Tag: tranzactionare

  • Acţiunile ruseşti listate pe bursa din Londra se prăbuşesc cu 98% în ultimele două săptămâni. Bursa din Moscova ia cea mai mare pauză din 1998 încoace

    Valoarea certificatelor de depozit ale companiilor ruseşti listate în Regatul Unit continuă să se evapore, pe măsură ce sancţiunile statelor vestice produc o serie masivă de efecte resimţite la nivel global, notează Bloomberg.

    Indicele Dow Jones Russia GDR, care monitorizează companiile ruseşti tranzacţionate în Londra, s-a prăbuşit cu 98% în ultimele două săptămâni. Scăderea a şters 572 de miliarde de dolari din capitalizarea cumulată a 23 de acţiuni, inclusiv Gazprom PSJC, Sberbank PJSC şi Rosneft PJSC.

    Selloff-ul de miercuri a declanşat un val de întreruperi. În prima oră a sesiunii de astăzi de la bursa londoneză LSE, tranzacţionarea acţiunilor Gazprom, Sberbank şi Magnit s-a oprit timp de 15 minute. Tranzacţiile cu acţiunilor băncii VTB PJSC au fost suspendate săptămână trecută ca urmare a sancţiunilor statelor occidentale.

    Ne-a trecut glonţul pe la ureche. Sberbank , cea mai mare bancă din Rusia, a vrut să cumpere Volksbank România acum 9 ani

    Astăzi, 2 martie, indicele Dow Jones Russia GDR, din care fac parte cele mai mari 11 companii ruseşti listate pe LSE, a scăzut cu până la 81%, fiind pe minus cu 98% din data de 16 februarie încoace.

    Certificatele de depozit pentru Sberbank s-au prăbuşit săptămâna aceasta cu 99%, în timp ce Gazprom a scăzut cu 98%, iar producătorul de oţel Severstal PJSC a pierdut aproape 100%. Rosneft Oil. Co afişează un minus de 79%, iar Lukoil PJSC suferă un declin de 99%.

    La Moscova, bursa de valori a luat cea mai lungă pauză din ultimii 24 de ani.

    Exodul acţiunilor ruseşti listate în afara ţării ar putea continua, având în vedere că furnizorul de indici Stoxx plănuieşte să renunţe la 61 de companii ruseşti începând cu 18 martie. MSCI ia în calcul un plan similar.

     

  • 81.800 de investitori la bursa locală la final de 2021, maxim din 2014 încoace

    Un număr de 16.150 de persoane au început să tranzacţioneze anul trecut.

    Bursa de la Bucureşti a ajuns la finele lunii decembrie 2021 la un număr de 81.793 de investitori, în creştere cu 24,6%, sau 16.156 de persoane faţă de T4/2020, potrivit cal­cu­lelor realizate de ZF pe baza celor mai recente date ale Fon­dului de Compensare a Investitorilor (FCI). Numărul in­vestitorilor a ajuns astfel la cea mai ridicată valoare din iunie 2014 încoace, adică de la marile listări de stat Electri­ca, Nuclearelectrica şi Romgaz. „Procentual, creşterea pare mare, dar ne referim la o bază foarte mică. Raportat la populaţie înseamnă foarte puţin. Din aproximativ 16 mi­lioane de locuitori cât are România în acest moment, în­seamnă aproximativ 0,5% din populaţie“, apre­cia­ză analistul financiar Dragoş Cabat la solicitarea ZF.

  • Bursa poloneză, din nou pe verde: La doar o zi de la prăbuşirea provocată de atacurile ruseşti, indicele WIG 20 creşte cu 6,5%. Plus de 2,5% şi 5,3% pe indicii de la Praga, respectiv Budapesta

    Pieţele de capital din Europa Centrală şi de Est înregistrează creşteri semnificative vineri, în linie cu marile burse din vestul continentului, după ce pieţele internaţionale au suferit scăderi masive ieri, 24 februarie, ca urmare a atacurilor lansate de Rusia în Ucraina.

