BusinessMagazin

Tag: trecere

  • OPINIE – Alexandra Roată, managing partner Softlead: „Şi când se vor aşeza toate, să privim mai mult spre excelenţă!”

    Noi obiceiuri de consum, o perdea de nelinişte, o criză economică şi o erupţie a sistemului de sănătate au oprit timpul în doar câteva luni. O lume întreagă analizează statistici, calculează atent cheltuielile de acasă sau de la firma pe care o administrează şi speră la ce avea cu doar câteva săptămâni în urmă.

    Cei care nu au fost afectaţi de şomaj, lucrează de două ori mai mult la salvarea, menţinerea sau păstrarea ritmului de creştere, ce părea atât de uşor de atins la ultimele şedinţe de lucru din 2019. Dincolo de o luptă acerbă pentru viaţă, în încremenirea oraşelor, în liniştea de pe străzi, se construieşte o nouă perspectivă a excelenţei. Prin rafinarea a ceea ce aveam, prin ceea ce putem face mai bine, prin a demonstra că putem fi şi mai productivi în tot aceleaşi 24 de ore pe care le aveam la dispoziţie şi în urmă cu doar câteva luni, când desfăceam şampaniile noului an.

    1. Drumul spre excelenţă şi spre mai bine
    E un drum spre noi oportunităţi plin de spini, greu de parcurs, în care timpul e aliat şi inamic, în acelaşi timp. Un timp în care parcă poţi să iei decizii, să desenezi scenarii, să anticipezi situaţii şi să te consulţi cu ceilalţi, dar un timp în care trebuie să te uiţi atent în conturi şi să evaluezi limpede şi obiectiv şanse, repere şi mii de idei înlănţuite. Un timp care nu are răbdare şi nici interes pentru cămaşa purtată azi, mâine sau în orice luni, pentru că, nu-i aşa, abia acum înţelegem de ce tricourile negre erau o opţiune pentru vizionarii care au deschis lumi noi.
    De excelenţa aceasta e momentul să ne agăţăm astăzi, pentru ca atunci când vom considera că avem din nou nevoie de cămăşi albe să putem să avem un loc bine definit în noua piaţă de consum, cea pe care nu credeam vreodată că o vom prinde, de la mcdonaldizare încoace.

    2. Inovaţia şi inteligenţa în momente de şoc
    În business, indiferent de mărimea companiei, mecanismele de supravieţuire capătă forţe noi de adaptare, prin modelare, pivotare şi evaluare constantă şi rapidă. Pentru cele mai multe dintre organizaţii, A/B testing e un răsfăţ, deciziile de implementare fiind luate în funcţie de modul în care piaţa de consum vizată răspunde situaţiei actuale şi în raport cu noua aşezare a piramidei lui Maslow. Şi, iată, aşa se reconstruieşte excelenţa: tactici şi strategii negândite până acum devin modele de lucru gata implementate, pentru a menţine şi pentru a salva.

    3. Distanţarea care apropie
    În ultimele săptămâni, în interiorul fiecărei industrii, oamenii au început să lucreze împreună. În plin context pandemic, nu mai poţi să fii singur şi să rămâi pe val şi aşa apare colaborarea între companii care pot oferi servicii, produse şi soluţii competiţiei, pentru a primi la schimb valoare adăugată. Pentru cei mai mulţi, aceasta era „strategia din sertar”, la care nu apelezi decât atunci când nu mai poţi tu să răzbeşti. În mod normal, este un alt pas spre excelenţă: pentru că prin colaborare, nu doar că te poţi raporta corect la piaţă, ci şi reuşeşti să urci rapid trepte spre vârf.

    4. Mai mult decât recesiune, acestea par să fie coordonatele unui dezastru natural
    De ce vorbim despre excelenţă într-un context sumbru? Pentru că din liniştea caselor proprii, preocupaţi mai mult ca niciodată pentru ce va fi mâine, fiecare dintre noi se poate autoevalua. Putem să ne dăm seama ce ştim să facem mai bine şi mai rapid, care este meşteşugul ce ne poate ajuta să trecem peste şi este testul psihologic, moral şi profesional a cărui evaluare ţine atât de mult de noi.

