Tag: transport

  • Companiile care pun vântul la treabă. Ce soluţie au găsit producătorii de ambarcaţiuni pentru un transport maritim sustenabil

    În încercarea de a proteja cât mai mult mediul înconjurător, se caută soluţii şi pentru transporturi, iar unele companii se inspiră din trecut, reuşind să pună vântul la treabă, scrie New York Times.

    Au revenit astfel în atenţie vasele cu pânze, existând companii în Europa care deja le folosesc de câţiva ani, iar în alte părţi ale lumii deja sunt firme care au trecut la repararea unor vase de altădată pentru a le folosi pentru transport ecologic. Transportul cu pânze a ajuns şi în Statele Unite ale Americii, unde doi întreprinzători au achiziţionat un schooner fabricat în 1946 pe care l-au recondiţionat şi apoi l-au lansat la apă. Schoonerul numit „Apollonia” face curse între Valea Hudson şi Portul New York, iar proprietarii săi se laudă că mărfurile sunt livrate cu metode ecologice, folosind pe lângă vasul cu pânze şi biciclete electrice cu panouri solare ori, acolo unde se poate căruţe cu cai, pentru a finaliza transportul către clienţi.

    Bineînţeles, un transport cu un vas cu pânze durează mai mult decât unul cu mijloace moderne, ceea ce înseamnă că nu se poate folosi în cazul unor mărfuri care necesită temperatură controlată ori perisabile. În plus, astfel de ambarcaţiuni nu au nici o capacitate foarte mare de transport. În ciuda acestor neajunsuri, clienţii care apelează la proprietarii „Apolloniei” susţin că recurg la această metodă de transport nu numai din dorinţa de a proteja mediul înconjurător, ci şi pentru a evita încurcăturile care apar la transportatorii mari, când marfa lor nu ajunge unde trebuie, fiind trimisă, din greşeală, altundeva. Chiar dacă exploatarea „Apolloniei” nu este încă profitabilă, proprietarii ei doresc să continue afacerea şi să o dezvolte cât de mult pot. Aceştia nu sunt singurii care cred în transportul de marfă cu vase cu pânze, existând deja o organizaţie internaţională care reuneşte companii care oferă acest servicii, Sail Cargo Alliance. Un exemplu de investiţie în transportul ecologic prin intermediul vaselor cu pânze îl reprezintă Sailcargo Inc din Costa Rica, aceasta construindu-şi o flotă în pe care plănuieşte s-o lanseze la apă în 2022.

  • OMV Petrom a finalizat prima livrare de gaz natural lichefiat din România. Volumul a alimentat prima navă cu motoare pe bază de GNL construită în România

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a efectuat prima livrare de GNL către Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare şantier maritim din sud-estul Europei. Produsul a fost utilizat pentru alimentarea unei nave cu motoare care utilizează GNL. Este prima navă de acest tip construită în România, la Şantierul Naval Damen, din Mangalia.

    Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil: „Sectorul transporturilor, care are un rol esenţial pentru mobilitatea bunurilor şi a oamenilor, este şi unul dintre sectoarele în care sunt necesare măsuri eficiente şi cuprinzătoare de reducere a emisiilor. OMV Petrom este şi va continua să fie parte din soluţie, cu un portofoliu mixt de produse care sa răspundă nevoilor de mobilitate din ţara noastră. Prima livrare de GNL din Romania este încă un pas pe care îl facem in extinderea ofertei de produse pentru transport cu emisii scăzute.”

    Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Gas: „În contextul tranziţiei energetice, utilizarea GNL-ului în transport şi industrie poate duce la o reducere semnificativă a emisiilor de carbon şi a celor poluante. România are un potenţial semnificativ de gaze naturale, iar valorificarea acestuia, inclusiv prin lichefiere, deschide noi orizonturi pentru economia româneasca şi contribuie la obiectivele agendei climatice.”

    Florin Spătaru, membru al Directoratului societăţii Damen Shipyards Mangalia: „Ne bucură colaborarea dintre doi lideri ai industriei din România şi nu numai, care au făcut posibilă o premieră: este pentru prima dată când o astfel de navă este construită în România, iar acest lucru demonstrează că industria navală românească este capabilă să implementeze proiecte foarte complexe şi inovatoare cu un înalt nivel tehnologic.”

    Prima livrare de GNL din România, efectuată de OMV Petrom, a presupus coordonarea şi gestionarea în premieră a unui proces complex în care au fost implicate mai multe companii partenere, in condiţiile respectării tuturor măsurilor de siguranţă. Acesta s-a concretizat în două transporturi separate a câte două autocisterne, care au alimentat rezervorul primei nave din România care funcţionează pe bază de GNL.

    Prin răcirea gazelor naturale la o temperatură de -160°C şi prin lichefiere, acestea îşi reduc volumul de aproximativ 600 de ori comparativ cu volumul în stare gazoasă.