    La Varşovia, indicele WIG20 se aprecia la 13:55, ora României, cu 6,5%, în timp ce indicele ceh PX creştea cu 2,5%, iar BUX din Budapesta era pe plus cu 5,3%, conform Yahoo Finance. În Rusia, indicii MOEX şi RTS afişează creşteri de 12%, respectiv 17%, după ce se opriseră din tranzacţionare la un moment dat în cursul zilei de ieri.

    Indicele paneuropean Stoxx 600 creştea cu 2,1% la ora publicării ştirii.

    Ieri, autoritatea ucraineană de reglementare a pieţei de capital a decis să oprească – cu anumite excepţii – circulaţia tuturor valorilor mobiliare din ţară.

    Vineri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să accepte negocieri cu Ucraina, dacă armata ucraineană încetează să opună rezistenţă. Lavrov susţine că armata rusă nu plănuieşte să ocupe Ucraina, ci să asigure în schimb „demilitarizarea ţării”.

    În prezent, pe fondul dezbaterilor la nivel internaţional legate de sancţiunile economice aplicate Moscovei, „Statele Unite ar putea să-şi susţină propriul sector petrolier, precum şi sectorul petrolier din ţările aliate (Mexic, Brazilia) şi să ajungă la un acord cu Iranul cât mai repede posibil”, scrie XTB, broker specializat pe burse internaţionale listat la Varşovia.

    „Europa ar putea să depună toate eforturile pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de energie din Rusia cât mai rapid.”

     

    Bursa de la Bucureşti se înverzeşte şi deschide pe plus şedinţa de vineri

     

  • BREAKING Bursa de la Moscova revine la tranzacţionare cu prăbuşiri de 50%

    Într-o decizie fără precedent, Bursa de la Moscova a revenit surprizător la tranzacţionare după o pauză de doar câteva ore în care autorităţile anunţaseră că o închid din cauza situaţiei din Est. Indicele MOEX are o prăbuşire de 50%, la fel şi RTS tot de 50%.

    “O teamă tot mai mare de sancţiuni severe a făcut ca indicele rusesc RTS (RUS50) să fie în cădere liberă”, scrie XTB România. Tranzacţionarea a fost deja oprită de mai multe ori din cauza volatilităţii. “Se fac apeluri pentru a elimina complet instituţiile financiare ruseşti de la sistemul SWIFT, ceea ce ar fi o lovitură masivă pentru Rusia.​

  • De ce a pierdut singurul unicorn românesc jumătate din valoare

    În fix două luni de zile se împlineşte un an de la listarea istorică a UiPath pe Wall Street, cel mai dur ring bursier al lumii. Pentru o companie plecată din România, dar care acum aparţine lumii, această listare a adus multiple premiere: UiPath a fost şi este primul unicorn local, este prima companie care a intrat în ringul american de tranzacţionare, iar fondatorul ei, Daniel Dines, a devenit cel mai bogat român, zguduind din temelii un clasament care nu mai producea surprize de ani buni.

    De la listare însă, aproape jumătate din valoarea de piaţă a UiPath s-a evaporat, pierderile sunt imense, iar hemoragia financiară a companiei pare că va continua. Ce nu a mers şi cum pot dificultăţile UiPath să aducă cu picioarele pe pământ o generaţie de afaceri care deja se visează următorul unicorn al României?

    UiPath, cel mai valoros produs al industriei de IT din România, care dezvoltă aplicaţii software pentru automatizarea proceselor de lucru din companii, a început miercuri, 21 aprilie, tranzacţionarea la New York Stock Exchange sub simbolul PATH. Visul pe care l-au avut mai multe generaţii de antreprenori din IT din România a devenit realitate odată cu listarea UiPath pe cea mai puternică bursă din lume, cea din New York – evenimentul fiind marcat de prezenţa la Bursă a unei echipe conduse de cofondatorii Daniel Dines şi Marius Tîrcă. Dines a devenit astfel primul român care a sunat clopoţelul Bursei de la New York pentru a marca listarea propriei companii.