  • Mihaela Feodorof, Performanceway: A trecut vremea liderilor plini de aer şi goi de conţinut care recită reţete de succes. Această încercare globală readuce în prim plan liderul smerit

    În această perioadă, liderii companiilor trebuie să comunice cu toţi angajaţii, atât direct cât şi prin toate nivelele de management, precum şi să dea dovadă de umanitatea în relaţia cu oamenii, crede Mihaela Feodorof, executive coach si business consultant la compania de consultanţă Performanceway. A trecut vremea liderilor care animă echipele prin carismă şi public speaking, afirmă ea.

    ”Liderul egal în atitudine va fi cel câştigător. Cred cu tărie că această  încercare globală readuce în prim plan liderul smerit. Nu umil, ci cu măsură. A trecut vremea liderilor plini de aer şi goi de conţinut care recită reţete de succes şi animă echipele prin carismă şi public speaking. Aceste abilităţi se dezvoltă, pe când valorile trăite, asumate, nu doar afişate pe pereţi, conving”, a declarat Mihaela Feodorof.

    Oamenii îşi vor aduce aminte de şefii care s-au pus în slujba lor, a angajaţilor, atât pentru a le asigura veniturile necesare bunului trai, cât şi pentru a avea cu cine să-şi continue activitatea şi să crească businessul, crede consultantul.

    ”Onestitatea discursului, smerenia în relaţii şi autenticitatea în abordarea situaţiilor sunt caracteristicile care vor contura profilul noului lider. Atât societatea, cât şi individul, se vor scutura de praful superficialităţii şi al falsei imagini”, adaugă Feodorof.

    În ceea ce priveşte relaţia dintre manager şi angajaţi în această perioadă, ea crede că aceasta se transform în una de parteneriat, cu scopul de a motiva angajatul să aducă plusvaloare proiectelor.

    ”Relaţia manager-angajat capătă valenţa relaţiei de parteneriat şi se exprimă prin plural şi performanţă sporită. Cum anume? Rolul directiv al managerului nu produce efecte în munca la distanţă. Ceea ce se doreşte acum mai mult ca niciodată este angajamentul celui care îşi asumă munca şi îşi aduce astfel plusvaloarea sa la proiect. De la “fac ce mi se cere” la “disponibilitatea de a pune umărul la proiectele comune” este un pas enorm în eficienţa individuală şi la nivelul echipei. Aceste etape prin care trece relaţia de muncă redefineşte cultura organizaţiei în una a performanţei”, concluzionează Mihaela Feodorof.

     

  • Sociolog: Criza prin care trecem cu toţii acum seamănă cu criza vârstei de 40 de ani. Care sunt motivele şi ce avem de câştigat din asta

    Romulus Oprica, sociolog şi managing partner al firmei de consultanţă BrandBerry, a spus că criza actuală, adusă de contextul pandemiei globale, ne face să ne regândim priorităţile, motiv pentru care aceasta se aseamănă foarte mult cu „criza de 40 de ani”.

    „Mă aştept să fim mult mai atenţi de acum încolo la relaţiile cu străinii. Faţă de prieteni sau de familie nu ne vom schimba prea mult atitudinea, dar am putea fi mult mai sceptici cu persoanele noi pe care le vom cunoaşte. Probabil va exista o distanţare socială până îi vom cunoaşte pe acei oameni cu care interacţionăm” descrie el „noua normalitate” de după criză în cea mai recentă ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu.

    Oprica observă că perioada aceasta este determinată de un factor cât se poate de clar: „Este un virus care nu dispare de pe o zi pe alta, iar în memoria noastră va rămâne. OK, ne va influenţa viaţa, prin urmare trebuie să fim atenţi cu acţiunile noastre.”

    Acest lucru se va traduce şi printr-o reevaluare a priorităţilor noastre.

    „Vom trece cu toţii prin criza de 40 de ani, indiferent de vârstă. De ce? Te gândeşti la ce ai făcut până acum, la ce este cu adevărat esenţial, la ce îţi place, ce vrei să faci, realizezi că nu eşti veşnic, că poţi să ai probleme serioase în orice clipă şi atunci îţi prioritizezi altfel acţiunile, relaţiile, aşteptările, dorinţele, asta se întâmplă de fapt şi la vestita criză de 40 de ani când zici: <<Am trecut de jumătatea vieţii, ce am făcut şi ce vreau să fac de acum încolo?>> Nici nu mai eşti foarte atent să îi mulţumeşti pe toţi, să fii atent la ceilalţi şi atunci încerci să fii mai introspect. Cred că vom avea de-a face cu o criză de 40 de ani cvasiuniversală.”