    Astfel, pot fi stocate şi transportate în siguranţă pe distanţe foarte lungi, cu un grad crescut de eficienţă economică şi energetică. Gazele naturale lichefiate reprezintă o alternativă de tranziţie pentru un transport mai curat, în special pentru segmentele de transport ce pot fi mai greu decarbonate, precum transportul rutier greu de marfă şi transportul naval.

    Prin utilizarea de GNL în transporturi, emisiile de CO2 scad cu 15%, cele de oxid de azot scad cu 50%, iar emisiile de particule grele scad cu 99%.

    De asemenea, GNL nu generează emisii de sulf, respectând astfel cerinţele stricte privind emisiile de sulf ale Organizaţiei Maritime Internaţionale.

    OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 53 milioane bep în 2020. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone annual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui iunie 2021, sub două branduri, OMV şi Petrom.

    OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de aproximativ 32 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005-2020.

    OMV Petrom are 26,6 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român prin Ministerul Energiei deţine 20,6% din capitalul social.

    Acţiunile SNP înregistrează de la începutul anului o creştere de 28,3%, pe fondul unor tranzacţii de 752,7 mil. lei, arată datele BVB.

  • OMV Petrom a finalizat prima livrare de gaz natural lichefiat din România. Volumul a alimentat prima navă cu motoare pe bază de GNL construită în România

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a efectuat prima livrare de GNL către Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare şantier maritim din sud-estul Europei. Produsul a fost utilizat pentru alimentarea unei nave cu motoare care utilizează GNL. Este prima navă de acest tip construită în România, la Şantierul Naval Damen, din Mangalia.

    Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil: „Sectorul transporturilor, care are un rol esenţial pentru mobilitatea bunurilor şi a oamenilor, este şi unul dintre sectoarele în care sunt necesare măsuri eficiente şi cuprinzătoare de reducere a emisiilor. OMV Petrom este şi va continua să fie parte din soluţie, cu un portofoliu mixt de produse care sa răspundă nevoilor de mobilitate din ţara noastră. Prima livrare de GNL din Romania este încă un pas pe care îl facem in extinderea ofertei de produse pentru transport cu emisii scăzute.”

    Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Gas: „În contextul tranziţiei energetice, utilizarea GNL-ului în transport şi industrie poate duce la o reducere semnificativă a emisiilor de carbon şi a celor poluante. România are un potenţial semnificativ de gaze naturale, iar valorificarea acestuia, inclusiv prin lichefiere, deschide noi orizonturi pentru economia româneasca şi contribuie la obiectivele agendei climatice.”

    Florin Spătaru, membru al Directoratului societăţii Damen Shipyards Mangalia: „Ne bucură colaborarea dintre doi lideri ai industriei din România şi nu numai, care au făcut posibilă o premieră: este pentru prima dată când o astfel de navă este construită în România, iar acest lucru demonstrează că industria navală românească este capabilă să implementeze proiecte foarte complexe şi inovatoare cu un înalt nivel tehnologic.”

    Prima livrare de GNL din România, efectuată de OMV Petrom, a presupus coordonarea şi gestionarea în premieră a unui proces complex în care au fost implicate mai multe companii partenere, in condiţiile respectării tuturor măsurilor de siguranţă. Acesta s-a concretizat în două transporturi separate a câte două autocisterne, care au alimentat rezervorul primei nave din România care funcţionează pe bază de GNL.

    Prin răcirea gazelor naturale la o temperatură de -160°C şi prin lichefiere, acestea îşi reduc volumul de aproximativ 600 de ori comparativ cu volumul în stare gazoasă.

    Astfel, pot fi stocate şi transportate în siguranţă pe distanţe foarte lungi, cu un grad crescut de eficienţă economică şi energetică. Gazele naturale lichefiate reprezintă o alternativă de tranziţie pentru un transport mai curat, în special pentru segmentele de transport ce pot fi mai greu decarbonate, precum transportul rutier greu de marfă şi transportul naval.

    Prin utilizarea de GNL în transporturi, emisiile de CO2 scad cu 15%, cele de oxid de azot scad cu 50%, iar emisiile de particule grele scad cu 99%.

    De asemenea, GNL nu generează emisii de sulf, respectând astfel cerinţele stricte privind emisiile de sulf ale Organizaţiei Maritime Internaţionale.

    OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 53 milioane bep în 2020. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone annual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui iunie 2021, sub două branduri, OMV şi Petrom.

    OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de aproximativ 32 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005-2020.

    OMV Petrom are 26,6 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român prin Ministerul Energiei deţine 20,6% din capitalul social.

    Acţiunile SNP înregistrează de la începutul anului o creştere de 28,3%, pe fondul unor tranzacţii de 752,7 mil. lei, arată datele BVB.