    Ascensiunea UiPath într-un gigant care domină piaţa globală în plină explozie a roboţilor software care automatizează sarcinile repetitive din companii este cu atât mai spectaculoasă cu cât industria de IT din România este una care lucrează în principal la export, dezvoltând componente de aplicaţii pentru companii străine, şi nu pentru dezvoltarea de produse proprii. UiPath, care numără printre investitori Accel, Dragoneer şi Coatue Management, foloseşte inteligenţa artificială şi instrumente digitale pentru a ajuta corporaţiile mari şi agenţiile guvernamentale să automatizeze sarcinile de rutină în domenii precum contabilitatea şi resursele umane.

    De la acel prim clinchet însă, lucrurile au mers din rău în mai rău. Oficialii UiPath nu au răspuns solicitării, dar Business MAGAZIN a stat de vorbă cu câţiva specialişti din piaţă pentru a înţelege de ce de la listare compania a pierdut jumătate din valoare.

    Orice companie ale cărei acţiuni se tranzacţionează pe o piaţă de capital, de la Bursa americană de pe Wall Street din New York, până la Londra, Paris şi plaiurile mioritice de pe malurile Dâmboviţei, la obscura Bursă din Moscova şi chiar îndepărtatul Sydney, are parte de suişuri şi coborâşuri. Are parte de o aventură bursieră.

    Aşa a fost întotdeauna, de la tranzacţionarea cu bulbi de lalele olandeze de acum câteva sute de ani, la schimburile de capital din perioadele tulburi ale istoriei, la vremurile când Warren Buffet era doar un adolescent, adică în urmă cu 70 de ani, până în zilele de pandemie. Şi cu siguranţă adrenalina urmăririi graficelor va dăinui. Ce rămâne însă după ce compania intră în Colosseum este cu ce se aleg investitorii, cum se dezvoltă finanţarea şi care este mesajul pentru celalalte companii asemănătoare care vor să facă acest pas:

    A fost corectă evaluarea, s-a finanţat avantajos, a fost scumpă/ieftină faţă de altele? Pentru că până la urmă piaţa are întotdeauna dreptate. De la debutul pe Wall Street, preţul pe acţiune al primei companii din România care a intrat la tranzacţionare pe cea mai puternică piaţa de capital din lume, şi implicit valorile obţinute raportate la rezultatele financiare, au fost probabil mult prea entuziaste. De exemplu, în raport cu veniturile, preţul de piaţa era de 58,3 ori mai mare, comparativ cu 4,1 ori pentru Amazon, 7,9 ori pentru Google sau 21,1 ori pentru Tesla, arată datele agregate de Business MAGAZIN.


    Morgan Stanley, Credit Suisse, Barclays, JP Morgan au fost consultanţii listării UiPath în aprilie 2021. Doar două companii din sectorul de software din SUA au depăşit finanţarea de 1,3 miliarde de dolari atrasă de UiPath în urma ofertei publice de listare: SnowFlake, în septembrie 2020 cu 3,9 miliarde de dolari şi Qualtrics în ianuarie 2021 cu 1,78 miliarde de dolari.


    Începutul scăderii. Astfel, de la o evaluare extrem de optimistă, au pornit şi scăderile: minus 46% pentru UiPath de la listarea din 21 aprilie 2021 şi până la plecarea acestei ediţii a Business MAGAZIN în tipar (15 februarie 2022). Spre comparaţie indicele Nasdaq are minus 1,1%, S&P500 plus 5% iar Bursa românească plus 18%.

    „Două motive principale astfel, pot defini scăderea ulterioară: vânzările acţionarilor anteriori, fie fonduri, investitori prelistare sau angajaţi, care au dorit să marcheze un profit consistent, înaintea unor vremuri incerte, şi pe de altă parte, tendinţa de scădere indusă de trendul general din tehnologie. O serie de companii promiţătoare, dar fără profituri sau cu profituri mici au înregistrat pierderi de zeci de procente în ultimul an, penalizate şi de trendul de creştere a dobânzilor”, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist al XTB România. De la 70 de dolari în prima şedinţă din 21 aprilie 2021, UiPath a urcat până la un maxim de 90 de dolari pe 28 mai 2021, adică la doar o lună de la listare pe fondul exuberanţei listării, fiind una dintre cele mai mari din sectorul IT. Dinamica era aşadar de 29%. Aici a fost însă momentul de cotitură.