     

     

     

     

     


     

  • O poveste întunecată din nordul îndepărtat

    Lansată în urmă cu un an de televiziunea islandeză şi relansată în martie anul acesta de Netflix, miniseria „The Valhalla Murders” (Crimele din Valhalla) poate fi, cu siguranţă, pe placul iubitorilor genului thriller/poliţist. Deşi când am început să urmăresc „Crimele din Valhalla” distribuţia îmi era total necunoscută, fiind vorba exclusiv de actori islandezi, iar nota de pe IMDB – 6,3 – neconvingătoare (între timp, la trei săptămâni de la lansare, a urcat peste 7), am hotărât să-i dau o şansă, deoarece mă convinsesem deja, în trecut, că nordicii pot face filme sau seriale foarte bune. „Crimele din Valhalla” prezintă investigaţia desfăşurată în jurul unei serii de omoruri săvârşite în capitala Islandei, Reykjavik, şi în împrejurimile acesteia, despre care secţia centrală de poliţie îşi va da rapid seama că sunt comise de acelaşi autor, descoperind, mai târziu, că victimele îşi intersectaseră, în urmă cu mulţi ani, destinele, fiind implicate în nişte fapte îngrozitoare petrecute în cadrul unui internat de băieţi, numit Valhalla, lucru care le adusese acest sfârşit tragic. Fiind vorba de o mini-serie, cu opt episoade de aproape o oră fiecare, şi de nu un film de 90-120 de minute, a fost automat necesară crearea mai multor fire narative, aşa că, în paralel cu acţiunea principală, care ţine de investigaţiile poliţiei, se conturează, adiacent, vieţile personajelor şi conflictele interioare şi interpersonale ale acestora. 
    Primele secvenţe din episodul-pilot dau impresia unui serial cu buget redus – probabil aşa a şi fost – acţiunea se petrece în mare parte în secţia de poliţie şi în alte câteva locuri, nu au fost folosite efecte speciale, iar figuraţia a fost necesară în puţine scene. Nu ai însă timp să te concentrezi prea mult pe acest aspect, deoarece se trece destul de rapid la intriga serialului: prima crimă. Pe măsură ce se înaintează în poveste – din ce în ce mai complexă – secrete întunecate din trecutul personajelor încep să iasă la suprafaţă, făcând ca fiecare episod să devină tot mai palpitant. Spre final, acţiunea ia o întorsătură total neaşteptată, dând la iveală corupţia, abuzurile şi lanţul de minciuni ţesut în jurul autorităţilor, a celor care trebuia să lupte, de fapt, pentru siguranţa şi binele oamenilor, deznodământul trimiţându-mă cu gândul la un film foarte bun, cu o temă asemănătoare: „Spotlight”.
    Ce m-a frapat în acest serial islandez a fost lipsa culorilor vii, puternice. Şi nu este singura producţie scandinavă în care remarc acest lucru. Nu ştiu dacă este din pricina peisajelor cenuşii, lipsite de vegetaţie, alcătuite în mare parte din drumuri pustii şi stânci înzăpezite, a ţinutelor personajelor, mai tot timpul în tonuri închise, neutre, sau a lipsei de carismă a acestora, cert este că „răceala nordică” se resimte dincolo de ecran. Deşi nu consider că limba este neapărat un impediment, ce mi s-a părut totuşi dificil a fost să ţin minte numele personajelor – fiind vorba despre nume sau porecle care semănau între ele şi cu care nu suntem obişnuiţi, asocierea cu acestea este destul de dificilă. Aş mai adăuga că, spre deosebire de filmele sau serialele americane, se pare că nordicii pun prea puţin accentul pe sex appealul personajelor şi pe înfăţişarea acestora, concentrându-se mai degrabă pe detaliile care construiesc complexitatea poveştii.

    Crimele din Valhalla
    Producţie: Netflix  
    Regie: Thordur Palsson
    Distribuţie: Nína Dögg Filippusdóttir, Björn Thors, Bergur Ebbi

