Zdruncinată de criza coronavirusului, industria petrolieră a ajuns astfel în scenariul în care pentru prima dată în istorie vânzătorul – rafinării, companii petroliere – plăteşte cumpărătorul pentru a achiziţiona petrol.
Preţul petrolului Brent, referinţa europeană, a scăzut la 15,98 dolari barilul (22 aprilie), acesta fiind cel mai mic nivel din 1999, după ce cantitatea de petrol disponibilă în piaţă a depăşit cu mult oferta, pe fondul scăderii economice cauzate de pandemia de COVID-19 care a redus cererea de combustibili. Piaţa a fost practic inundată cu petrol de când
OPEC +, condus de Arabia Saudită şi Rusia, nu a reuşit să reînnoiască reducerile de producţie, luna trecută. OPEC + a convenit noi scăderi de livrări în această lună, dar blocajele guvernamentale pentru a limita pandemia au redus şi mai mult cererea de combustibil.
Tag: tranzactionare
-
Vremuri negre pentru aurul negru
-
Ar putea fi închiderea burselor o soluţie pentru a calma pieţele? Există precedent
Fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere înregistrate în ultimele săptămâni nu par a fi potolite de niciun anunţ care altă dată ar fi resuscitat încrederea investitorilor.
Reducerile de dobândă anunţate de la FED şi până la Banca Angliei, relaxările cantitative de mii de miliarde de euro la un loc deja anunţate, pachetele de stimuli care încearcă să absoarbă o parte din şocul economic generat de faptul că pandemia a îngheţat sectoare întregi – toate acestea nu par să aibă vreun efect, iar dacă aduc creşteri uşoare, acestea s-au dovedit a fi urmate de vânzări agresive.
Doar săptămâna trecută, bursele europene au înregistrat cea mai proastă şedinţă din istoria lor, în timp ce bursa americană a înregistat ieri cea mai proastă zi din ultiii 33 de ani.
Sentimentul de teamă nu a putut fi oprit momentan, iar volatilitate este la cote înalte, întrucât indicele VIX, cunoscut drept indicele fricii, s-a apropiat luni de un nivel mai mare decât cel din 2008 – când a început criza economică globală.
John Authers, senior editor pentru pieţele de capital la Bloomberg – jurnalist cu 29 de ani de Financial Times în spate – a lansat o propunere pentru a calma pieţele bursiere: „Statisticile şi psihologia arată că poate ar trebui să închidem bursele”.
Puţine instituţii din societatea modernă s-au adaptat pentru lucrul la distanţă, probabil, atât de bine ca pieţele financiare.
În urmă cu 30 de ani, bursele de acţiuni şi mărfuri lucrau cu un număr mare de traderi într-un spaţiu destul de mic – ceea ce transforma sălile de tranzacţionare în adevărate carnavaluri de cifre şi ţipete.
Acum, bursele sunt locuri tăcute şi cumva plictisitoare în care sunetul computerelor este cel mai proeminent zgomot. Asta arată că industria pieţelor de capital este pregătită pentru a-şi continua activitatea neîntrerupt chiar şi în această carantină – spre deosebire de majoritatea sectoarelor tranzacţionate la bursă.
Mulţi oameni din piaţă par acum deschişi la ideea de a închide bursele cu totul temporar. Mecanismul de „circuit-breaker”, care opreşte temporar tranzacţionarea după ce indicii bursieri majori scad prea brusc din cauza vânzărilor agresive s-a activat deja de două ori în SUA în ultima săptămână.
Şi de mult mai multe ori în cazul tranzacţionării companiilor individuale unde vânzările agresive au adus scăderi bruşte chiar şi de peste 20% pentru liniile aeriene – şi asta doar ieri.
Chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a intervenit în cazul mai multor companii un mecanism similar în ultimele două săptămâni, din cauza vânzărilor agresive.
În weekend, pe măsură ce efectele epidemiei de coronavirus s-au extins şi au devenit din ce în ce mai proeminente, o pauză mai lungă de tranzacţionare poate fi o idee care are capătăt tot mai mult sens.
Propunerea lansată de Authers ar fi o mutare nouă din punct de vedere istoric, întrucât chiar şi în perioada 2007-2009 când oamenii erau îngroziţi în timpul crizei şi situaţia părea mai rea decât acum, nimeni nu era entuziast cu privire la oprirea totală a computerelor.
El spune că poate aceasta nu e cea mai bună variantă, dar este cu siguranţă una care trebuie pusă pe masă şi discutată astăzi.
Mai mult, din punct de vedere politic acest lucru este puţin probabil în cazul în situaţia nu se deteriorează mult mai mult. Nicio administraţie nu vrea să îşi asume închiderea burselor.
Cu atât mai mult administraţia Trump, care se mândreşte cu evouţia burselor.
Ce precedente mai există?
Bursele au tendinţa de a rămâne deschise indiferent ce se întâmplă. În ultimii 30 de ani sunt foarte puţin exemple de momente în care Bursa din New York s-a închis neprogramat.