    „Personal, nu cred că aventura bursieră a UiPath va opri din visare şi acţiune antreprenorii români. Cu toate scăderile, vorbim de o capitalizare de peste 19 mld. dolari, de câteva ori mai mare decât a băncilor sau companiilor din energie din România. În prezent, este cea mai mare şi vizibilă poveste de succes antreprenorial. Este drept, mediul actual, îndatorarea, competiţia, creează provocări ample.”

    „O serie de companii promiţătoare, dar fără profituri sau cu profituri mici au înregistrat pierderi de zeci de procente în ultimul an, penalizate şi de trendul de creştere a dobânzilor.”

    Claudiu Cazacu, consulting strategist al XTB România.


    Din vara anului trecut, UiPath a început să scadă ca urmare a unor rezultate financiare sub ce aştepta piaţa. În iunie a intrat sub preţul din prima şedinţă de tranzacţionare, iar în septembrie deja era sub preţul din oferta de listare de 56 de dolari. Pe 28 ianuarie 2022 UiPath a atins minimul istoric de 31,47 dolari pe acţiune, adică cei care au cumpărat la maximul de 90 de dolari aveau într-o jumătate de an o pierdere de 65%. Cu alte cuvinte, cei care au cumpărat acţiuni UiPath în prima şedinţă de tranzacţionare, când preţul unei acţiuni a închis la aproximativ 70 de dolari, adică o valoare de piaţă de 36,7 miliarde de dolari, şi-au înjumătăţit până acum investiţia în contextul unui preţ de 37 de dolari pe acţiune, adică 19,6 mld. dolari capitalizare. La listare, o parte din angajaţii UiPath au devenit acţionari. Circa 500 de români angajaţi ai UiPath (simbol bursier PATH) aveau cel puţin 1.000 de acţiuni fiecare la companie la listarea din primăvara anului trecut, ca parte a pachetului de remunerare şi prin acţiuni. Astfel, fiecare român IT-ist de la UiPath avea cel puţin 70.000 de dolari de persoană în prima şedinţă de tranzacţionare, la preţul de 70 de dolari pe acţiune. Dacă a rămas cu acţiunile, a pierdut jumătate din valoare. Îşi vor recupera acesta minus?


    ♦ Pe 25 martie 2022 UiPath este aşteptată să-şi raporteze rezultatele pentru anul financiar 2021.

    ♦ De exemplu, în raport cu veniturile, preţul de piaţa a fost la listare de 58,3 ori mai mare, comparativ cu 4,1 ori pentru Amazon, 7,9 ori pentru Google sau 21,1 ori pentru Tesla, arată datele agregate de Business MAGAZIN.

    ♦ De la o evaluare extrem de optimistă, au pornit şi scăderile: minus 46% pentru UiPath de la listarea din 21 aprilie 2021 şi până la plecarea acestei ediţii a Business MAGAZIN în tipar (15 februarie 2022). Spre comparaţie indicele Nasdaq are minus 1,1%, S&P500 plus 5% iar Bursa românească plus 18%.

    ♦ Circa 500 de români angajaţi ai UiPath (simbol bursier PATH) aveau cel puţin 1.000 de acţiuni fiecare la companie la listarea din primăvara anului trecut, ca parte a pachetului de remunerare şi prin acţiuni.