  • Dincolo de graniţe

    „Povestea businessului nostru a luat naştere din dorinţa de a oferi oamenilor acces la produse sănătoase, artizanale, din mediul rural, dar şi pentru a oferi o rampă de lansare micilor producători din România şi, mai ales, producătorilor de lucruri handmade”, povesteşte Robert Tudor, cel care, alături de soţia sa, Claudia Tudor, a pus bazele conceptului Graniţa urbană.
    Amândoi au lucrat în domeniul HoReCa. Robert Tudor a făcut înconjurul lumii de două ori pe un vas de croazieră, dar a ales să revină în România, unde a împletit jobul de bucătar cu cel în domeniul vânzărilor. După câteva încercări în domeniul antreprenoriatului, s-a încumetat să mai facă una. Cu numele de Graniţa urbană.
    „Este un pas riscant, dar motivant. Profilul de business este unul nişat. Investiţia iniţială este de 10.000 de euro, dar mizăm în mare parte pe reinvestirea în totalitate a profitului în primii doi ani de activitate”, spune el.
    Businessul a fost pus pe picioare la începutul acestui an, iar în decursul primăverii băcăniei online ar trebui să i se alăture şi un punct fizic de vânzare în Otopeni, lângă Capitală. Ca simbolistică, magazinul va fi exact la graniţa dintre Bucureşti şi judeţul Ilfov.
    „Produsele pe care le comercializăm acum sunt fabricate pe tot teritoriul României. Este vorba despre produse precum zacuscă şi dulceaţă din Comăneşti şi Gura Ocniţei, specialităţi din peşte din Bucovina, brânză din Cund, bere artizanală din Bucureşti şi Sibiu, produse handmade din Bucureşti, cosmetice organice din Prahova.”
    Băcănia include, aşadar, şi produse nonalimentare, care poartă însă, şi ele, pecetea de „fabricat în România”. Graniţa urbană vinde, de asemenea, fructe, legume şi băuturi răcoritoare din Buftea, produse vegane din Dobrogea, făină şi mălai provenite din agricultură ecologică din judeţul Vrancea, muştar artizanal din Tecuci, vin din Dealu Mare, miere şi produse din miere de la trei producători din Gohor, Pătârlagele şi Dobârceni. De toate pentru toţi.
    „Planurile pentru 2020 cuprind dezvoltarea brandului prin participarea la târguri şi evenimente de profil, dar şi reinvestirea profitului în publicitate online şi integrarea cât mai multor producători pe platformă”, spune Robert Tudor.
    Cine cumpără? În general, oamenii care nu au timpul necesar să meargă la cumpărături în magazine sau cei aflaţi în căutare de produse naturale, bio şi artizanale.
    Cei doi antreprenori care au creat Graniţa urbană vor să exploateze şi mai mult această nişă a produselor cât mai apropiate de obiceiurile strămoşeşti.
    „Anul acesta sau cel târziu anul viitor vrem să facem şi o linie de producţie proprie şi vrem să organizăm ateliere de gătit la ceaun, o tehnică aparte pe cale de dispariţie, care se mai regăseşte doar în mediul rural. Oamenii trebuie să cunoască tehnica de preparare a bucatelor şi atmosfera care se regăsea în ograda de altădată.”

    I See Stars – brand de haine (Bucureşti)
    Fondator: Anda Onescu
    Investiţie iniţială: 15.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 42.000 de euro
    Prezenţă: magazine din Bucureşti (Dacia 24) şi Constanţa (Alinette)

    Captain Bean – reţea de cafenele (Cluj-Napoca)
    Fondator: Bogdan Pandea
    Investiţie iniţială: 7.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Yes, Please! – cărţi şi cupoane personalizate (Bucureşti)
    Fondatori: Raluca şi Dan Cristea
    Investiţie iniţială: 6.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 50.000 de euro
    Prezenţă: Cărtureşti, BookCity, InMedio, eMag

    Maestoso Design – producţie de accesorii (Bucureşti)
    Fondator: Claudia Tecuceanu
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: online, showroom propriu, magazine partenere din străinătate

    Chicineta – brand de farfurii
    cu mesaje (Bucureşti)
    Fondator: Oana Titică
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (63.000 de euro)
    Prezenţă: online, Bucureşti Mall

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Decizie forţată de COVID-19: McDonald`s închide toate cele 1.270 de restaurante din Marea Britanie, la scurt timp după ce a trecut doar la livrări şi drive thru

    Gigantul McDonald`s închide toate cele 1.270 de restaurante din Marea Britanie, pe fondul temerilor legate de răspândirea pandemiei, la scurt timp după ce lanţul de restaurante de tip fast-food a trecut doar la livrări şi drive thru, potrivit BBC.

    Compania susţine că a luat această decizie pentru a proteja angajaţii şi clienţii.

    Vineri, premierul britanic Boris Johnson a spus că restaurantele şi cafenelele trebuie să se închidă, dar a exclus din ordin restaurantele care livrează clienţilor.  