Prima dată s-a întâmplat în 1997, când mecanismul cunoscut drept circuit-breaker a fost introdus iniţial după crahul cunoscut drept „Lunea Neagră”. Acesta s-a activat când traderii încercau să se adapteze la criza financiară asiatică.
La acel moment se credea că mecanismul este contra-productiv. După ce vânzările agresive au declanşat mecanismul pentru prima dată, traderii s-au speriat şi au petrecut pauza completând ordine noi de vânzare. Când s-a reluat tranzacţionarea piaţa s-a prăbuşit şi a declanşat mecanismul pentru a doua oară în aceeaşi zi – ceea ce a forţat bursa să rămână închisă toată ziua.
Incidentul este puţin menţionat astăzi pentru că investitorii de retail au profitat de oportunitate şi au cumpărat la preţuri reduse în ziua următoare, ceea ce a dus la reluarea ciclului de creştere accelerată din anii 90.
La acel punct, mecanismul de circuit-breaker s-a dovedit util. Sau doar a oferit pieţei siguranţa, în mod eronat, că poate relua creşterea ceea ce a dus la supraevaluările care au conturat criza din 2000.
A doua oară când bursele au fost oprite a fost la atacurile din 11 septembrie 2001, când pagubele generate de prăbuşirea turnurilor gemene a oprit activitatea în clădirea bursei de valori care se afla în apropiere.
Tranzacţionarea a fost întreruptă marţi, 11 septembrie, şi nu s-a reluat până luni. Până când s-a reluat tranzacţionarea, dimensiunea pagubelor şi impactul răspunsului fiscal şi monetar al guvernului, au fost mult mai clare.
Vânzările agresive nu s-au ridicat la nivelul la care se aştepta piaţa, ajungând la un minus de 13% în cel mai rău punct. Până în data de 11 octombrie, S&P 500 a revenit la nivelul dinainte de atacuri.
Ţinând cont de dimensiunea şocului, reacţia pieţei a fost deosebit de calmă, ajutată de pauza de tranzacţionare.
A treia oară când a fost închisă bursa a fost declanşat de Furtuna Sandy în octombire 2012 şi nu a avut efecte evidente.
Precedentul 11 septembrie e interesant. Atunci, ca şi acum, exista un şoc extern semnificativ. Nimeni nu a vrut ca bursa să se închidă atunci, însă închiderea ei a ajutat. Nu ar fi ajutat pe nimeni tranzacţionarea în zilele de după atac în contextul în care încrederea investitorilor era zdruncinată, iar teama ar fi modelat deciziile de investiţie.
Ce spun statisticile
Incertitudinea generată printre investitorii de lipsa datelor fundamentale unei decizii de investiţie poate fi fatală pentru unele companii. Momentan, nu se ştie care va fi costul din punct de vedere al vieţilor omeneşti, nu ştim cât va dura, sau cât va dura revenirea.
Rezultatele trimestriale vor fi, cu siguranţă, afectate semnificativ de actuala criză, însă nimeni nu ştie cât de mult.
Datele publicate zilele trecute de China arată cel mai prost început de an din ultimii 30 de ani – pentru că doar de atunci face Beijingul datele publice.
Europa şi SUA încearcă încă să îşi dea seama dacă vor fi afectate economic la fel de grav. Orice încercare de a evalua acţiuni în acest moment va produce volatilitate, care generează confuzie şi care creează, în final, dezamăgire. Vor investi pe ghicite.
Vineri, de exemplu, pieţele bursiere din SUA au înreigstrat cea mai bună zi din 28 octombrie 2008, ceea ce a adus speranţă. Însă ce a urmat după acea zi din 2008 arată că această speranţă ar putea fi inutilă. De la finalul acelei zile, S&P 500 a mai scăzut cu 29% înainte să atingă un minim patru luni mai târziu.
Convulsiile puternice sunt caracteristice teritoriului „ursului” (bear market – un minus de peste 20% faţă de maximul ultimelor 52 de săptămâni) şi acestea ar putea continua.
Unul dintre motivele pentru care bursele ar trebui închise temporar este cel psihologic.
Încrederea este la pământ şi este greu de prevăzut ce semnal ar putea fi destul de puternic pentru a spori această încredere. În astfel de momente, o pauză curată ar putea fi cea mai elegantă soluţie.
-
Bursele continuă să scadă dramatic chiar şi după ce BCE, Fed şi Banca Angliei au anunţat stimuli şi pachete în valoare totală de peste 140 miliarde euro; se activează mecanismul de oprire de la tranzacţionare; S&P 500 scade 8%; Dow Jones scade 10%
Bursa americană continuă să scadă dramatic chiar şi după Banca Centrală Europeană, FED-ul şi Banca Angliei au anunţat astăzi şi ieri o serie de stimulente şi pachete în valoare totală de peste 140 miliarde euro.
La începutul şedinţei de tranzacţionare a fost activat mecanismul cunoscut drept circuit breaker – care se activează atunci când indicii bursieri majori scad cu mai mult de 7% şi reprezintă o oprire temporară de 15 minute a tranzacţionării.
Indicele S&P 500 înregistra o scădere de 8%, în timp ce indicele Dow Jones scădea cu 10% la începutul şedinţei de tranzacţionare de joi.
-
Bursele sunt în derivă: Tranzacţionarea prin contracte futures pe piaţa americană a fost oprită după ce S&P 500, Dow Jones şi Nasdaq-100 au spart pragul de minus 5%, în urma discursului preşedintelui Trump
Contractele futures pe piaţa americană (care arată poziţiile pe care vor să le cumpere investitorii când se va deschide şedinţa de tranzacţionare – n.red), au indicat scăderi rapide pe toţi indicii majori de pe bursa americană, în urma discursului preşedintelui american Donald Trump care nu a reuşit să transmită calmul necesar în piaţă pentru a limita potenţiala încetinire economică generate de coronavirus.
Contractele futures pe indicii Dow Jones Industrial, S&P 500 şi Nasdaq-100 au atins pragul inferior la care se activează mecanismul de oprire de la tranzacţionare – când scăderile sunt mai mari de 5%.
La ora redactării acestui material piaţa pentru contractele futures indica un minus de 1.100 de puncte pentru Dow Jones la dechidere, în timp ce S&P 500 şi Nasdaq-100 ar putea deschide şedinţa de tranzacţionare cu un minus de circa 4,8%, conform datelor CNBC.
Contractele futures sunt oprite temporar de la tranzacţionare atunci când ating pragul de 5%, potrivit regulilor bursei. După ce piaţa se deschide şi începe şedinţa obişnuită de tranzacţionare, S&P 500 trebuie să scadă cu 7% pentru a se active acest mecansim de oprire a tranzacţionării cunoscut drept „circuit breaker”.
Miercuri, indicele Dow Jones şi-a încheiat ciclul de creştere istoric care a durat 11 ani şi a închis şedinţa în teritoriu de bear market (n.r: atunci când încheie şedinţa cu un minus de 20% faţă de maximul istoric).
S&P 500 a fost aproape de a intra în teritoriul „ursului”, însă contractele futures de joi indică trecerea S&P 500 în acest teritoriu.
În discursul său, Donald Trump a anunţat că interzice intrarea turiştilor din Europa în SUA pentru 30 de zile ca parte a răspunsului guvernului american la pandemie.
Mai mult, administraţia Trump a anunţat că va furniza o relaxare financiară pentru muncitorii bolnavi, care au grijă de alţii sau care sunt în carantină.
Aceste măsuri nu au fost destul de specific pentru investitori care aşteptau un plan fiscal robust pentru a curba potenţiala încetinire a creşterii economice în urma coronavirusului.
-
Prima listare a unei companii în 2020: Acţiunile Norofert au intrat la tranzacţionare, investitorii stabilind o valoare a companiei de 25 de milioane lei
Acţiunile Norofert (simbol bursier NRF), cel mai mare producător român de îngrăşăminte organice, au intrat marţi la tranzacţionare pe sistemul multilateral de tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti, respectiv pe piaţa AeRO, iar investitorii au oferit companiei în prima şedinţă de tranzacţionare o evaluare de circa 25 milioane lei (circa 5,2 milioane euro), arată calculele ZF pe baza datelor de la BVB.
Până la ora redactării acestei ştiri, investitorii au tranzacţionat acţiuni NRF de 825.000 de lei.
“Această listare a întârziat mai mult decât ne-am fi dorit. Venim în compensarea acestui minus cu un PER extrem de atractiv, de 4,5, cu o politică de dividend care ne permite să ne păstrăm capitalizarea în companie, dar vine şi în avantajul investitorilor şi cu posibilitatea de a deţine acţiuni într-o companie evaluată corect, cu un istoric solid de creştere şi, poate cel mai important, cu scalabilitatea”, a spus Vlad Popescu, CEO şi preşedinte CA Norofert Group, în cadrul unui eveniment organizat la Bursă cu ocazia admiterii acţiunilor la tranzacţionare.
Având în vedere evaluarea companiei în momentul plasamentului privat din 2019, acţiunile Norofert au un PER (raport preţ/câştig) de crca 4,5%, despre care compania transmite că este la unul dintre cele mai reduse nivele înregistrate de companiile listate la Bursă.
Norofert a publicat luni rezultatele financiare preliminare pentru anul 2019, din care reiese că Grupul a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 14,8 milioane lei, în creştere cu 59% faţă de 2018. “Creşterea veniturilor a fost în primul rând rezultatul eforturilor echipei de vânzări care s-a alăturat companiei în august 2019, precum şi a extinderii gamei de produse – ambele evoluţii fiind posibile datorită capitalului strâns în timpul plasamentului privat. În ciuda tuturor investiţiilor intense realizate în 2019, Norofert a încheiat anul cu o creştere de 12% a profitului brut, acesta atingând nivelul de 5,2 milioane lei, şi un profit net de 4,6 milioane lei.”
De asemenea, Vlad Popescu spune în perioada ulterioară plasamentului privat, adică în decurs de aproximativ şase luni, compania a reuşit să-şi crească baza de clienţi de la 39 la 1 iulie 2019, la 402 clienţi la 31 decembrie 2019.
“Cred că Norofert va avea o viaţă frumoasă pe piaţa AeRO şi, să sperăm, mai târziu şi pe piaţa principală. (…) După cum ştiţi, Norofert a avut deja o rundă de finaţare, o emisiune de obligaţiuni corporative. Compania plănuieşte să-şi răsplătească investitorii prin distribuirea de dividende sub formă de acţiuni gratuite. Avem planuri măreţe pentru viitor şi cred că există tot potenţialul pentru a dezvolta businessul şi a-l aduce pe piaţa principală”, spune Zuzanna Kurek, membru în consiliul de administraţie al Norofert şi partener Cornerstone Communications, compania care a asistat Norofert în relaţiile cu investitorii.
Pe 18 iulie 2019, Norofert a realizat un plasament privat pentru acţiunile sale în timpul căruia a atras 7,25 milioane lei de la 71 de investitori şi în urma căruia capitalizarea companiei a fost stabilită la peste 20 de milioane de lei.
Capitalul atras în timpul plasamentului privat a fost direcţionat către lansarea şi promovarea unei linii de producţie, pentru extinderea echipei cu 28 de membri şi pentru echiparea şi demararea operaţiunilor din noua fabrică din Filipeştii de Pădure. În urma investiţiilor, capacitatea de producţie a fabricii a crescut de zece ori, iar compania şi-a crescut portofoliul de produse de la 24 la peste 60, grupate în trei linii principale – Norofert Organics pentru agricultură ecologică la scară largă, Karisma pentru agricultura convenţională la scară largă şi Norofert Fito, pentru fermieri mici şi grădinărit.
Brokerul cu care a lucrat Norofert în desfăşurarea plasamentului privat care a precedat listarea acţiunilor, dar şi în procesul de admitere a acţiunilor la tranzacţionare a fost Goldring.
“Pentru noi listarea Norofert este a cincea şi se încadrează în misiunea pe care ne-am asumat-o, de promovare a companiilor antreprenoriale româneşti. (…) Norofert se încadrează pe un trend pe care piaţa îl arată în continuă creştere şi chiar dacă listarea de astăzi corelată cu evoluţia burselor din ultima săptămână s-ar putea să nu fie în timingul perfect, acest trend de creştere mă face să cred că evoluţia Norofert va fi una foarte bună şi nu ar trebui să depindă de fluctuaţiile de moment ale pieţei”, Virgil Zahan, director general Goldring, consultantul autorizat care a asistat compania în procesul de intermediere.
În urma plasamentului privat, în structura acţionariatului se regăsesc CEO-ul şi presedintele consiliului de administraţie, Vlad Andrei Popescu, cu 38,69% din numărul acţiuni, Ileana Popescu (20,79%), Marian Marius Alexe (10,24%), care a mai investit anterior şi la companiile Bittnet Systems şi Ascendia, dar şi Cosmin Mălureanu, director general şi acţionar majoritar Ascendia, diferenţa de acţiuni fiind deţinută de alţi acţionari persoane fizice (22,99%) şi acţionari persoane juridice (7,28%).
-
Cum ne putem proteja datele personale în mediul online
Un raport Kaspersky a descoperit recent că peste jumătate dintre utilizatorii de Internet (56%) consideră că deplina confidenţialitate în lumea digitală modernă este imposibilă şi nu este greu de înţeles de ce există această viziune. Având în vedere că nouă din zece (89%) persoane intră online de mai multe ori pe zi, Internetul a devenit strâns legat de tot ceea ce facem – de la cumpărături şi vizionare de filme, până la următorul pas în carieră, socializare şi activitatea bancară. Acţiunile noastre online denotă chiar tipul de conţinut pe care îl vedem, reclamele care li se adresează făcându-i pe unii oameni să simtă că zonele lor sigure sunt invadate. Prin urmare, este Internetul o zonă sigură sau una de război?
Cercetările Kaspersky arată că aproape o treime (32,3%) dintre oameni nu ştiu cum îşi pot proteja pe deplin confidenţialitatea datelor în mediul online, în timp ce unele persoane cred că nu au suficientă putere pentru a se opune încălcării vieţii lor private. În mod îngrijorător, mai mult de o persoană din zece (13%) şi-a pierdut interesul pentru modul în care îşi poate îmbunătăţi confidenţialitatea datelor.
Chiar dacă poate părea o zonă de război, lumea online poate fi mai sigură cu ajutorul unui plan bine gândit. Dacă e să analizăm în amănunt cât de mult îşi valorizează şi protejează oamenii informaţiile, mulţi utilizatori se expun – poate involuntar – unui risc foarte mare prin faptul că nu sunt destul de precauţi cu datele lor personale. Acest lucru ar putea submina toate celelalte măsuri puse în aplicare pentru a menţine securitatea.Oamenii au percepţii diferite asupra vieţii private, dar există consecinţe foarte reale atunci când datele personale sunt folosite în mod abuziv sau ajung pe mâini greşite. În ciuda acestui fapt, una din cinci (18%) persoane şi-ar sacrifica fără probleme confidenţialitatea şi şi-ar împărtăşi datele personale în schimbul a ceva gratuit.
Partajarea pe reţelele de socializare poate fi, de asemenea, o spirală descendentă, mulţi oameni fiind neatenţi cu informaţiile lor personale online în încercarea de a obţine câştiguri pe termen scurt şi „like-uri” sociale – cu consecinţe pe termen lung, uneori dezastruoase. Presupusul lider al grupului care a jefuit-o pe Kim Kardashian la Paris în 2016 susţine că el şi asociaţii lui au aflat de călătoria acesteia de pe reţelele de socializare şi au putut aprecia astfel valoarea bijuteriilor înaintea furtului. Deşi acest lucru poate părea un exemplu extrem, devine tot mai des întâlnit ca angajatorii şi potenţialii angajatori să verifice pe LinkedIn, Instagram, Facebook şi Twitter dacă personalul şi candidaţii au o reputaţie bună, iar angajaţii nu fac o imagine proastă companiei.
Conceptul de confidenţialitate în mediul online poate fi complex, dar de la consecinţe financiare până la cele emoţionale, utilizarea greşită a datelor online poate avea efecte resimţite timp de mai mulţi ani. În ciuda atenţiei acordate acestui subiect în mass-media, breşele de confidenţialitate online sunt foarte reale. Cercetările Kaspersky au arătat că peste un sfert (26%) dintre respondenţi şi-au văzut datele personale accesate de cineva fără acordul lor – procentul ridicându-se la aproape o treime (31%) printre tinerii cu vârste între 16 şi 24 de ani. Pentru 24% dintre aceşti oameni, datele lor private sau secrete au fost furate şi folosite. Aproape jumătate (46%) dintre ei au avut datele personale accesate din conturile online fără permisiunea lor.
David Jacoby, Kaspersky head of security research – North Europe, spune că nu trebuie să ne pierdem încă orice speranţă în ceea ce priveşte viaţa privată. Prin adoptarea unei abordări holistice privind securizarea sistemelor personale, oamenii pot rămâne protejaţi: „Ne concentrăm pe imunitatea cibernetică, scopul nostru fiind să protejăm toate mediile împotriva atacurilor cibernetice. Cheia este prevenţia, iar prin educaţie şi sfaturi simple şi uşor de înţeles, ne propunem să facem viaţa online mai sigură pentru toată lumea”.
„Confidenţialitatea şi siguranţa în mediul online sunt concepte subiective, cu toţii având „niveluri” diferite de securitate, dar cel mai important este să ne asumăm responsabilitatea propriei noastre identităţi online. În ciuda temerilor noastre şi a realităţilor asociate cu folosirea necorespunzătoare a datelor online, confidenţialitatea datelor este şi ar trebui să fie realizabilă pentru toată lumea. Secretele pot rămâne în siguranţă, iar pierderile de date nu ar trebui să fie ceva la care ne aşteptăm să se întâmple, ci o excepţie atunci când tranzacţionăm online. Câteva măsuri adecvate de „igienă” digitală, alături de conştientizarea importanţei vieţii private online şi a modalităţilor de protecţie, pot preîntâmpina compromiterea datelor, spune Jacoby.
Iată sfaturile pe care reprezentanţii Kaspersky le recomandă pentru a nu deveni victimele utilizării necorespunzătoare a datelor personale:
-Gândiţi-vă de două ori înainte de a posta pe canalele de socializare. Ar putea exista consecinţe importante dacă faceţi publice anumite opinii sau informaţii personale? Poate fi folosit conţinutul postat împotriva voastră sau în detrimentul vostru acum sau în viitor?
-Nu împărtăşiţi parolele conturilor online cu familia sau prietenii. Poate părea o idee bună sau comod să împărtăşiţi conturile cu cei dragi, dar creşte şi probabilitatea ca parolele să fie descoperite de către atacatori. Păstraţi-le secrete pentru a vă proteja confidenţialitatea în cazul în care una dintre aceste relaţii personale se deteriorează.
-Luaţi-vă în serios confidenţialitatea datelor în mediul online şi nu împărtăşiţi sau nu permiteţi accesul terţilor la informaţiile proprii, decât daca este absolut necesar, pentru a reduce expunerea.
-O soluţie formată din produse de securitate şi paşi practici pot reduce ameninţările şi păstra datele personale în siguranţă în mediul online – de exemplu, o soluţie bună de securitate şi un manager de parole.
-
Bilanţ în imobiliare: creşteri pe toate liniile
Stocul modern de proprietăţi imobiliare comerciale din România – birouri, spaţii industriale şi de retail – a depăşit 11 milioane de metri pătraţi la finele lunii septembrie, după ce numai în 2019 au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. În plus, piaţa de birouri urmează evoluţia celei industriale, şi anul trecut avea să depăşească borna de 4 milioane de metri pătraţi.
Structura pe segmente de piaţă arată că din stocul total, 4,2 milioane de metri pătraţi reprezintă parcuri industriale şi de logistică, 3,9 milioane de metri pătraţi sunt clădiri de birouri – în Bucureşti şi următoarele 4 pieţe secundare – iar restul de 3,27 milioane de metri pătraţi sunt scheme de retail.
Şi în 2019, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri şi industriale, evoluţie care este în concordanţă cu tendinţa de creştere a numărului de salariaţi şi a investiţiilor străine directe la nivel naţional.
În primele nouă luni, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov) au fost livrate proiecte de birouri de 372.000 metri pătraţi, potrivit datelor JLL. Stocul de birouri din Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, iar cel din principalele oraşe totalizează circa 1 milion de metri pătraţi.
La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut s-au livrat 250.000 mp de birouri în Bucureşti, plus 34.000 mp faţă de trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce în ţară în ultimul an s-au livrat 104.000 mp de birouri.
Conform datelor CBRE, stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 3,16 mil. mp, în creştere faţă de perioada similară a anului anterior cu 15%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care împreună însumează peste 254.000 mp. Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului.
Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zona de nord, zonele de centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri. Până la sfârşitul anului 2019 se estimează că stocul modern de spaţii de birouri va atinge suprafaţa de 3,24 mil. mp prin livrarea a şase proiecte cu o suprafaţă totală de 81.600 mp. 40% din suprafaţa totală estimată a se finaliza până la sfârşitul anului este preînchiriată, conform datelor CBRE Research.
Până la finalul anului trecut, în Bucureşti, livrările aveau să totalizeze peste 280.000 metri pătraţi, nivel mai redus decât cel estimat iniţial de 333.500 mp, în condiţiile în care finalizarea unora dintre clădiri anunţată pentru 2019 a fost amânată pentru 2020. Chiar şi aşa, suprafaţa de birouri livrată în 2019 în Bucureşti este dublă comparativ cu cea din 2018.
În afara Bucureştiului, au fost livrate în 2019 proiecte totalizând 110.500 metri pătraţi, aproape jumătate fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (44.700 mp), în Timişoara au fost finalizaţi 37.000 mp, în Iaşi – 13.800 mp, iar în Braşov – 15.000 mp.
Pe fondul livrărilor în creştere de noi proiecte, rata de ocupare a înregistrat o uşoară creştere, de la 7,5% la finele trimestrului 2 la 8,2% la sfârşitul trimestrului al treilea.
În cel de-al treilea trimestru activitatea totală de leasing a urcat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 84.300 mp, din care 82% au reprezentat birourile de clasă A, iar 79% din cerere a fost reprezentată de închirieri fără a lua în calcul renegocierile sau reînnoirile.
Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica.
„În primele nouă luni din 2019, cea mai mare cerere pentru închirierile de spaţii de birouri a provenit din partea companiilor din sectoarele computere şi hi-tech, cu 47% din cerere şi financiar cu 16%, care au tranzacţionat spaţii pentru un total de 13.500, respectiv 4.700 de angajaţi. În ceea ce priveşte zonele cele mai dinamice, acestea au fost vestul Bucureştiului, cu 31% din volumul tranzacţionat, urmat de centru cu 21%, iar apoi de nord şi Pipera cu câte 19%”, explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction services, office la CBRE România.
Per total, în primele trei trimestre din 2019 a fost tranzacţionată o suprafaţă de circa 288.000 mp la nivelul Capitalei, cu 17% mai mult decât valoarea înregistrată pentru primele trei trimestre din 2018.
Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei, şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.
În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.
La nivelul pieţei logistice, în primele nouă luni, au fost finalizate proiecte de aproximativ 370.000 mp de spaţii moderne industriale şi logistice la nivel naţional, urmând ca până la finele anului stocul nou livrat în 2019 să ajungă la aproximativ 500.000 mp.
Stocul de spaţii industriale şi de logistică din România a urcat la 4,2 milioane mp, o creştere de circa 10% faţă de 2018. Din acesta, peste jumătate (2,13 milioane de metri pătraţi) este localizat în Bucureşti şi împrejurimi, restul fiind împărţit între celelalte zone din România.
Şi pe acest segment, cererea în creştere a încurajat dezoltatorii să construiască noi proiecte. Potrivit datelor disponibile, în primele nouă luni ale anului trecut volumul de spaţii logistice şi industriale tranzacţionat a crescut cu aproape 80% faţă de intervalul similar din 2018, ajungând la 337.000 mp.
Echilibrul dintre oferta nouă şi cererea de spaţii industriale şi de logistică este reflectat de rata de neocupare, care continuă să se menţină în jurul a 5,5-6% la nivel naţional şi uşor mai ridicată în Bucureşti.
În acelaşi interval de timp, peste 180.000 mp de spaţii industriale au fost livraţi la nivel naţional. 84% din stocul modern de spaţii industriale este reprezentat de dezvoltări de clasă A. Pentru trimestrul al patrulea este aşteptată finalizarea a şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, peste 70% din suprafaţa estimată pentru sfârşitul anului fiind preînchiriată. Astfel, ne aşteptăm ca la sfârşitul anului stocul modern de spaţii industriale să ajungă la 4,4 mil. mp.
În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.
Noile livrări de pe piaţa de retail din acest an au vizat doar oraşele din afara Bucureştiului şi au totalizat doar 63.000 metri pătraţi. Până la sfârşitul anului, în schimb, este programată livrarea a circa 144.000 mp de spaţii de retail. Cel mai mare proiect care ar urma să fie livrat până la sfârşitul acestui an este centrul comercial Promenada Mall din Sibiu, de 42.200 mp, dezvoltat de NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale în România.
De asemenea, două noi parcuri de retail vor fi livrate de Prime Kapital şi MAS Real Estate în Zalău (19.000 mp) şi în Baloteşti, lângă Bucureşti (28.500 mp).
Piaţa imobiliară locală a continuat să înregistreze o evoluţie pozitivă şi în cel de-al treilea trimestru din 2019, pe toate cele trei sectoare de leasing. În primele nouă luni ale anului, s-au tranzacţionat aproximativ 290.000 mp pe segmentul de birouri, motorul cererii rămânând companiile din IT&C şi industria financiară, în timp ce pe piaţa de retail un număr de 11 branduri au ales să fie prezente în România, printre care Victoria’s Secret şi Burger King, consiliate de CBRE. Creşterea consumului şi dezvoltarea magazinelor online care au nevoie de stocuri din ce în ce mai mari pe plan local au susţinut expansiunea centrelor logistice. De partea cealaltă, România a continuat să atragă noi investiţii în producţie, astfel încât şi numărul halelor industriale destinate producţiei a crescut.
Per total, potrivit datelor CBRE şi C&W Echinox, sectorul industrial a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale acestui an în comparaţie cu cel de birouri şi cel de retail.
Dintre cele trei sectoare principale, retailul a urcat cel mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care cele mai importante deschideri au fost programate pentru ultimul trimestru al acestui an. Spre exemplu astăzi a fost deschis mallul Promenada Sibiu, fostul Festival, de către fondul NEPI-Rockcastle, iar în săptămânile următoare Prime Kapital urmează să deschidă DN1 Baloteşti.
„Oraşe precum Sibiu, Braşov, Târgovişte şi Târgu-Mureş urmează să atragă noi spaţii de retail până la finalul anului 2020, în timp ce Oradea sau Timişoara au deja cea mai mare densitate la nivel naţional, de 657, respectiv 604 mp de retail per mia de locuitori. Deşi apropiate din punctul de vedere al densităţii, diferenţa dintre aceste ultimele două oraşe este dată de tipul de proiecte, în Oradea fiind aproape egal raportul dintre centre comerciale şi parcuri de retail, în timp ce în Timişoara doar 15% sunt parcuri de retail versus 85% centre comerciale“, a completat Carmen Ravon. -
Din câmpiile Bărăganului, la bursa de la New York
În 2019 la bursa de la New York lua naştere Corteva, o companie de circa 20 de miliarde de dolari şi un eveniment la care au fost martori şi Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. Cum se vede acum această listare? „Totul a fost ca la carte”, spune Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al companiei. „A fost un moment dinamic pentru noi. Am avut câţiva ani la dispoziţie pentru a ne pregăti pentru acest proces şi cred că totul a mers ca la carte”, îşi aminteşte Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al Corteva.
Între timp, acţiunile companiei înregistrează o scădere uşoară, de doar 1%, dar încep să apară şi raportările aferente structurii acţionariatului, iar printre investitori sunt şi fonduri mutuale din România, precum unul administrat de OTP. „Investind în Corteva, investeşti în agricultură”, spune Tim Glenn într-un interviu pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. „Investeşti într-un portofoliu foarte diversificat din punct de vedere geografic. Acoperim peste 100 de ţări la nivel mondial. Alt aspect este că fundamentele sunt foarte puternice în această industrie, cea a agriculturii”, spune el.
Printre ţările în care activează Corteva se numără şi România, o economie care în funcţie de anumiţi indicatori din agricultură stă la aceeaşi masă cu economii mult mai dezvoltate, precum Franţa şi Germania. Cu o producţie de peste 31 de milioane de tone, România s-a situat anul trecut pe locul trei în ceea ce priveşte cantitatea recoltată de cereale, dupa Franţa şi Germania, arată datele de la Eurostat. Cu toate că producţia României aproape că s-a dublat în ultimul deceniu, nu a ajuns din urmă campioana Franţa, care realizează o producţie dublă de cereale. Cu toate acestea, România s-a situat pe primul loc la cantitatea de porumb recoltată şi la cea de floarea-soarelui, iar la grâu pe locul patru.
„Operaţiunile Corteva în România sunt excepţionale. Avem o echipă foarte puternică aici, iar pe lângă acest lucru, România este importantă pentru că este un hub important de producţie pentru noi şi astfel suntem capabili să producem seminţe de calitate ridicată atât pentru porumb cât şi pentru floarea-soarelui, foarte competitive din punctul de vedere al culturii şi bine poziţionate pentru export”, spune Tim Glenn.
Tim Glenn spune că investiţiile Corteva în unitatea de procesare a seminţelor de la staţia de la Afumaţi vor continua în anii următori. „În ultimii doi ani, am colaborat strâns cu fermierii care au produs seminţe pentru noi. Aş spune că pentru a avea succes astăzi, marea oportunitate, pe măsură ce continuăm să dezvoltăm afacerile din Europa Centrală şi de Est, este să extindem producţia şi capacităţile noastre pentru a servi creşterea pe care o avem aici, în România.” -
Marii dezvoltatori au cumpărat în 2019 terenuri pentru peste 6.000 de apartamente şi 130.000 de metri pătraţi de birouri în Bucureşti
Marii dezvoltatori imobiliari au continuat să fie activi în Bucureşti pe parcursul anului 2019, asigurându-şi terenurile necesare realizării unor noi proiecte constând în peste 6.000 de locuinţe şi 130.000 de metri pătraţi de birouri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Cushman & Wakefield Echinox.
Per total, în 2019 au fost realizate în Bucureşti 24 de tranzacţii importante cu terenuri destinate dezvoltării unor proiecte rezidenţiale, de birouri sau mixte, o parte dintre acestea având potenţialul de a include şi o componentă hotelieră, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Suprafaţa cumulată a terenurilor analizate se ridică la circa 360.000 de metri pătraţi (36 de hectare), valoarea tranzacţiilor fiind estimată la 170 de milioane de euro, reflectând un preţ mediu de 470 de euro / mp.
Dezvoltatorii cu capital românesc, precum One United, au continuat să fie cei mai activi, având o cotă de circa 39% din valoarea tranzacţionată. A fost notabilă, totodată, revenirea în piaţa achiziţiilor de terenuri a dezvoltatorilor austrieci, precum Strabag Real Estate, S+B Gruppe sau S Immo, o activitate semnificativă având şi dezvoltatorii din Israel.
În ceea ce priveşte zonele căutate, aproape 90% din suprafaţa tranzacţionată se află în sectoarele 1 şi 2, dezvoltatorii punând accent pe zona centrală a oraşului prin achiziţii realizate pe Calea Victoriei, Dorobanţi, Kiseleff sau Doamnei, dar şi pe zona Centru – Nord, în apropierea marilor poluri de birouri, unde vor fi realizate noi proiecte rezidenţiale.
Printre cele mai importante terenuri tranzacţionate în 2019, se numără achiziţia unui lot de 26.000 metri pătraţi din fosta fabrică Textila Dacia din Bucureştii Noi, unde Skanska va realiza un proiect de birouri, terenul de 20.000 de metri pătraţi al fabricii Frottierex din zona Barbu Văcărescu – Lacul Tei, unde Caba Grup din Turcia va dezvolta un proiect mixt sau un lot de 5.000 mp de pe strada Doamnei, în centrul Capitalei, achiziţionat de S+B Gruppe.
Alexandru Mitrache, Head of Transactions, Land & Investment, Cushman & Wakefield Echinox: „În 2019 s-a reconfirmat interesul dezvoltatorilor pentru proiecte de birouri, concretizat prin preocuparea de a-şi securiza pipeline-ul pentru anii viitori. Şi pe segmentul rezidenţial se confirmă acelaşi lucru, observând chiar extinderea zonelor de interes şi acoperirea unor dezvoltatori, care au făcut achiziţii mult mai variate şi în afara zonelor clasice de interes. În ceea ce priveşte profilul cumpărătorilor, am remarcat intrarea unor dezvoltatori din alte oraşe pe piaţa din Bucureşti, cât şi decizia unor proprietari de terenuri să demareze proiecte pe cont propriu, poziţionându-se ca noi dezvoltatori în piaţă. Această dinamică a pieţei ne confirmă faptul că piaţa a rămas solidă, conferind o notă optimistă şi pentru anul următor.”
Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent, cu o echipă de peste 60 de angajaţi şi colaboratori.