    Context puţin favorabil. Comparativ cu dinamica Bursei americane în acest timp, scăderea este mare, spun unii. Alţii zic că abia la acest preţ UiPath este atractivă. Sunt şi voci care spun că penalizarea din partea investitorilor a venit şi într-un climat de anticipare a creşterii dobânzilor. „Ca urmare a creşterii inflaţiei, piaţa se pregăteşte pentru mai multe majorări de dobânzi din partea Fed. Analiştii estimează între 4 şi 7 în acest an. Acest lucru va duce la creşterea costului banilor şi deja asistăm la o rotaţie a pieţei de la companiile «de creştere» la cele «de valoare». Această schimbare este determinată de preocuparea că societăţile «de creştere» au pierderi determinate de cheltuielile de operare şi au nevoie de infuzii de numerar pentru a funcţiona”, spune Bogdan Maioreanu, analist al eToro. Pe măsură ce aceşti bani devin mai scumpi, vor creşte pierderile companiilor, va creşte timpul necesar pentru a ajunge la pragul de rentabilitate şi va încetini creşterea. „UiPath se încadrează în această categorie, deoarece compania încă înregistrează pierderi din operare, având costuri crescute de marketing, de cercetare şi dezvoltare pentru inovare şi dezvoltarea produselor sale.” Mai departe, din februarie 2021 şi până la octombrie 2021, UiPath a avut pierderi de 463 mil. dolari la venituri de 603 mil. dolari. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă din 2020 pierderile au fost de 119 mil. dolari la venituri de 400 mil. dolari.  Pe de altă parte, cele mai recente trei luni încheiate la octombrie 2021, arată pierderi de 123 mil. dolari la venituri de 221 mil. dolari. În aceleaşi luni din 2020 compania a avut 71 mil. dolari şi venituri de 147 mil. dolari.

    „Dar în pofida tuturor aspectelor negative, există şi elemente pozitive. Veniturile recurente ale companiei cresc într-un ritm accelerat, 58% de la an la an, compania a redus pierderile, are o reţea vastă de parteneri şi este lider de piaţă în domeniul soluţiilor RPA (robotic process automation)”, spune Bogdan Maioreanu.


    „În pofida tuturor aspectelor negative, există şi elemente pozitive. Veniturile recurente ale companiei cresc într-un ritm accelerat, 58% de la an la an, compania a redus pierderile, are o reţea vastă de parteneri şi este lider de piaţă în domeniul soluţiilor RPA (robotic process automation).”

    „Ca urmare a creşterii inflaţiei, piaţa se pregăteşte pentru mai multe majorări de dobânzi din partea Fed. Analiştii estimează între 4 şi 7 în acest an. Acest lucru va duce la creşterea costului banilor şi deja asistăm la o rotaţie a pieţei de la companiile «de creştere» la cele «de valoare». Această schimbare este determinată de preocuparea că societăţile «de creştere» au pierderi determinate de cheltuielile de operare şi au nevoie de infuzii de numerar pentru a funcţiona.”

    Bogdan Maioreanu, analist al eToro


    Visul continuă. Presiunea de a menţine profitabilitatea în timpul unei inflaţii ridicate şi cu dificultăţi în găsirea forţei de muncă ar împinge firmele să utilizeze tot mai mult automatizări de tipul celor oferite de UiPath. Mai departe însă, drumul poate să fie cu oscilaţii ample, şi trimestre de pierdere pot reapărea, spun analiştii. Pe termen mediu, nevoia de a investi constant pentru dezvoltarea businessului şi captarea de cotă de piaţă suplimentară poate eroda profitabilitatea. „Personal, nu cred că aventura bursieră a UiPath va opri din visare şi acţiune antreprenorii români. Cu toate scăderile, vorbim de o capitalizare de peste 19 mld. dolari, de câteva ori mai mare decât a băncilor sau companiilor din energie din România. În prezent, este cea mai mare şi vizibilă poveste de succes antreprenorial. Este drept, mediul actual, îndatorarea, competiţia, creează provocări ample”, spune Cazacu. În toamna lui 2021, UiPath, unicornul născut în România, se afla pe primul loc în clasamentul celor mai valoroşi jucători din regiune, potrivit unui raport realizat de Google for Startups, Atomico şi Dealroom.co. Nimeni nu contestă că Daniel Dines, Marius Tîrcă şi ceilalţi antreprenori au creat cu propriile forţe o companie care a ajuns să fie evaluată la un moment dat cât aproape toată Bursa de la Bucureşti – de exemplu cât OMV Petrom, Banca Transilvania, BRD, Romgaz, Nuclearelectrica la un loc. Iar prin deţinerea sa invidiuală, Daniel Dines, matematician de profesie, a devenit cel mai bogat antreprenor român, cu o avere de circa 4 mld. dolari. Cu alte cuvinte, Wall Street, cea mai puternică Bursă la nivel mondial, a reuşit să facă dintr-un IT-ist de 50 de ani cel mai bogat român, chiar şi peste Ion Ţiriac, cel care a ocupat ani buni la rând această poziţie. „Scăderea importantă a preţului acţiunilor UiPath ar putea crea oportunităţi de cumpărare pentru cei care cred în această companie. La sfârşitul anului 2021, UiPath era a doua cea mai deţinută acţiune de către investitorii români pe platforma eToro. Întrebarea este, dacă ţi-a plăcut UiPath la 75, 80, 90 de dolari pe acţiune, îţi mai place la 37 de dolari pe acţiune?”, conchide Bogdan Maioreanu.

