar nu pot spune acum unde şi când“, spune Angela Rapo­tan, care, împreună cu soţul ei, Cezar Rapotan, a pus bazele businessului Arabesque, ajuns la 1,8 mld. lei. Doar piaţa locală este responsabilă pentru peste 85% din cifra de afaceri.
     
    Compania a trecut şi magazinul Mr. Bricolage din Piteşti sub brandul Arabesque, astfel că acum singura unitate care a rămas sub acest brand se află pe Calea Vitan din Bucureşti.
     

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC plănuieşte extinderea în Ungaria

    Remus Cosovanu, francizatul Spartan care deţine restaurante în Timişoara, Cluj şi Deva, a deschis pe 9 februarie, cea mai mare unitate stradală din cadrul lanţului, în urma unei investiţii de 110.000 de euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Noua unitate a înregistrat vânzări în valoare de 10.000 de euro şi 2.000 de clienţi, în primul weekend de funcţionare. Spartan ajunge astfel la 31 de unităţi, deschise în toată ţara, fiind pe locul 4 în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. Această inaugurare face parte din strategia de extindere la nivel naţional, dar şi internaţional, pe piaţa maghiară, pe care reţeaua Spartan şi Remus Cosovanu o vor implementa în 2017, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii Spartan.

    Restaurantul are o surprafaţă de 280 de metri pătraţi şi se află într-o zonă cu o importanţă comercială crescută a Timişoarei, Giroc.

    “Timişorenii apreciază în mod deosebit calitatea produselor şi a serviciilor Spartan, fapt pentru care stau mărturie cele cinci restaurante pe care le-am deschis deja aici, datorită cererii foarte mari. Mi-am dorit foarte mult să deschid un restaurant mai spaţios, în care lumea să vină şi să poată mânca în tihnă. Nu mi-am propus neapărat acest lucru, dar iată că am reuşit să inaugurăm cea mai mare unitate stradală a Spartan de până acum. Ceea ce vreau în acest moment este ca toţi cei care ne vor trece pragul să fie mulţumiţi de faptul că de acum vor regăsi aceleaşi meniuri gustoase şi de calitate, într-un decor îmbunătăţit!”, a explicat Remus Cosovanu, director general Corebos SRL, compania prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Remus Cosovanu a ales să se îndrepte spre piaţa fast-food-ului, după ce a analizat potenţialul mai multor francize din domenii variate şi a realizat potenţialul crescut al acestui segment de piaţă. După un stagiu de pregătire ce a durat trei luni şi s-a desfăşurat în Suceava, a deschis primul său restaurant cu o investiţie iniţială de 62.000 de euro. În doar trei ani, a reuşit să deschidă şapte restaurante de succes, să întreacă McDonald’s ca vânzări la nivelul municipiului Timişoara şi să înceapă discuţiile pe marginea detaliilor extinderii în Ungaria, având în plan ca anul acesta să fie deschisă prima unitate la nivel extern, cel mai probabil în Budapesta.

    “Având în vedere succesul mărcii Spartan în România, am decis să prospectez şi pieţele externe, pentru a vedea dacă se pretează acestui format de business. Am analizat potenţialul afacerii în Europa în primul rând, dar şi în Dubai şi Thailanda, şi am prezentat conceptul mai multor centre comerciale din străinătate, care au fost extrem de receptive la propunerile noastre. Aşadar mă bazez pe date concrete, atunci când afirm că franciza Spartan ar avea un succes formidabil în Europa şi în întreaga lume şi am planificat ca 2017 să fie anul în care dăm startul expansiunii în afară!”, a adăugat Remus Cosovanu, director general Corebos SRL, compania prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Fost fotbalist la prima echipă a Politehnicii Timişoara, unde a fost antrenat de Gheorghe Hagi, Remus Cosovanu s-a reorientat către antreprenoriat şi în 2014 a deschis primul său restaurant Spartan, în Timişoara. Trei ani mai târziu, cu o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro, estimată pentru finalul lui 2016, şi cu încă cinci restaurante deschise, a hotărât să prospecteze şi pieţele externe.

    Timişoara este oraşul cu cele mai multe restaurante Spartan din ţară: cinci unităţi dechise în perioada 2014 – 2017. Datorită rezultatelor obţinute până în prezent, Remus Cosovanu a obţinut exclusivitate asupra mărcii în oraşul de pe Bega, acesta fiind singurul loc din România în care Spartan are mai multe restaurante care se regăsesc exclusiv în gestiunea unui singur francizat.

    Planurile sale pentru anul în curs includ, în afară de inaugurarea primului restaurant Spartan din afara României, şi deschiderea unor noi unităţi în Timişoara şi Cluj. De asemenea, ultima parte din 2017 va marca şi apariţia primului restaurant Spartan Drive din Timişoara, unde clienţii vor putea comanda din maşină, şi care va ocupa 320 de m2 şi va fi situat la ieşirea spre Arad.

    În afară de cele şapte restaurante Spartan pe care le conduce la ora actuală, Remus Cosovanu este implicat, din anul 2016, şi în două dintre cele trei francize secundare deţinute de S.C Strong MND Corporation (compania francizoare a mărcii “Spartan”): Transylvania Burger şi Hercule, deschise în centrul comercial Shopping City din Timişoara.

    SC Corebos SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Remus Cosovanu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Timişoara, Cluj şi Deva şi are 145 de angajaţi.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa.

    Cifra de afaceri înregistrată de S.C Strong MND Corporation S.R.L la finalul anului 2015 este de aproximativ 3.600.000 de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.