    McDonald`s are circa 135.000 de angajaţi în Marea Britanie, iar compania a anunţat că cei angajaţi în mod direct vor primi salarii întregi pentru orele lucrate până pa data de 5 aprilie.

    Până atunci, lanţul de restaurante de tip fast-food se aşteaptă ca pachetul de ajutor financiar al guvernului să intre în vigoare – întrucât acesta garantează 80% din salariile angajaţilor.

    Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru BBC că se aşteaptă ca francizaţii McDonald`s – care îşi pot decide propriile politici de salarizare – să le urmeze exemplul.

    „În ultimele 24 de ore a devenit clar că menţinerea distanţării sociale în timp ce operăm serviciul de livrare şi cel de Drive Thru este foarte dificilă, ceea ce ne-a determinat să decidem închiderea tuturor restaurantelor din Marea Britanie şi din Irlanda începând cu data de luni, 23 martie, ora 7 seara”, a anunţat Paul Pomroy, şeful McDonald`s în Marea Britanie.

  • Yuval Noah Harari: Lumea după coronavirus. Furtuna va trece, omenirea va supravieţui, dar vom locui într-o lume diferită

    Criza generată de pandemia coronavirusului are efecte pe plan mondial, iar deciziile guvernelor probabil vor configura mulţi ani lumea, inclusiv sistemele economice, politice şi culturale, afirmă filosoful şi istoricul israelian Yuval Noah Harari, într-un editorial publicat în Financial Times.

    “Omenirea se confruntă cu o criză globală, poate cea mai mare criză a generaţiei noastre. Deciziile pe care le iau oamenii şi guvernele în următoarele câteva săptămâni probabil vor configura lumea mulţi ani. Vor configura nu doar sistemele medicale, ci şi economia, politica şi cultura. Trebuie să acţionăm rapid şi decisiv. Dar trebuie să luăm în considerare şi efectele pe termen lung ale acţiunilor noastre.

    Când alegem dintre mai multe variante alternative, trebuie să ne întrebăm nu doar cum depăşim ameninţarea imediată, ci şi ce fel de lume vom moşteni după trecerea furtunii. Da, furtuna va trece, omenirea va supravieţui, cei mai mulţi dintre noi vom fi în viaţă, dar vom locui într-o lume diferită”, afirmă Yuval Noah Harari în editorialul publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Lumea după coronavirus. Aceasă furtună va trece, dar alegerile pe care le facem acum ne-ar putea schimba vieţile pentru anii care vor urma”.

    “Multe dintre măsurile de urgenţă aplicate pe termen scurt vor deveni accesorii ale vieţii. Aceasta este natura urgenţelor, de a accelera procesele istorice. Decizii care în mod normal ar necesita ani de deliberări sunt adoptate în câteva ore. Sunt forţate spre utilizare tehnologii imature şi chiar periculoase, deoarece riscul de a nu face nimic este mai mare”, adaugă autorul, notând că ţări întregi sunt folosite în experimente sociale la scară largă.

    “Ce se întâmplă când lucrează toată lumea de acasă şi comunică doar de la distanţă? Ce se întâmplă când şcoli ori universităţi îşi desfăşoară activităţile online? În vremuri normale, guvernele, companiile şi consiliile educaţionale nu ar accepta niciodată astfel de experimente. Dar acestea nu sunt vremuri normale”, subliniază Yuval Noah Harari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul total al cazurilor de COVID-19 trece de 300.000 la nivel global

    Peste 300.000 de cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate până sâmbătă seară la nivel global, potrivit FT.

    Datele Worldometers arată 303.196 de cazuri, dintre care 94.639 de oameni vindecaţi şi 12.962 de decese, până la ora redactării acestui material.

    Cele mai multe cazuri noi au fost raportate astăzi în Italia, SUA şi Spania, cu 6.557 de cazuri noi, respectiv 4.754 şi 3.803.