  • Declinul crypto continuă: Bitcoin scade la cel mai redus nivel din ultimele şase luni şi se apropie de pragul de 38.000 de dolari. Ethereum se tranzacţionează sub 2.800 de dolari

    Declinul pieţei crypto continuă, în contextul în care Bitcoin a scăzut la un nivel de circa 38.100 de dolari, cel mai redus nivel din august 2021 până în prezent, potrivit datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap.

    Astfel, cea mai mare criptomonedă după capitalizare înregistra vineri la ora 14:58 (ora României) un declin de peste 9,3% în ultimele 24 de ore, conform platformei CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange. Capitalizarea totală a Bitcoin se situează la circa 772 mld. dolari.

    În acelaşi timp, Ethereum se tranzacţiona la circa 2.770 de dolari, după un declin de circa 11,5% în ultimele 24 de ore. Capitalizarea totală a Ethereum se situează la circa 330 mld. dolari.

    Bitcoin înregistrează a treia zi consecutivă de scădere, iar la nivelul pieţei şi celelalte monede digitale înregistrează un declin, în ciuda a ceea ce se credea a fi o uşoară tendinţă de decuplare a pieţei de evoluţia celei mai mari criptomonede.

    Moneda ADA (Cardano) înregistrează un declin de circa 11%, în timp ce SOL (Solana) a scăzut cu circa 13% în ultimele 24 de ore.

    Bitcoin a scăzut cu circa 40% de la vârful atins la începutul lunii noiembrie. Scăderile vin în contextul în care sectorul de tehnologie înregistrează un declin şi pe burse, întrucât indicele Nasdaq trece printr-o corecţie.

  • Declinul crypto continuă: Bitcoin scade la cel mai redus nivel din ultimele şase luni şi se apropie de pragul de 38.000 de dolari. Ethereum se tranzacţionează sub 2.800 de dolari

    Declinul pieţei crypto continuă, în contextul în care Bitcoin a scăzut la un nivel de circa 38.100 de dolari, cel mai redus nivel din august 2021 până în prezent, potrivit datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap.

    Astfel, cea mai mare criptomonedă după capitalizare înregistra vineri la ora 14:58 (ora României) un declin de peste 9,3% în ultimele 24 de ore, conform platformei CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange. Capitalizarea totală a Bitcoin se situează la circa 772 mld. dolari.

    În acelaşi timp, Ethereum se tranzacţiona la circa 2.770 de dolari, după un declin de circa 11,5% în ultimele 24 de ore. Capitalizarea totală a Ethereum se situează la circa 330 mld. dolari.

    Bitcoin înregistrează a treia zi consecutivă de scădere, iar la nivelul pieţei şi celelalte monede digitale înregistrează un declin, în ciuda a ceea ce se credea a fi o uşoară tendinţă de decuplare a pieţei de evoluţia celei mai mari criptomonede.

    Moneda ADA (Cardano) înregistrează un declin de circa 11%, în timp ce SOL (Solana) a scăzut cu circa 13% în ultimele 24 de ore.