  • Cum îşi menţine Amazon dominanţa în America: Gigantul realizează 164 de zboruri zilnice pentru a transporta marfă de-a lungul ţării şi ameninţă o industrie condusă până acum de companii precum FedEx şi UPS

    Gigantul american Amazon a ajuns să efectueze 164 de zboruri zilnice pentru a-şi transporta marfa de-a lungul Statelor Unite, relatează Financial Times.

    Expansiunea companiei către zona de transport aerian de marfă, care a inclus recent deschiderea unui hub de 74.000 de metri pătraţi în Cincinnati, arată că Amazon se poziţionează drept un furnizor de servicii de distribuţie pentru părţi terţe, în competiţie cu numeroşi UPS şi FedEx.

    „Nu observăm niciun semn de încetinire … Există cerere dinspre tot mai multe afaceri”, spune Joseph Schwieterman, profesor la Universitatea DePaul, adăugând că Amazon „ar putea schima peisajul unui sector dominat de-a lungul anilor de FedEx, UPS şi USPS ”.

    Pentru propriile sale pachete, Amazon a înregistrat sau creştere de 17% a zborurilor în ultimele şase luni, conform unui raport citat de FT.

    Documentul arată că 70% din totalul americanilor trăiesc la o distanţă de maxim 100 de mile de un aeroport în cadrul căruia este prezentă compania lui Jeff Bezos, de la 54% în urmă cu un an.

    Amazon a început să se concentreze asupra transportului aerian de marfă odată cu debutul pandemiei de coronavirus, când declinul zborurilor de pasageri a constrâns capacitatea de distribuire a pachetelor în Statele Unite.

    În mai, Amazon a obţinut o participaţie minoritară la compania aeriană Air Transport Services Group, în valoare de 132 de milioane. Acordul a inclus luarea în leasing a 20 de modele Boeing 767.

    Cu o flotă operaţională de 73 de aeronave, gigantul din e-commerce însă se află în spatele FedEx (468 de avioane) şi UPS (283), însă analiştii se aşteaptă ca Amazon să crească accelerat în următorii ani. De exemplu, Amazon Air Hub din Cincinnati poate găzdui 2.000 de angajaţi şi va suporta până la 200 de zboruri pe zi.

    Amazon a promis să atingă zero emisii de carbon până în 2040, sarcină complicată de camionetele de livrare şi de flota de aeronave, care conţine multe aparate de zbor vechi.

     

  • Consiliul Concurenţei: CFR trebuie să permită operatorilor feroviari să îşi aleagă furnizorul de energie. „Măsura ar conduce la reducerea valorii facturilor şi, implicit, la creşterea profitabilităţii transportului feroviar de marfă şi la tarife mai mici pentru utilizatorii serviciului”

    Consiliului Concurenţei recomandă Companiei Naţionale de Căi Ferate – CNCF CFR crearea condiţiilor tehnice astfel încât operatorii de transport feroviar (OTF) să-şi poată alege furnizorul de energie electrică, ceea ce ar conduce la reducerea valorii facturilor pentru curentul de tracţiune pe care o achită OTF şi, implicit, la creşterea profitabilităţii transportului feroviar de marfă şi la tarife mai mici pentru utilizatorii acestui serviciu.

    “În prezent, operatorii de transport feroviar nu au posibilitatea de a-şi alege furnizorul de energie electrică, deşi piaţa energiei este liberalizată, furnizorul unic pentru sistemul feroviar fiind Electrificare CFR, filială deţinută integral de CNCF CFR SA”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei. 

    Recomandarea vine în contextul unui studiu efectuat de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenţei, care a sintetizat principalele aspecte ce caracterizează transportul feroviar de marfă din România.

    “În 2020, în condiţiile pandemiei generate de SARS – Cov 2, traficul feroviar de marfă s-a diminuat cu 6,6%, iar numărul trenurilor de marfă puse în circulaţie a scăzut cu 15,4%, faţă de anul anterior. În acelaşi timp, cantitatea de marfă transportată cu trenul, exprimată în tone nete-km, sa diminuat cu 14,7%, iar veniturile OTF de marfă au înregistrat o scădere de 13,7%”, arată studiul CNSDF.

    Pe piaţa locală, CFR Marfă, Grup Feroviar Român, Deutsche Bahn Cargo şi Unicom Tranzit sunt principalii operatorii de transport feroviar (OTF) din punct de vedere al veniturilor realizate din transportul de marfă pe calea ferată, iar din punct de vedere al Indicatorului parcursulul trenurilor (tren-km) în trafic naţional şi internaţional de marfă, CFR Marfă şi Grup Feroviar Român sunt cei mai importanţi competitori. 

    În ceea ce priveşte cantitatea de tone nete-km transportată, principalii OTF sunt CFR Marfă, Grup Feroviar Român, Deutsche Bahn Cargo, Tehnotrans Feroviar şi Unicom Tranzit. 