     

  • Florăria din hipermarket

    Înfiinţată în urmă cu aproximativ un deceniu ca magazin online, în prezent Floria denumeşte un grup din care fac parte, în afară de magazinul online, şi o reţea de şapte florării stradale (dintre care cinci în Bucureşti, una în cadrul aeroportului Otopeni şi o alta în Ploieşti), o divizie pentru evenimente şi amenajări peisagistice, vânzări en gros, precum şi distribuţa de flori şi plante către hipermarketuri şi supermarketuri. Anul trecut, toate acestea au generat venituri de 30,5 milioane de lei, în creştere semnificativă faţă de valoarea de 22 milioane de lei bifată în 2018.
    Motorul afacerii a fost dezvoltarea segmentului B2B (business to business) prin import şi distribuţie de plante şi flori la nivel naţional. Orientarea pe segmentul business a început în 2018, în Bucureşti. Ulterior, după consolidarea operaţiunilor din Capitală, reprezentanţii companiei spun că au decis să se extindă la nivel naţional, dat fiind că, spuneau ei într-un interviu la momentul începerii expansiunii, în 2018, dispuneau de resursele disponibile pentru a gestiona comenzi oriunde în ţară. „Evoluţia distribuţiei de plante către clienţii cu volume mari este o confirmare că ceea ce ne-am propus în urmă cu doi ani, respectiv să activăm ca broker de flori la nivel naţional pe segmentul B2B şi să devenim alternativa cu know-how la brokerii de flori din Olanda, a funcţionat şi rămâne o direcţie strategică de dezvoltare şi pentru anii următori”, a spus Adrian Ciucur, CEO al grupului Floria, odată cu comunicarea celor mai recente rezultate ale companiei. Au integrat astfel modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi.
    În ceea ce priveşte businessul iniţial al Floria, divizia online floria.ro, acesta a crescut anul trecut cu peste 20%, până la 7,8 milioane de lei.
    Reprezentanţii Floria spun că şi-au propus să se concentreze în continuare pe dezvoltarea de noi canale de vânzare, iar în acest sens derulează mai multe proiecte pilot pentru a testa potenţialul pe anumite nişe ale pieţei de floristică. Ei spun că urmează să dezvolte mai ales proiecte în care să îmbine experienţa şi datele despre piaţa floristică şi comportamentul de consum pe diverse segmente ale pieţei. Florăriile de tip insulă din hipermarketuri, alături de un serviciu de livrare de flori la domiciliu în cutie sunt două dintre cele mai recente proiecte care îmbină istoria din online şi offline a grupului. 

    CONTEXT:
    Piaţa florilor este una efervescentă, cu noi jucători constant, deopotivă în mediul online, dar şi în magazinele fizice – atât cele care se concentrează pe nişe tot mai noi, cât şi pe cele tradiţionale, respectiv „chioşcul de flori de la colţ”.

    DECIZIE:
    Grupul Floria a decis să intre pe un segment de business puţin exploatat – distribuţia de flori în cadrul hipermarketurilor şi supermarketurilor locale prin dezvoltarea segmentului B2B.

    CONSECINŢE:
    Compania şi-a crescut afacerile cu 39% în 2019 faţă de anul precedent, mai cu seamă datorită acestei decizii de business, în contexul în care  distribuţia naţională de plante către hipermarketuri şi supermarketuri a avut un rulaj de patru ori mai mare faţă de anul anterior. 

  • Este oficial: Încă o ţară europeană declară stare de urgenţă şi ÎNCHIDE graniţele

    Danemarca a anunţat că închide graniţele pentru toţi turişii internaţionali timp de o lună, într-o serie de măsuri drastice prin care vrea să răspândească extinderea epidemiei de coronavirus.

    Astfel, niciun străin non-rezident nu va putea trece graniţa în Danemarca începând de sâmbătă 14 martie şi până pe 13 aprilie, potrivit Forbes.

    Singurii care vor putea trece sunt cetăţenii danezi care se întorc acasă şi cetăţenii care pot fi documentaţi drept cetăţeni ai ţării.

    Celelalte excepţii care vor putea trece graniţa sunt: alimente, medicamente şi bunuri vitale pentru industrie.

    Mette Fredriksen, premierul danez, a anunţat măsura dramatică în cadrul unei conferinţe de presă, vineri seară, acordând astfel mai puţin de 24 de ore înainte de intrarea în vigoare.

    La momentul anunţului premierului, Danemarca înregistra 801 cazuri, dintre care 23 erau în spital, iar patru se aflau în terapie intensivă.

    În ciuda măsurilor anunţate, Fredriksen spune că se aşteaptă ca numărul cazurilor să crească şi să existe şi decese.

    „Suntem într-un teritoriu necunoscut, dar sunt sigur că vom trece prin asta împreună”, a spus ea.

    Premierul descrie măsurile drept „agresive”, dar spune că este convinsă că merită, chiar dacă beneficiile se vor vedea abia mai târziu.