    Bitcoin a scăzut cu circa 40% de la vârful atins la începutul lunii noiembrie. Scăderile vin în contextul în care sectorul de tehnologie înregistrează un declin şi pe burse, întrucât indicele Nasdaq trece printr-o corecţie.

  • Cât de mare a fost atacul asupra platformei de tranzacţionare Crypto.com: Compania anunţă că hackerii au furat aproape 34 mil. dolari. Pierderile celor 483 de utilizatori afectaţi au fost compensate

    Dimensiunea pagubelor produse de atacul cibernetic asupra platformei de tranzacţionare Crypto.com se apropie de 34 mil. dolari, în contextul în care compania cu sediul central în Singapore a ieşit cu declaraţii pentru a clarifica cine a fost afectat de atac şi ce măsuri au fost luate, potrivit CoinTelegraph.

    Trebuie menţionat că platforma de tranzacţionare Crypto.com anunţa luni că a oprit temporar depunerile şi retragerile de fonduri, întrucât compania analiza plângerile unor clienţi care au raportat o aşa-numită „activitate neautorizată” în conturile lor.

    Reprezentanţii companiei transmiteau atunci că toate fondurile sunt în siguranţă, însă mai mulţi utilizatori au comentat la postare şi au reclamat că le dispar monede Bitcoin şi Ethereum din conturi.

    A doua zi, compania specializată în securitate pe blockchain PeckShield a lansat un raport prin care arăta că hackerii au furat cel puţin monede Ethereum în valoare de 14,6 mil. dolari.

    Acum, Crypto.com a decis să vină cu clarificări şi a transmis într-o declaraţie că „4.836,26 ETH, 443,93 BTC şi alte monede în valoare totală de circa 66.200 de dolari” au fost luate din conturile clienţilor fără permisiunea lor. Raportat la valoarea de piaţă de astăzi, dimensiunea totală a pagubelor se ridică la circa 33,8 mil. dolari.

    Potrivit CoinDesk, un număr de 483 de utilizatori au fost victime în acest atac cibernetic, iar Crypto.com a compensat pierderile fiecăruia dintre ei.

    Pentru a se asigura că un astfel de incident nu se repetă, Crypto.com susţine că a implementat un strat suplimentar de protecţie. Concret, un utilizator care vrea să introducă o nouă adresă la care să-şi retragă fondurile din platformă va trebui să aştepte 24 de ore de la momentul când a înscris noua adresă până la prima retragere. Totodată, de fiecare dată când este înscrisă o nouă adresă pe contul unui utilizator, acesta va primi o notificare.

    Kris Marszalek, CEO al Crypto.com, a declarat pentru Bloomberg că până acum compania nu a fost abordată de autorităţi pentru a discuta acest eveniment.

  • 2022, anul reglementărilor în crypto? Estonia îşi reconfirmă susţinerea faţă de industrie şi respinge speculaţiile cu privire posibilitatea de a interzice tranzacţionarea

    Estonia încearcă să tempereze temerile investitorilor cu privire la noile reglementări pe care ţara vrea să le introducă în sectorul criptomonedelor, în contextul în care estonienii lucrează din 2019 la o serie de reguli, potrivit Bloomberg.

    Naţiunea baltică vrea să introducă un nou strat de reglementări în industria criptomonedelor, care ar putea aduce introduce în piaţă un mecanism de due diligence, mai multe audituri şi cerinţe de capital mai stricte pentru firmele care activează în piaţa crypto.

    Pentru context, Estonia vrea să îşi îmbunătăţească regulile împotriva spălării banilor în 2022, iar noile reguli trebuie să fie votate în parlament.

    Ministerul de Finanţe al ţării a emis o declaraţie şi un ghid de tip întrebări şi răspunsuri după ce în spaţiul public s-au acumulat speculaţii cu privire la posibilitatea ca noile reguli să interzică tranzacţionarea cu bitcoin şi să treacă în ilegalitate anumite portofele digitale.

    Estonia „a lansat recent un proiect de lege care aduce un cadru de reglementare mai strict pentru furnizorii de servicii cu active digitale”, a anunţat Ministerul de Finanţe.