    Principalele mărfuri transportate pe calea ferată sunt produsele petroliere şi derivate, cerealele, materialele de construcţii şi materiile prime (minereu, cărbune, buşteni, îngrăşăminte).

  • Cine este antreprenoarea din România care face milioane de euro din „piatră seacă” şi cum a trecut afacerea ei peste perioada pandemiei

    Cel mai mare magazin online de piatră naturală de pe piaţa locală – cu produse care vin din toate colţurile lumii – este lovit deopotrivă de problema transportului maritim, de cererea uriaşă de la nivel mondial pentru materii prime, precum şi de preţurile crescute ale acestora. În acest context, antreprenoarea despre care scriam în articole anterioare că „face bani din piatră seacă” nu mai vorbeşte despre planuri de viitor, ci îşi concentrează timpul şi energia în soluţii ale prezentului.

    „Cred că noi ne aflăm în linia celor care abia acum resimt efectele acestei pandemii. Domeniul construcţiilor, al pieţei rezidenţiale, au rămas bine pe poziţii în 2020 – după perioada de lockdown s-a reintrat într-o zonă de normalitate”, spune Mariana Brădescu-Constantinescu, care dezvoltă din rolul de managing partner businessul Piatraonline alături de soţul său. Cei doi au fost primii care au mizat pe online pe nişa lor de activitate în anul 2007 – când pe piaţa materialelor de construcţii dominau deplasările pe şantiere – şi au înfiinţat prima platformă digitală din România dedicată exclusiv pietrei naturale.

    Aceasta a ajutat la menţinerea profitabilităţii şi a cifrei de afaceri de circa 7 milioane de euro şi în contextul pandemic – reuşind să rămână la un nivel optim al vânzărilor chiar şi în perioada de lockdown. În afară de platforma online, compania deţine însă şi un showroom integrat cu depozit şi platformă logistică în Bucureşti, cu o suprafaţă de peste 1.800 mp, unde clienţii pot găsi peste 1.500 de repere.

    Businessul soţilor Brădescu – Constantinescu s-a dezvoltat pe baza importurilor de piatră naturală din toate colţurile lumii, ei având furnizori chiar şi din ţări precum India, Brazilia, Spania sau Vietnam. Astfel, dacă au avut norocul să nu resimtă efectele pandemiei printre primii, acum se confruntă din plin cu acestea. Antreprenoarea vorbeşte deschis despre problemele de care au început să se lovească începând cu luna noiembrie a anului trecut – odată cu majorările costurilor legate de transportul maritim: „Iniţial am luat-o ca pe o chestiune de moment, dar în decembrie am fost informaţi că se prelungeşte toată această situaţie şi că lucrurile o iau şi mai mult razna.

    Prin februarie-martie situaţia nu mai putea fi controlată, ulterior s-a spus că în mai-iunie revenim la normalitate, iar în acest moment nimeni nu mai face previziuni.” În acest context, antreprenoarea spune că mesajele pe care sunt nevoiţi să le transmită  clienţilor sunt pesimiste: în primul rând, preţurile sunt mai mari – „Nu vorbim despre majorări de 3-5%, ci de majorări colosal de mari deoarece costul unui transport maritim a crescut de 4-5 ori depinzând de destinaţie. Istoric vorbind, nu s-a ajuns la apogeul acesta niciodată în trecut”. 

    De asemenea, chiar şi după ce plătesc produse cu preţuri crescute, clienţii le pot primi cu întârzieri mari, ca urmare a impredictibilităţii din domeniul transporturilor. „Nu vei şti cu exactitate când va deveni marfa disponibilă fiindcă, în ciuda faptului că avem preţuri atât de mari, transportul maritim rămâne o enigmă deoarece nu sunt locuri, astfel că poţi să stai să aştepţi săptămâni întregi doar ca să fii încărcat la o navă.” În mod paradoxal astfel, chiar dacă există cerere în piaţă, este greu ca aceasta să fie şi satisfăcută.

    „Problema principală este cea legată strict de costuri, a doua este că, în pofida costurilor, nu pot pune la dispoziţia clienţilor produsele cu un termen de livrare fix, iar pe locul trei se află problema lipsei produselor.” Un exemplu în acest sens este Brazilia, care performa bine pe nişa lor de activitate şi care este acum una dintre ţările grav afectate de pandemie. Mariana Brădescu-Constantinescu menţionează că au lansat comenzi în această ţară în ianuarie, iar acestea nu ajunseseră încă în depozitul lor în iunie, când a avut loc interviul pentru Business MAGAZIN. „Un termen foarte mare de livrare pentru această ţară era cel de 90 zile, care ar fi acoperit orice întârziere, dar care astăzi este irelevant.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • „Antreprenoarea care face bani din piatră seacă” vorbeşte despre evoluţia preţurilor în domeniul construcţiilor. Care sunt motivele pentru care unele produse ajung să aibă preţuri şi cu 40% mai mari

    Cel mai mare magazin online de piatră naturală de pe piaţa locală – cu produse care vin din toate colţurile lumii – este lovit deopotrivă de problema transportului maritim, de cererea uriaşă de la nivel mondial pentru materii prime, precum şi de preţurile crescute ale acestora. În acest context, antreprenoarea despre care scriam în articole anterioare că „face bani din piatră seacă” nu mai vorbeşte despre planuri de viitor, ci îşi concentrează timpul şi energia în soluţii ale prezentului.

    „Cred că noi ne aflăm în linia celor care abia acum resimt efectele acestei pandemii. Domeniul construcţiilor, al pieţei rezidenţiale, au rămas bine pe poziţii în 2020 – după perioada de lockdown s-a reintrat într-o zonă de normalitate”, spune Mariana Brădescu-Constantinescu, care dezvoltă din rolul de managing partner businessul Piatraonline alături de soţul său. Cei doi au fost primii care au mizat pe online pe nişa lor de activitate în anul 2007 – când pe piaţa materialelor de construcţii dominau deplasările pe şantiere – şi au înfiinţat prima platformă digitală din România dedicată exclusiv pietrei naturale. Aceasta a ajutat la menţinerea profitabilităţii şi a cifrei de afaceri de circa 7 milioane de euro şi în contextul pandemic – reuşind să rămână la un nivel optim al vânzărilor chiar şi în perioada de lockdown. În afară de platforma online, compania deţine însă şi un showroom integrat cu depozit şi platformă logistică în Bucureşti, cu o suprafaţă de peste 1.800 mp, unde clienţii pot găsi peste 1.500 de repere.

    Businessul soţilor Brădescu – Constantinescu s-a dezvoltat pe baza importurilor de piatră naturală din toate colţurile lumii, ei având furnizori chiar şi din ţări precum India, Brazilia, Spania sau Vietnam. Astfel, dacă au avut norocul să nu resimtă efectele pandemiei printre primii, acum se confruntă din plin cu acestea. Antreprenoarea vorbeşte deschis despre problemele de care au început să se lovească începând cu luna noiembrie a anului trecut – odată cu majorările costurilor legate de transportul maritim: „Iniţial am luat-o ca pe o chestiune de moment, dar în decembrie am fost informaţi că se prelungeşte toată această situaţie şi că lucrurile o iau şi mai mult razna. Prin februarie-martie situaţia nu mai putea fi controlată, ulterior s-a spus că în mai-iunie revenim la normalitate, iar în acest moment nimeni nu mai face previziuni.” În acest context, antreprenoarea spune că mesajele pe care sunt nevoiţi să le transmită  clienţilor sunt pesimiste: în primul rând, preţurile sunt mai mari – „Nu vorbim despre majorări de 3-5%, ci de majorări colosal de mari deoarece costul unui transport maritim a crescut de 4-5 ori depinzând de destinaţie. Istoric vorbind, nu s-a ajuns la apogeul acesta niciodată în trecut”. 

    De asemenea, chiar şi după ce plătesc produse cu preţuri crescute, clienţii le pot primi cu întârzieri mari, ca urmare a impredictibilităţii din domeniul transporturilor. „Nu vei şti cu exactitate când va deveni marfa disponibilă fiindcă, în ciuda faptului că avem preţuri atât de mari, transportul maritim rămâne o enigmă deoarece nu sunt locuri, astfel că poţi să stai să aştepţi săptămâni întregi doar ca să fii încărcat la o navă.” În mod paradoxal astfel, chiar dacă există cerere în piaţă, este greu ca aceasta să fie şi satisfăcută. „Problema principală este cea legată strict de costuri, a doua este că, în pofida costurilor, nu pot pune la dispoziţia clienţilor produsele cu un termen de livrare fix, iar pe locul trei se află problema lipsei produselor.” Un exemplu în acest sens este Brazilia, care performa bine pe nişa lor de activitate şi care este acum una dintre ţările grav afectate de pandemie. Mariana Brădescu-Constantinescu menţionează că au lansat comenzi în această ţară în ianuarie, iar acestea nu ajunseseră încă în depozitul lor în iunie, când a avut loc interviul pentru Business MAGAZIN. „Un termen foarte mare de livrare pentru această ţară era cel de 90 zile, care ar fi acoperit orice întârziere, dar care astăzi este irelevant.”

    Ea adaugă că cele mai multe dintre problemele legate de livrări nu sunt generate de lipsa materiei prime – carierele de piatră sunt tot acolo – ci pe fondul cererii foarte mari din piaţa globală şi a faptului că în multe dintre ţările cu care lucrează există în continuare restricţii, cazuri de COVID, perioade de lockdown în anumite zone sau în anumite fabrici. „Harta Chinei, de pildă, era împărţită pe zone, acestea primeau informarea că trebuie să intre în lockdown pe rând, ceea ce se traducea într-o creştere a termenului de livrare, trebuia să o iei de la 0 cu programările etc.”

    De altfel, Mariana Brădescu Constantinescu menţionează că au fost ajutaţi de faptul că businessul lor nu se bazează exclusiv pe importurile din Asia, unde furnizorii sunt grav afectaţi de pandemie. „Am avut grijă să fim în mai multe colţuri din lume. Businessul cu furnizorii din China a căzut anul acesta cu 80%. Aproape a dispărut businessul cu ei, ne-am dat seama că acele produse nu mai merită să fie aduse pe piaţă la costurile actuale – prin urmare am închis la comandă sute de produse.” Astfel, una dintre măsurile pe care le-au luat a fost să delisteze produsele pentru care au crescut foarte mult preţurile: „Nu cred că sunt viabile pentru piaţa din România acele produse unde ar trebui să facem majorări de 40%, vom rămâne doar cu acele produse unde vom putea face majorări rezonabile ”.

    Ce înseamnă însă rezonabil în termeni de creşteri de preţuri pe nişa lor? „Din toate discuţiile pe care le-am avut, nimeni nu ne poate garanta că se va opri creşterea preţurilor sau că vor începe să scadă din nou.” În acest context, majorările vor fi resimţite de către clienţii finali: „Va fi primul moment din istoria noastră în care vom face o majorare de peste 10% – într-un caz foarte fericit –  în condiţiile în care anterior făceam majorări ale preţurilor de 3-4% anual”.

    În ceea ce priveşte cererea crescută din piaţa imobiliară, Mariana Brădescu Constantinescu este de părere că aceasta vine din dorinţa oamenilor de a-şi investi banii. „Oamenii au lichidităţi şi au simţit nevoia în ultimele luni să investească, iar imobiliarele sunt la îndemână – acestea nu pot să dispară ca valoare de piaţă, vor fi acolo, în continuare. Unul dintre motivele pentru care cererea este atât de mare este că vrem să ne punem banii în ceva care să ne asigure ziua de mâine.”

    Ca urmare a acestei cereri, Brădescu este părere că unii dintre clienţii din rândul dezvoltatorilor vor fi nevoiţi să aleagă produse mai ieftine, doar pentru a finisa şi livra proiectele în piaţă. „Dacă au de ales între un rigips de 5 sau de 4 lei, îl vor alege pe cel de 4 lei, dacă aleg între a pune un finisaj de calitate sau orice altceva, la un preţ care permite controlul acelor costuri, vor alege cea de a doua variantă. Abia ajunsesem într-un punct în care ne doream calitatea, acum vrem doar să terminăm proiectele şi să le livrăm pe piaţă.”

    O altă problemă sesizată de antreprenoare este folosirea pandemiei ca pilon de negociere, la fel ca în criza anterioară: „Punctul de negociere era „pe praful ăsta”, acum este – „în pandemia asta”, ceea ce nu este constructiv; ar trebui să învăţăm ca şi comunitate că în perioade de genul acesta, cea mai importantă este susţinerea pe care fiecare o poate oferi celuilalt”.

    Menţionează, de asemenea, că atunci când a izbucnit pandemia, iar majoritatea a început să taie din costuri, decizia pe care ea a luat-o a fost să nu taie decât cheltuielile nejustificate, păstrând în rest partenerii cu businessuri mici, pentru care a fost important şi din punct de vedere moral să ştie că este în continuare nevoie de ei. „La fel este şi cu negocierea aceasta bazată pe pandemie – ar trebui să ne gândim cu toţii cum să ajungem la o linie de final, nu să profităm de varianta negativă, ne ţinem toţi astăzi de un fir de aţă foarte subţire.”

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, dacă anterior pandemiei acestea se refereau la o expansiune prin francize, la nivel naţional, dar prin care voiau să ajungă inclusiv în alte ţări din Europa, acum se concentrează pe soluţiile pentru a duce businessul mai departe pe termen scurt. „Din cauza costurilor majorate, cifrele nu sunt atât de roz, orice scăpare financiară din perspectiva mea ar însemna un risc să fac restructurări sau să se întâmple alte lucruri negative, ceea ce nu îmi doresc.”

    Astfel, dacă în luna martie aveau „aripile întinse” şi bugete mari pregătite pentru expansiune, deocamdată au pus o pauză pentru aceste planuri. „Am preferat să tăiem din proiectele care nu începuseră şi totuşi, am ajuns la final de an pe creştere.” Au încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de aproximativ 7,1 milioane de euro, iar Mariana Brădescu – Constantinescu se declară mulţumită în legătură cu aceasta. „Am reuşit să ne şi păstrăm profitabilitatea în aceeaşi zonă, dar anul trecut nu am avut provocarea de anul acesta cu preţurile – luna decembrie a fost singura în care am înregistrat creşteri pe preţurile de transport.”

    Pentru anul în curs, şi-au propus să rămână la zona sigură a profitabilităţii de 10% şi menţionează că „Nu ne interesează neapărat suma care intră în acest procent, dar dintr-o perspectivă de CFO, aceasta te poate menţine într-o zonă sigură”. 

    Previzionează, de asemenea, o creştere a cifrei de afaceri cu 1 milion de euro, în condiţiile în care s-au concentrat pe aceeaşi linie de business. „Ne facem planurile pentru o perioadă foarte scurtă şi nu ne întindem mai mult decât este cazul fiindcă situaţia din prezent este de aşa natură – nu vrem să riscăm.”

  • Transgaz a finalizat conducta Podişor–Recaş, de 481 km, parte a gazoductului BRUA, care uneşte reţelele de transport al gazelor din Bulgaria, România şi Ungaria. Lucrările au costat 377 mil.euro

    Compania naţională Transgaz a finalizat prima fază a lucrărilor gazoductului BRUA, care vizează dezvoltarea unei reţele de transport pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria “, costul total al lucrărilor fiind de 377,4 milioane euro, respectiv cu o economie de 21% (101,1 milioane euro) fata de nivelul scoasei la licitaţie, a anunţat compania.

    Lucrările din România au vizitat construcţia conductei Podişor – Recaş, de 481 km, şi a trei staţii de comprimare gaze (SC Podisor, SC Bibesti şi SC Jupa).

    Gazoductul BRUA faza 1 are în prezent intreaga capacitate de transport rezervat pe directia spre Ungaria, prin punctul de interconectare de la Csanadpalota (Ungaria) şi tranzitează gaze naturale care intra din Bulgaria in Romania, prin punctul de interconectare de la Kardam (BG) – Negru Voda1 (RO). 

    Capacitatea transportată este de 4,6 milioane mc pe zi, ceea ce inseamna un volum anual de 1,68 miliarde metri acoperite, respectiv un grad de incarcare a conductei de transport de 96%.

    Finalizarea acestor lucrări asigură, pe lângă transferul gazelor către Bulgaria şi Ungaria şi securitatea alimentară cu gaze a României prin acces la noi surse de gaze, precum şi transport către pieţe Centrale Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea Caspică.

    Costul total pe km al gazoductului BRUA faza 1, cursul actual, incluzand si statiile de turbocompresoare (Podisor, Bibesti, Jupa) este de 783.200 euro; raportat la media perioadei de realizare a proiectului, costul total / km este de 804.800 euro.Fără statiile de turbocompresoare, costul este de 546.500 euro pe km.

    ”BRUA Faza 1 reprezinta o etapa esentiala in dezvoltarea Sistemului National de Transport gaze naturale. Odata cu punerea lui in functiune, Romania se conecteaza la culoarele regionale de transport si va putea sa-si asigure aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse, ceea ce va satisface intr-o masura mai mare cererea existenta pe piata interna si va conduce la un nivel mai ridicat de predictibilitate si securitate energetica pentru consumatorul roman. In acelasi timp, BRUA Faza 1 inseamna si o cale de acces la pietele europene pentru potentiala productie de gaze naturale extrase de tara noastra din Marea Neagra.”, se arată în anunţul Transgaz.

    Transgaz are 3,2 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 58,5% de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului.

    De la începutul anului, acţiunile TGN înregistrează sau depreciere de 3,71%, pe fondul unor tranzacţii de 138 mil. lei, arată datele BVB.

  • Preţul biletului la STB creşte azi de la 1,3 lei la 3 lei, iar la metrou – de la 2,5, la 3 lei

    Metrorex şi STB armonizează oferta comercială, iar acest lucru vine şi cu o creştere a tarifelor: o călătorie creşte de la 1,3 lei la 3 lei, iar în cazul metroului, preţul unor călători creşte de la 2,5 lei la 3 lei. Apare şi biletul comun, pentru o călătorie cu metroul şi 90 de minute terestru.

    Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii anunţă că de la 1 august Metrorex şi STB ele armonizează oferta comercială, ca un prim pas spre integrarea transportului în comun din Bucureşti şi zona metropolitană.

    Apare călătoria cu bilet comun: o călătorie cu metroul sau transport în comun terestru va costa 3 lei, iar un bilet comun STB / Metrorex va fi 5 lei, iar pentru suma de 5 lei, un călător va beneficia de o călătorie cu metroul şi 90 de minute în transport în comun terestru.

    Un abonament de 24 de ore va costa 8 lei, iar abonamentul comun STB / Metrorex pentru 24 de ore va fi 14 lei.

    Noutatea la abonamentele de 24 şi 72 de ore este că acestea vor fi chiar 24 de ore de la momentul emiterii. Se elimină noţiunea de abonament „de zi” care, cumpărat la ora 18:00, de pildă, era valabil doar 6 ore din acea „zi”.

    Ambele societăţi introduc şi opţiuni pentru companiile care doresc să îşi susţină angajaţii să folosească transportul în comun.

    Astfel, vor exista abonament de o lună, 6 luni şi 12 luni. Preţurile lor vor fi de 80 de lei separat pentru fiecare dintre reţele (140 de lei în comun STB / Metrorex), 400 de lei (700 de lei în comun STB / Metrorex), respectiv 700 de lei (1200 de lei în comun STB / Metrorex).

    Potrivit Ministerului Transporturilor, ambele companii oferă posibilitatea de recuperare a abonamentelor nominale în caz de pierdere. Astfel, titularii se pot prezenta cu actul de identitate, iar abonamentele vor fi emise din nou pe numele acestora.

    Armonizarea tarifelor la transportul în comun din Bucureşti implică, însă, şi o creştere tarifară. În cazul STB, o călătorie creşte de azi de la 1,3 lei la 3 lei (sau 10 bilete pot fi achiziţionate cu 25 lei). În cazul metroului, preţul unei călătorii creşte de la 2,5 lei la 3 lei.

    Ministerul Transporturilor menţionează că, în cazul STB, aceasta este prima actualizare a tarifelor de călătorie din 2008, iar la metrou, ultima ajustare a preţurilor a fost în 2014.

    „Potrivit estimări, încasări suplimentare generate de această măsură se vor reflecta direct în condiţii de călătorie – prin investiţii pe care cele două companii le vor putea efectua. Atât Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, cât şi Primarul General al Municipiului Bucureşti, Nicuşor Dan, îi încurajează pe bucureşteni să opteze pentru un transport în comun terestru şi cu metroul. La fel ca în toate capitalele europene, transportul public în comun prezintă o soluţie pentru degrevarea traficului şi o alternativă mai puţin poluantă la traficul auto ”, spun reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

  • Sibiul va avea o linie verde de transport în centrul oraşului

    Cele cinci minibuze vor opera pe Linia Verde de transport public în centrul istoric al Sibiului au fost preluate de societatea Tursib.

    „Am fost plăcut impresionată de livrarea minibuzelor înainte de termenul contractual de către asocierea cu care am semnat contractul – SC Anadolu Automobil Rom SRL & SC Telelink Services România SRL. Putem astfel să le punem în circulaţie mai repede decât prevăzut, în luna august. Până atunci, societatea de transport public se va ocupa de înmatricularea lor şi pregătirea pentru circulaţia pe traseu. De asemenea, vom supune aprobării Consiliului Local traseul, staţiile şi frecvenţa de circulaţie pe această linie. Sibienii, dar şi turiştii, vor avea astfel din august o alternativă ecologică la transportul cu maşina personală în zona centrală şi sper să utilizeze cât mai mult aceste microbuze pentru a degreva centrul istoric de maşinile parcate”, a spus Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.

    Cele 5 minibuze electrice sunt echipate cu motoare produse de BMW, asigură o autonomie de 160 km cu la fiecare încărcare completă, la o viteză medie de 20 km/oră, oferă fiecare câte 24 de locuri pentru călători, din care 10 pe scaune. Vehiculele sunt dotate cu computer de bord, ecrane de informare în interior şi camere video la interior şi exterior, vor oferi călătorilor WiFi gratuit, au echipate cu sisteme de climatizare şi rampe pentru accesul persoanelor cu handicap.

    Pe lângă minibuze, au fost achiziţionate şi dotările necesare pentru staţii şi operarea pe această linie, respectiv 6 automate de eliberare a biletelor sau reîncărcare a abonamentelor care vor accepta atât plata cu cardul, cât şi plata în numerar; o staţie de încărcare a minibuzelor electrice cu încărcare rapidă, care va fi amplasată în Piaţa Gării; alte 5 staţii de încărcare vor fi achiziţionate de Tursib şi vor fi amplasate la sediu pentru încărcarea minibuzelor peste noapte, la sediu. 10 validatoare pentru tichetele de călătorie şi câte un sistem electronic de afişaj pentru fiecare dintre cele 6 staţii de pe linie, precum şi dispozitive pentru numărarea pasagerilor şi un terminal de control a documentelor de călătorie.

    Traseul Liniei Verzi urmează inelul central al oraşului, frecvenţa de circulaţie propusă fiind de 8 minute în orele de vârf şi 12 minute în restul zilei.

    Linia verde va opera zilnic între orele 7.00 – 23.30, traseul fiind Gară – str. General Magheru – str. Constituţiei – b-dul C. Coposu – Piaţa Unirii – str. Tribunei – str. Mitropoliei – str. Al. Odobescu – str. Măsarilor – str. Malului – str. Turnului – str. Faurului – str. Ocnei – str. N. Teclu – str. Constituţiei – pe sub Podul Gării – Gară.