    „Cu toate acestea, Estonia nu plănuieşte să treacă deţinerea de criptomonede în ilegalitate, aşa cum se înţelege eronat în social media”, a adăugat guvernul.

    Estonia a fost una dintre primele ţări din lume care a oferit licenţe de funcţionare pentru firmele din piaţa crypto, începând încă din 2017. Acea decizie a declanşat un interes ridicat pentru economia estoniană din partea companiilor interesate să activeze în sectorul crypto.

    Între timp, autorităţile au retras circa 2.000 de licenţe, iar în prezent au rămas circa 400 de companii licenţiate. Estonia înăspreşte regulile jocului crypto după o serie de acuzaţii conform cărora miliarde de dolari de bani obţinuţi din activităţi ilegale ar fi circulat prin subsidiara estonă a băncii daneze Danske Bank – în ceea ce s-a conturat drept cel mai mare scandal de spălare de bani din istorie.

     

  • 2021, anul în care energia a devenit adrenalină pură

    Ce a contat în energie în 2021?

     

    Asumarea planului european de zero emisii la nivelul anului 2050 a dat startul unei transformări fără precdent la nivelul sectorului energetic. Primul şi cel mai important impact? Scumpirile fără precedent.

    Datele pentru luna noiembrie de la bursa de energie OPCOM arată un preţ mediu al energiei tranzaţionate spot de 213 euro pe MWh, escaladare istorică, imposibil de anticipat în 2020. Astfel, preţul este cu circa 11% mai mare faţă de media din octombrie şi de peste patru ori mai mare faţă de noiembrie anul trecut.

    Pentru martie 2022, certificatele de emisii se tranzacţionează la 85 de euro pe tonă. Saltul este spectaculos dacă se ia în calcul media de anul trecut, de numai 24 de euro, în timp ce valorile din 2013, de 3 euro pe unitate, par acum ireale.

    De la o medie de tranzacţionare de 8,8 euro pe MWh în al treilea trimestru al anului trecut, gazul a ajuns la circa 40 de euro pe MWh pentru perioada similară a anului acesta. În prezent, tranzacţiile se stabilesc, pe Bursa de la Viena, CEGH, la aproape 100 de euro pe MWh.

     

    Tendinţe de urmărit în 2022

     

    1. Anul viitor se va da startul celui mai mare şantier al României, primele parcuri eoliene şi proiectele solare noi, de mari dimensiuni, urmând să fie lansate.

    2. Se va decide soarta gazului din Marea Neagră, anul 2022 fiind termenul limită pentru anunţarea deciziei finale e investiţii în perimetrul Neptun Deep, gestionat de OMV Petrom în parteneriat cu Romgaz.

    3. Banii din PNRR vin doar cu reforme. 4. Schimbarea legislaţiei din energie şi stabilirea unor cadre de reglementare complet noi, pentru soluţii cum sunt hidrogenul sau energia eoliană offshore, trebuie să înceapă.

    5. Se va calma preţul energiei şi al gazului natural? Experţii spun că nu mai sunt motive de inflamare suplimentară. Deocamdată pieţele îi contrazic.

     

    Personajul anului în energie

     

    Prosumatorul – consumatorul de energie transformat în producător este „vedeta” anului. Dacă la jumătatea anului erau peste 6.200 astfel de noi jucători, finalul lui 2021 are toate şansele să se încheie cu o „comunitate” de peste 10.000 de prosumatori.


     

    „Fără Neptun Deep (Marea Neagră) nu putem vorbi de independenţă energetică pentru România şi fără lege nu putem vorbi de Neptun Deep. Fără gazul din Marea Neagră, România va ajunge la importuri de 50% din consum până în 2030.“ Christina Verchere, CEO al OMV Petrom

     

    „Trebuie să punem ceva în locul centralelor pe cărbuni foarte repede, altfel vom ajunge, sigur, în acel scenariu apocaliptic în care va trebui să stingem lumina. Aceasta este realitatea.” Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica