BusinessMagazin

Tag: trafic

  • Cum arată o maşină inventată la grătar şi cum a ajuns aceasta şi în România

    „100% distracţie pură la volan – garantată cu până la 88 km/h” promit cei de la Hot Rod Fun, o companie deschisă în regim de franciză de un finanţist la începutul anului 2019 care pune la bătaie o flotă de maşinuţe hand-made la bordul cărora poţi experimenta în trafic şi altceva decât nervi.

    Povestea maşinuţelor Hot Rod Fun a început în 2008 în Norderstedt, Germania, la un grătar şi o halbă de bere, când Maik Wenckstern şi fratele său au venit cu viziunea unui automobil care nu exista la acel moment pe piaţă. Doi ani mai târziu, în 2010, prima maşinuţă Wenckstern a început să ruleze pe străzi. Compania care produce maşinuţele a început să se extindă în regim de franciză în 2018, anul în care a fost văzut primul astfel de autovehicul şi pe străzile din Bucureşti. Dragoş Marineanu, în vârstă de 37 de ani, este cel care a negociat aducerea francizei la Bucureşti.

    „Am fost anul trecut de 1 mai în Budapesta şi, cum am intrat în oraş, am văzut o coloană de maşinuţe făcute de acelaşi producător, Wenckstern, dar un model mai vechi, de începuturi, destul de primitiv. Am văzut cinci-şase maşinuţe şi am zis că vreau neapărat să mă dau cu ele, aşa că am programat cu un prieten să ne plimbăm”, îşi aminteşte el.

    I-a plăcut atât de mult experienţa şi faptul că toată lumea se uita admirativ la ei, încât a discutat cu prietenul şi asociatul său, Mihai Păuna, şi s-au interesat unde sunt făcute maşinuţele. Am dat de numărul din München, de la franciză. Am luat imediat avionul în această direcţie şi am plecat cu încă un prieten şi asociat, Vlad Găgeanu, la München, am făcut un tur prin oraş şi toată lumea a fost în extaz. Ne-am aşteptat să fie mai sceptici, dar nemţii ne-au propus să cumpărăm o maşinuţă ca să vadă că suntem oameni serioşi. Aşa că am cumpărat una în iunie anul trecut ca să văd cum ar fi primită în România şi cum pot să o înmatriculez”, povesteşte el.

    A durat trei luni până ca cei de la Registrul Auto Român să o înmatriculeze. Când au văzut-o prima oară au zis: „Ce-i asta?”. A urmat negocierea pentru aducerea francizei aici. Businessul din România este diferit de cel din Germania pentru că au fost nevoiţi să cumpere autovehiculele, dat fiind faptul că nu ar fi putut fi înmatriculate maşini care nu erau în proprietatea lor, iar maşinuţele nici nu puteau rula cu numere de Germania. Astfel, spre deosebire de nemţi, care plătesc o taxă lunară şi una de franciză, investiţia iniţială a fost destul de mare, de circa 220.000 de euro, cu tot cu franciză, maşinuţe, amenajarea spaţiului. Maşinuţele au costat cel mai mult, 12.500 de euro fără TVA şi 20.000 de euro cele personalizate. Dragoş Marineanu se aşteaptă ca investiţia să fie amortizată în trei ani.

    Ulterior, a fost foarte greu până când oamenii au înţeles că acestea merg efectiv pe stradă. „Anul acesta a fost un an de convingere a faptului că aceste maşini rulează pe străzi.”

    În România se află singura companie deschisă în regim de franciză în afara Germaniei; alte francize urmează să apară în octombrie şi în Dubai. Dragoş Marineanu este asociat în această activitate, are 80% din companie, iar cei doi prieteni au câte 10% din numărul de acţiuni. De asemenea, Dragoş spune că din 2020 vor să devină şi distribuitori, să intermedieze vânzarea direct de la furnizor, iar în contractul de franciză este stipulată dezvoltarea afacerii şi în alte oraşe în următorii ani, cum ar fi Cluj, Sibiu, Braşov, având deja în plan această extindere.

    „Mi s-a părut o idee bună pentru că este unică şi pentru că îmi plac provocările. Generează foarte multă atenţie, foarte multă interacţiune cu multe companii de publicitate, de PR. Este un pic diferit de ceea ce fac eu acum. După 11 ani ca finanţist am zis să mai diversific activităţile. Nu e un business uşor”, spune el.
    Hot Rod Fun organizează tururi ghidate prin Bucureşti cu staţionări în diverse puncte de atracţie turistică sau de interes. Dragoş Marineanu spune că nu există un circuit prestabilit pentru că diverse locaţii sunt uneori închise, iar în traficul din Bucureşti ar fi imposibilă organizarea unui traseu. „Suntem destul de flexibili, mergem şi ne plimbăm în gaşcă, dacă omul vrea să meargă să bea o cafea, mergem cu el acolo – colaborăm şi cu Muzeul de Artă Recentă deschis în Primăverii, îl vizităm. Nimeni nu ar putea să îţi asigure un traseu prin traficul din Bucureşti. Maşinile nu au suspensii şi servodirecţie, astfel că am învăţat orice gropiţă din Bucureşti şi atunci, când se repară un drum, mergem pe drumul acela.”

    Oricine închiriază o astfel de maşinuţă are parte de un training amănunţit la punctul de plecare, care este garajul din parcul Ţiriac Auto de pe Bulevardul Expoziţiei, şi face câteva probe înainte de a porni la drum. Aceste maşinuţe nu se închiriază individual pentru a nu reprezenta un pericol, ci se conduc în coloană, în poziţie de Formula 1 (zigzag), începând de la minimum două maşinuţe şi un ghid şi ajungând la maximum 10 maşinuţe şi doi ghizi care se asigură că membrii grupului nu se depăşesc între ei.

    Pentru a conduce un astfel de autovehicul, trebuie să nu fii mai înalt de doi metri, pentru a încăpea, şi trebuie să ai permis de conducere de categoria B. Nu necesită centură, ci doar cască de protecţie, e înmatriculată ca un cvadriciclu sau ca un ATV şi cântăreşte în jur de 140 de kilograme, astfel că poate fi uşor ridicată de două persoane. Are motor diesel – consumă în jur de 4% – şi autonomie de 90-100 de kilometri, motor de 170 de centimetri şi 15 cai-putere.
    Dragoş Marineanu spune că toţi participanţii în trafic i-au primit bine şi i-au protejat, inclusiv şoferii de autobuz. „E o activitate extraordinar de plăcută şi din punctul nostru de vedere destul de sigură. Anul acesta nu am avut niciun fel de accident cu aceste maşinuţe. Asta se datorează şi traficului, dar şi participanţilor în trafic. Acesta este un lucru foarte rar auzit în România, să mulţumeşti participanţilor în trafic, pentru că toţi au o problemă, bicicliştii, motocicliştii – şi eu sunt motociclist şi ştiu ce înseamnă traficul din Bucureşti, conduc zilnic – însă oamenii au întâmpinat aceste maşini cu bucurie şi căldură. 90% dintre oameni, inclusiv poliţia rutieră, au fost foarte deschişi şi primitori cu acest concept. Toţi au deschis telefonul să le facă poze pe stradă. Când mergi cu ele ai senzaţia că te cunoaşte toată lumea. La semafor, din maşină, vin după tine”, spune el.

    Hot Rod Fun şi-a deschis uşile garajului, care e pus la dispoziţie pentru diverse activităţi, în martie 2019 şi a invitat până acum „la o tură” peste 600 de oameni, de la 18 la 79 de ani. Anul următor, în contextul în care Bucureştiul o să găzduiască Euro 2020, Hot Rod Fun are deja rezervări pentru acea perioadă.

    Marketing mobil

    Lui Dragoş Marineanu îi plac provocările, însă ce l-a atras cel mai mult la acest business este creativitatea. „Ai o unealtă cu care te poţi juca incredibil de mult, poţi să te alături cu ele oricărui business – restaurant, muzeu, cafenea, poţi să te asociezi cu foarte multe lucruri. E un business mobil şi unul plin de creativitate. Pentru că în afara tururilor pe care le facem pentru turişti – suntem prezenţi şi pe Trip Advisor şi pe alte canale de turism pentru străini – am avut foarte multe cereri de petreceri, petreceri ale burlacilor, nunţi – nuntaşii au mers cu maşinuţele la biserică etc. Acesta este principalul business, activările şi parteneriatele.”

    Hot Rod Fun este în acelaşi timp o companie de evenimente. Astfel, pe lângă turişti, team buildinguri sau români care vor o altfel de activitate în weekend, un mare generator de venituri pentru companie este marketingul, activarea pentru advertising. „Maşinile sunt extrem de vizibile în trafic, extrem de instagramabile. Noi suntem flexibili, le punem la dispoziţie pentru orice eveniment atât timp cât şoseaua este bună. Sunt lăsate în mod special albe, printr-o simplă colantare le-ai putea da viaţă în orice fel. E ca reclama pe autobuz, dar atrage mult mai mult atenţia”, spune Dragoş Marineanu.

    Până acum, maşinuţele Hot Rod Fun au apărut pe coperte de reviste sau în pictoriale de fashion, într-un shooting pentru o companie din industria modei şi au ajuns şi în depozitul eMAG de 1 iunie pentru a culege cadouri pentru copii, iar o maşinuţă personalizată a fost chiar pusă la vânzare de Black Friday. Alte idei pe care Dragoş Marineanu le are sunt realizarea unui scurtmetraj în stil Italian Job, în care să se alerge cu maşinuţele prin diverse locuri din Bucureşti, ocazie cu care să promoveze şi oraşul, sau intrarea într-un program cu opriri în zone de interes, cum ar fi Arcul de Triumf, care a fost reamenajat şi recent a găzduit expoziţia artistului Banksy. Poate cea mai îndrăzneaţă este plecarea într-un traseu de două zile pe Transfăgărăşan cu clienţi care s-au mai plimbat cu maşinuţele, pentru că „siguranţa este întotdeauna mai importantă decât distracţia”.

    „Practic este o joacă pentru copiii mari. Bucureştiul are nevoie de aşa ceva pentru că nu are activităţi motorizate pentru turişti. Iar noi ajutăm şi alte businessuri cu maşinile, mergem în diverse locuri unde consumăm şi încercăm şi să arătăm Bucureştiul cu ocazia asta. Iar Capitala creşte de la an la an ca număr de turişti. E o zonă foarte bine văzută, în afara faptului că preţurile sunt mici, dar este considerată şi o zonă safe”, spune finanţistul.
    Apropo de siguranţă la volan, flota de maşini se reînnoieşte la trei ani, reviziile fiind făcute la 1.000 de kilometri parcurşi. Fiind realizate manual, miniautomobilele au cu totul alte caracteristici decât maşinile de serie. „Nu se comportă niciuna la fel ca cealaltă şi atunci trebuie mereu verificate. Fiecare are propria personalitate.”

    Buy THE rumor, sell The news

    „Pentru că oamenii nu se simt confortabil să le ţii tu banii, ca într-o societate de servicii financiare (SSIF – n.red.), pasul următor este ca în viitor să fac un SSIF al meu în care să gestionez eu discreţionar banii. Cred că în domeniul acesta nu cât eşti de bun şi de inteligent contează, ci cât de serios şi demn de încredere eşti. Trebuie să investeşti banii clientului ca şi cum ar fi ai tăi”, ​descrie Dragoş Marinescu specificul activităţii de consultanţă în ceea ce priveşte activele unor afaceri de familie.

    În străinătate, fiind costuri mai mari cu personalul, un familly office se înfiinţează începând de la 80-100 de milioane de euro active sub administrare, dar în România se porneşte, evident, de la sume mai mici. Dragoş Marineanu a început cu un single family office în parteneriat cu un fost client din bancă, iar încet-încet merge spre multi-family offices. Ceea ce face el se numeşte „worth management” sau „portfolio management”. Oferă doar consultanţă, fără a ţine activele în administrare. Nu creează portofoliul într-o zi, ci pe măsură ce apar oportunităţi. Caută diversificare şi spune că în România nu ai posibilitatea atât de uşoară să diversifici un portofoliu, astfel că în afară găseşte o paletă de investiţii mult mai largă. „Administrez şi aici, dar România absoarbe mai greu sume mari”, spune el. Pe plan local, investitorii se tem să mai meargă pe structura clasică a unui portofoliu (60%-70% în obligaţiuni, 5% în investiţii alternative – aur, real estate şi altele – iar restul acţiuni. În România, ponderile sunt inversate, investiţiile alternative fiind de 60%-70%.

    „Fiind vorba de România, am mers pe două lucruri. M-am ţinut departe de real estate, nu am investit, pentru că sunt o mulţime de specialişti în acest domeniu, şi am ţinut rezerve de cash peste 10%. Rezervele de cash pe care un administrator de bani le păstrează sunt undeva la maximum 7%-10%”, explică el. Potrivit lui, majoritatea family offices-urilor investesc direct sub formă de private equity în companii de tehnologie, în jur de 50%, care pot să livreze sau nu, pentru că sunt companii ca Uber sau Tesla care au concurenţă serioasă, dar nu au profit. Restul de 30% din banii investiţi direct se duc în finance şi insurance şi a mai rămas un procent foarte mic de bani care se duc spre economia reală, spre a produce efectiv. „Nu vorbesc de România, dar la nivel mondial majoritatea investitorilor au crescut foarte mult segmentul de real estate în 2018 şi 2019. În România, bineînţeles, acesta este singurul segment care contează. Toată lumea merge pe segmentul acesta pe care crede că poate să-l manevreze şi să-l gestioneze”, explică Dragoş Marineanu.

    El consideră că oamenii, cel puţin aici, trebuie să înţeleagă că diversificarea este foarte importantă şi că nu poţi să-ţi ţii toţi banii într-un lucru ilichid, cum sunt imobiliarele. „Din acest motiv am consiliat anumiţi clienţi să aibă şi o expunere de minimum 2% pe lingouri şi pe aur la purtător, ţinut bineînţeles într-o custodie a unei bănci. Un alt domeniu este arta. Facem achiziţii în artă. Eu particip de 10 ani la licitaţii, târguri şi expoziţii internaţionale de artă, mergând foarte mult spre arta modernă.” De asemenea, el consideră că este important ca 1-2% să fie direcţionat către criptografie. Nu sunt fan criptomonede ca urmare a valului de amploare din 2017 şi 2018, dar vor face parte din viitor şi întotdeauna trebuie să te asiguri de viitor. Însă niciodată nu recomand cuiva să plaseze nişte bani pe care nu poate să îi piardă, ci bani de care se poate dispensa. Consider că Bitcoin, pentru că are deja un trademark – este de 10 ani pe piaţă – nu şi-a atins potenţialul ca viziune. Dar e un domeniu mai gri, pentru că nu este reglementat. Libra, al Facebook, cred că este un proiect puţin viabil, dar ar fi un proiect foarte important dacă ar fi făcut, pentru că ar oferi un avantaj monedelor de backup, adică din ce monedă treci în Libra, dolari, euro – la ce monedă te raportezi”, explică finanţistul structura de investiţii pe care o urmăreşte în general.

    El spune că a investit cu mare încredere la finalul anului trecut pe Bursa de Valori Bucureşti, imediat după ce guvernul a adoptat fără consultare Ordonanţa 114, care a determinat scăderi importante în special în sectorul bancar şi cel energetic. „Mi-am dat seama că sunt nişte cotaţii foarte bune, e o oportunitate. Drept dovadă, am avut creşteri pe Nuclearelectrica de 100% şi mai mult, creşteri pe Banca Transilvania. Bursa de la Bucureşti a mers extraordinar de bine anul acesta. Noi suntem foarte mult condiţionaţi de extern. Dacă merg lucrurile pe plan extern se va deschide robinetul şi pentru investiţiile noastre. Şi odată cu promovarea bursei de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă secundară, cred că viitorul sună bine. Însă în ziua în care s-a dat anunţul de emerging market, eu personal am vândut o bună parte de portofoliu, pentru că, bineînţeles, buy the rumor, sell the news. Trebuie să fii conectat la piaţă.” Marineanu mai spune că în ultima vreme au apărut multe companii care nu au nicio utilitate, precum şi companii care nu au utilitate pe termen scurt pentru produsul oferit, dar sunt listate la un potenţial foarte mare. „Cred că ne vom apropia iarăşi de criza dotcom din 2000. Suntem pe teritorii noi şi trebuie să fim foarte precauţi când investim.” În afară de companiile de farma şi tehnologie la care a investit, Dragoş Marineanu a mers foarte mult pe segmentul auto, care a scăzut mult în ultimul timp din cauza tarifelor, a energiei şi a diferitelor ştiri negative, dar a mers şi pe băncile europene.

    „Se va termina şi această dobândă negativă, iar băncile vor începe uşor-uşor să intre pe profit. Merg foarte mult pe produse structurate de acţiuni, cu capital protejat şi cu o barieră de protecţie. Adică pun într-un basket nişte acţiuni, pe şase luni – un an, stabilesc o barieră ca acestea să nu scadă mai mult de 40%-45% în următorul an la data de observare, cu o dobândă de 10-12%, acţiuni în care cred şi pe care nu mi-e frică să le cumpăr”, spune el.


    Dar ce înseamnă să crezi într-o acţiune? „Foarte multă lume merge pe analiza fundamentală, iar alţii merg pe analiza tehnică. Din punctul meu de vedere, piaţa nu mai ţine cont foarte mult de analiza fundamentală. Contează în perioada de earnings, când trebuie să urmăreşti companiile, dar pe lângă asta mai sunt o grămadă de alte lucruri de urmărit – context, articole, feelingul din piaţă, poziţia hedge fund-urilor. Nu mai e totul o analiză fundamentală. Lumea, de când cu social media, în ultimii 10 ani s-a schimbat şi este mai mult o chestiune de hype şi feeling. Trebuie să începi să citeşti piaţa şi mentalitatea investitorilor. Unele acţiuni scad mai mult, altele mai puţin, dar toate scad. Însă întotdeauna trebuie să nu te dezinvesteşti total, pentru că a fi investit şi a nu vinde şi cumpăra nonstop îţi va aduce un randament mult mai bun pe termen lung. Cum spunea Warren Buffett: dă-mi un ETF, dă-mi S&P şi poţi să faci
    orice strategie, că tot eu câştig”, conchide el.

  • Gabriela Firea: Este normal să avem congestie în trafic. Sunt peste 4 milioane de locuitori în Capitală

    „În Bucureşti sunt din ce în ce mai multe maşini personale, este un oraş construit pentru un milion de locuitori, sunt 2,2 milioane de locuitori oficial, iar neoficial suntem peste 4 milioane de locuitori. Este normal să fie congestie în trafic, cea care ne încurcă pe toţi. (…) Sunt convinsă că de la 1 ianuarie, taxa, vinieta Oxigen va da anumite roade şi în ceea ce priveşte lupta cu poluarea, dar şi cu congestia”, a declarat, vineri, Gabriela Firea, la Parlament.

    În acest sens, Firea a amintit şi de câteva lucrări de infrastructură, în desfăşurare, precum Pasajul Doamna Ghica, lărgirea Şoselei Fabrica de Glucoză sau Prelungirea Ghencea.

    „Am făcut acest apel la reprezentanţii firmelor private, ca aceştia să aibă în vedere de fiecare dată la construirea, spre exemplu, a unui ansamblu de locuinţe, să aibă obligatoriu şi locuri de parcare şi de asemenea să ţină cont de toate utilităţile necesare”, a mai declarat Firea.

  • Surpriză majoră: În Bucureşti locuiesc acum 4 milioane de oameni

    Primarul general Gabriela Firea a declarat, joi, că principala problemă a administraţiei este momentan traficul din Bucureşti, precizând că acesta nu poate fi rezolvat peste noapte, în condiţiile în care în Capitală se află acum patru milioane de persoane, oraşul fiind construit pentru un milion. 

    “Traficul este cea mai mare problemă a noastră. Un oraş construit pentru un milion de cetăţeni … Suntem peste patru milioane după toate studiile, în Bucureşti sunt peste patru milioane de cetăţeni. Peste patru milioane, sunt foarte sigură, sunt date statistice. După ultimul recensământ erau două milioane şi jumătate, dar recensământul are deja 10 ani şi jumătate. Eu vorbesc real, ce este în Bucureşti în momentul în care adunăm toţi angajaţii din multinaţionale care vin din ţară, nu şi-au făcut încă acte din Bucureşti, toţi studenţii, toţi turiştii şi ceilalţi cetăţeni care trăiesc în Bucureşti, dar nu au forme legale, nu au buletin de Bucureşti”, a declarat primarul general al Capitalei, la DC News.

    Gabriela Firea a precizat că ar fi fost înregistrate rezultate “spectaculoase, revoluţionare”, dacă Centura Capitalei şi metroul ar fi fost trecute de la Guvern în administraţia Primăriei.

    “Pentru un oraş construit doar pentru un milion de persoane, acum să avem patru milioane de persoane şi sunt familii care au două-trei maşini, autoturisme personale, este nu imposibil, dar dificil să se rezolve peste noapte. Mi s-a reproşat trei ani de zile că în programul meu de campanie era scris «Revoluţie în trafic». Da, mi-am dorit-o, mi-o doresc, dar haideţi să vedem şi cum se face. Ar fi fost rezultate spectaculoase, revoluţionare în primul rând dacă Centura Capitalei era transferată de la minister la Primărie şi dacă metroul bucureştean era transferat, la fel ca la Paris, Londra şi alte capitale civilizate europene, de la minister la Primărie şi dacă eram ajutaţi în achiziţia a tot ceea ce înseamnă mobilitate la suprafaţă”, a completat edilul.

  • Un psiholog spune că firmele îi obligă de multe ori pe şoferii de tir să exagereze. Mulţi conduc obosiţi

    Psihologul Keren Rosner a precizat, pentru MEDIAFAX, că, de multe ori, şoferii de TIR conduc obosiţi şi vor să recupereze timpul pierdut în trafic, fiind de multe ori „forţaţi” şi de patroni. Pecizările, făcute în contextul accidentului soldat cu 10 morţi, după ce un TIR ar fi intrat pe contrasens.

    „Şoselele foarte proaste din România şi timpul petrecut în trafic determină întârzieri de program, iar şoferii sunt obligaţi să recupereze timpul pierdut. Pe de altă parte, oboseala duce la reacţii întâziate, iar pe şosea contează şi o minisecundă. Oboseala deformează realitatea, este ca şi cum ai reacţiona cu încetinitorul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Keren Rosner.

    Potrivit psihologului, de foarte multe ori şoferii sunt obligaţi de către patroni să exagereze şi li se solicită acţiuni la limita legii. „Aici discutăm şi despre responsabilitatea firmelor, pentru că de multe ori firmele îi obligă pe cei care conduc astfel de vehicule să exagereze şi li se solicită în mod tacit lucruri care sunt la limita legii. Ca să se încadreze, şoferul doarme mai puţin şi conduce mai mult. Trebuie responsabilizate mai mult aceste firme şi penalizate şi implicit să le ceară şoferilor să fie mai disciplinaţi”, mai precizează Rosner.

    Psihologul mai spune că, de multe ori, şoferii de TIR au o aroganţă în trafic, dată de dimensiunea vehiculelor pe care le conduc.

    „Mai este o caracteristică a şeferilor de TIR şi asta trebuie să recunoaştem, că au o oarecare aroganţă în trafic, pentru că ştiu că vehiculul lor este masiv şi impun prin acest aspect. Cred că oricui i s-a întâmplat, de exemplu, să vrea să depăşească un TIR şi să nu fie lăsat. Este vorba de un joc de putere pe şosea, care este determinat de dimensiunea vehiculului”, a mai precizat Keren Rosner.

    Sursa: Mediafax

  • Restricţii de trafic pe mai multe tronsoane ale autostrăzii A1, pentru lucrări

    Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, joi, pe A1 Sibiu-Deva, sunt instituite restricţii între km. 277+500 – 276, B1 şi BU, sensul Deva-Sibiu, pentru măsurători şi expertize, iar lucrarea se executa între orele 9.00-12.00 şi între km 384+400-384+200, BU, sensul Ilia-Sibiu, pentru lucrări la panouri antifonice, între orele 8.00-19.00.

    De asemenea, pe sensul către Capitală al Autostrăzii A1 Bucureşti – Râmnicu Vâlcea, pe tronsonul kilometric 93 – 94, în zona localităţii Căteasca, judeţul Argeş, se restricţionează circulaţia rutieră joi, până la ora 18.00, pentru lucrări de asfaltare a suprafeţei carosabile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conectivitatea, noul cuvânt de ordine pentru companiile din tehnologie

    Signify (fosta Philips Lighting), unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente şi soluţii de iluminat la nivel global, prezent şi pe piaţa din România, a prezentat în cadrul unui eveniment cu presa mai multe soluţii inovatoare, printre acestea numărându-se noua gamă
    Li-Fi dezvoltată de companie, Trulifi.

    LiFi este o tehnologie de comunicaţii fără fir de mare viteză care utilizează lumină vizibilă (în prezent, folosind LED-uri) pentru a transmite informaţii. WiFi şi LiFi sunt similare, deoarece ambele tehnologii sunt wireless, dar şi foarte diferite, deoarece, spre deosebire de WiFi, care se bazează pe unde radio, LiFi utilizează comunicaţii de lumină vizibilă (VLC) sau unde de spectru în infraroşu şi în apropierea UV. Cu alte cuvinte, LiFi funcţionează utilizând lumină vizibilă, cum ar fi lumina emisă de orice lampă obişnuită sau bec.

    În acest fel, tehnologia LiFi utilizează impulsuri de la lumini cu LED-uri pentru a transmite date şi pentru a oferi conectivitate mult mai rapidă la internet. Gama Trulifi, prezentată de Signify, include şi un sistem fix end-to-end, viteză de până la 250 Mbps, care funcţionează ca un cablu wireless, ideal pentru conectarea dispozitivelor. Aplicaţiile potenţiale includ conectarea roboţilor sau a maşinilor în medii dure de radiofrecvenţă (RF), cum ar fi instalaţiile industriale sau spitalele în care este posibil să nu fie permisă comunicaţiile pe frecvenţe radio.

    Globalworth, dezvoltator prezent şi pe piaţa din România, a instalat deja LiFi la birourile sale din turnul Spektrum din Varşovia. Compania a lucrat cu Signify pentru a îmbunătăţi utilizarea proprietăţilor de birou ale companiei. Trulifi 6002, produsul dezvoltat de compania olandeză, este acum instalat în trei săli de conferinţe de la birourile Globalworth.

    Reprezentanţii Signify au mai prezentat, în cadrul aceluiaşi eveniment, noua generaţie de stâlpi stradali inteligenţi precum şi noua gamă a becurilor inteligente Hue, produse-fanion ale companiei olandeze.

    Noul stâlp inteligent BrightSites găzduieşte o gamă largă de aplicaţii IoT (Internet of Things), conectivitate, camere şi senzori de mediu, precum şi iluminare LED controlată, de înaltă calitate, eficientă din punct de vedere energetic. Reprezentanţii Signify au adăugat că noii stâlpi BrightSites IoT se bazează pe o tehnologie dezvoltată alături de Ericsson, care furnizează iluminare LED şi conectivitate wireless 4G.

    Principalele caracteristici oferite de stâlpii inteligenţi BrightSites includ senzori pentru a asigura monitorizarea mediului şi care colectează date pentru a sprijini deciziile care pot îmbunătăţi condiţiile urbane; camere care pot urmări condiţiile rutiere pentru a ajuta la îmbunătăţirea traficului; ecrane care pot afişa mesaje de urgenţă sau pot fi folosite ca panouri publicitare.

    Noii stâlpi inteligenţi au fost deja implementaţi în mai multe oraşe din întreaga lume, printre care San Jose, California, în Statele Unite ale Americii şi Hospitalet din Spania.

    În fine, noua generaţie a Philips Hue a venit cu noutatea conectivităţii prin Bluetooth, care permite controlarea de pe smartphone a dispozitivelor disponibile. Olandezii au pus la dispoziţie şi o serie de scenarii (culoare şi intensitate) prestabilite pentru a crea ambianţa sau pentru a o adapta rutinei zilnice. Compatibilitatea şi configurarea prin Bluetooth cu ajutorul dispozitivelor Google Home şi Google Nest va fi disponibilă în curând. Până atunci, noile becuri Hue cu Bluetooth vor funcţiona cu Google Assistant doar prin intermediul bridge-ului Hue (o consolă ce coordonează produsele Hue disponibile în casă).

    Piaţa globală a dispozitivelor pentru locuinţe inteligente ar urma să crească cu 26,9% în 2019, la 832,7 milioane de produse livrate, potrivit raportului Worldwide Quarterly Smart Home Device Tracker, realizat de compania de consultanţă International Data Corporation (IDC). Creşterea susţinută va continua cu o rată anuală de 16,9% în perioada 2019-2023, ajungându-se la aproximativ 1,6 miliarde de dispozitive livrate anual, pe măsură ce consumatorii adoptă mai multe dispozitive în casele lor şi pe măsură ce disponibilitatea globală a produselor şi serviciilor creşte.

    „2018 a fost un an marcat de intrarea produselor în casele consumatorilor, atât Amazon cât şi Google au excelat prin acest lucru prin boxe inteligente low-cost şi multiple pachete pe categorii de dispozitive”, a declarat managerul de cercetare Jitesh Ubrani pentru IDC Mobile Device Trackers. „Cu toate acestea, 2019 va fi mai mult despre legarea diferitelor dispozitive pentru a forma o experienţă mai coerentă şi, mai important, stratificarea serviciilor suplimentare.”

    Deşi piaţa va fi dominată în esenţă de două companii, Amazon şi Google, Apple ar avea de asemenea de aşteptat să recupereze teren în următorii ani. Dincolo de Apple, Samsung este o altă companie care merită urmărită, întrucât produsele sale se extind în fiecare categorie, iar compania continuă să investească în Bixby şi Tizen.

    „O tendinţă importantă de urmărit este modul în care asistenţii inteligenţi devin integraţi în toată casa”, a declarat Ramon T. Llamas, director de cercetare pentru Programul IoT al IDC. „Asistenţii inteligenţi vor acţiona ca punct de contact cu mai multe dispozitive inteligente pentru acasă şi vor deveni, în esenţă, piatra de temelie a experienţei inteligente pentru acasă. Deja am văzut asta cu difuzoarele inteligente şi acest lucru va trece în cele din urmă la aparate, termostate şi diverse produse de divertisment.”

    Potrivit raportului de activitate aferent trimestrului al doilea din 2019, numărul terminalelor de lumină Signify instalate a crescut cu 3 milioane faţă de valoarea din primul trimestru, până la 50 de milioane de unităţi.

    „Ne-au fost confirmate perspectivele că, în 2019, motoarele noastre de creştere a profitului (LED, Professional şi Home combinate) trebuie să asigure o creştere a vânzărilor comparabile, în intervalul de la 2% la 5%”, nota în cadrul raportului Eric Rondolat, CEO al Signify. „În ceea ce priveşte semnificaţia totală, ne propunem să atingem în 2019 o marjă EBITDA ajustată în intervalul 11% – 13%, valoare stabilită la momentul listării din mai 2016.”

    Signify şi-a majorat în 2018 businessul local cu peste 10%, în condiţiile în care sectorul privat, în special retailul şi sectorul industrial, a realizat proiecte de iluminat de anvergură. În 2017, afacerile Philips Lighting România s-au situat la peste 292 mil. lei (aprox. 64 mil. euro), potrivit ZF. La nivel global, Signify a avut venituri de 6,4 mili­arde de euro în 2017. Compania are aproximativ 30.000 de angajaţi în peste 70 de ţări.

  • Noul magnet pentru chiriaşii de birouri

    Companiile din IT&C, banking şi consultanţă, trei domenii care au o pondere semnificativă în profilul chiriaşilor de birouri din Bucureşti, sunt şi printre cei mai activi în ceea ce priveşte tranzacţiile de schimbare a sediului.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi b-dul. Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează
    să-şi schimbe biroul.
    „Criteriile care făceau ca un proiect office să fie un succes în perioada 2005-2012 nu mai sunt neapărat de actualitate. Prin urmare, proprietarii clădirilor respective trebuie să înţeleagă că singura paradigmă aplicabilă în prezent este experienţa totală oferită chiriaşului, iar elemente precum poziţionarea clădirii sau mărimea etajului nu mai garantează o rată de închiriere mare doar prin ele“, a spus George Didoiu, director, tenant services, în cadrul Colliers International România.
    La finele semestrului al doilea, din întreg stocul de clădiri de birouri din Bucureşti, de aproximativ 2,84 milioane metri pătraţi, rata de neocupare era de 7,5%, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Cu toate că au avut loc câteva livrări importante de noi spaţii de birouri, noua ofertă a fost absorbită de cererea care s-a menţinut la un nivel semnificativ.
    „Totuşi, acest procent variază în funcţie de sub-piaţa la care ne raportăm. Există zone, precum Centru-Nord, Vest sau Floreasca-Barbu Văcărescu, unde procentul de spaţii disponibile este foarte scăzut, între 0% – 1,5%, acest lucru datorându-se lipsei de noi dezvoltări din ultima perioadă“, a spus Alesandra Sin, consultant Office Department din cadrul JLL.
    Tendinţa de relocare în clădiri de birouri noi, mai performante din punct de vedere tehnic, este firească, consideră consultanţii din piaţa imobiliară.
    „Proprietarii clădirilor de birouri sunt nevoiţi ca la un ciclu de aproximativ 10 ani să aducă îmbunătăţiri clădirilor, cum ar fi modernizarea zonei de recepţie, schimbarea sistemului de ventilaţie etc. Din aceste considerente, suntem de părere că proprietarii de clădiri de birouri care vor urma să aibă spaţii generoase vacante vor trebui să investească în reîmprospătarea imobilului pentru a atrage noi clienţi“, a subliniat Alesandra Sin.
    Nu în ultimul rând, un factor important pentru închirierea spaţiilor vacante este zona în care este amplasată clădirea. În acelaşi timp, există chiriaşi care sunt concentraţi pe eficientizarea şi optimizarea costurilor, aşa că o clădire mai veche, renovată, va deveni cu siguranţă atractivă din punct de vedere comercial pentru acest tip de clienţi şi va avea în continuare un grad de ocupare ridicat.
    Anul trecut, dezvoltatorii au finalizat proiecte de birouri noi care au totalizat 145.000 de metri pătrati, în condiţiile în care suprafaţa închiriată prin intermediul consultanţilor imobiliari a fost de 335.000 de metri pătrati, din care 45% (150.000 mp) reprezintă cerere nouă (preînchirieri, contracte noi, extinderi de suprafeţe existente şi relocări din alte imobile decât clădiri de clasă A şi B).
    Potrivit datelor JLL, gradul de neocupare a atins la finele anului trecut un minim istoric de 6,6%, pe fondul livrărilor reduse de noi spaţii şi al menţinerii unui nivel semnificativ al cererii.
    Printre proiectele ce urmează a fi sau care au fost livrate în de­cursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aprox. 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp). Dacă toate aceste proiecte sunt livrate la timp, stocul total al spaţiilor de birouri de clasă A şi B va depăşi pragul de 3 milioane de metri pătraţi la sfârşitul anului 2019.
    Prima mare mutare din acest an a fost cea a birourilor Renault, care începe luna aceasta şi se vă încheia la jumătatea anului. În noul sediu Renault Bucharest Connected dezvoltat de Globalworth vizavi de West Gate pe str. Preciziei, grupul francez a mutat actualele birouri ale Group Renault România alături de cele ale Renault Technologie Roumanie şi ale centrului de design.
    Tot luna aceasta ING a plecat din Crystal Tower în proiectul dezvoltat de Portland Trust în Expoziţiei, iar Enel s-a mutat în Day Tower pe b-dul. Unirii. De asemenea, Deloitte a plecat din America House din Piaţa Victoriei şi s-a mutat în The Mark de pe str. Buzeşti.
    „Decizia de a se reloca este bazată, în principal, pe oportunitatea pe care o oferă noile clădiri de birouri din subpieţe aflate mult mai aproape de cartierele unde locuiesc angajaţii – de aici şi succesul din Centru-Vest şi Timpuri Noi. Chiriaşii pleacă, în general, din clădirile cu probleme tehnice, construite de dezvoltatori fără experienţă, aflate în zone fără acces facil la mijloacele de transport în comun (în special metrou) şi /sau administrate în mod deficitar de proprietari. Din păcate, va fi dificil pentru unele din aceste clădiri să fie închiriate ulterior, dacă proprietarii nu înţeleg că, în mod natural, este nevoie de o îmbunătăţire a specificaţiilor tehnice, de completarea serviciilor oferite chiriaşilor şi de inovaţie în promovare“, a subliniat Sebastian Dragomir, director Office Advisory în cadrul Colliers.
    Pe de altă parte, el a subliniat totuşi că există clădiri care vor avea succes, în ciuda vechimii, ai căror proprietari se bucură de o imagine pozitivă în piaţă de birouri, pentru că au ştiut sau au învăţat să fidelizeze atât companiile chiriaşe, cât şi angajaţii acestora.

  • Cum se trece ITP-ul în România: RAR a verificat în trafic peste 33.000 de maşini, aproape jumătate aveau deficienţe tehnice majore

    Peste 1.700 de vehicule verificate tehnic în trafic de la începutul acestui an de inspectorii RAR prezentau pericol iminent de accident

    Cele mai des întâlnite deficienţe tehnice au fost la instalaţia electrică de iluminare şi semnalizare (26,73%), emisii poluante (21%), punţi, jante, anvelope şi suspensie (11,56%), vizibilitate (12%) precum şi la sistemele de frânare (4%) şi direcţie (1,5%).

    Aproximativ două procente dintre vehicule prezentau probleme legate de inspecţia tehnică periodică (ITP fals, expirat sau anulat).

    În urma controalelor mixte desfăşurate de RAR şi Poliţia Rutieră, în prima jumătate a anului 2019 au fost aplicate aproape 11.000 de amenzi contravenţionale şi au fost retrase 8.689 de certificate de înmatriculare.

    În situaţia în care una dintre măsurile luate a fost reţinerea certificatului de înmatriculare, acesta poate fi redobândit numai după efectuarea unei inspecţii tehnice specifice la reprezentanţele RAR din ţară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bucureştiul, în vârful creşterilor de trafic pe aeroport în iunie, cu plus 9,3%, dublu faţă de media europeană

     Aeroportul din Bucureşti, cel mai mare din ţară, a înregistrat în iunie o creştere a numărului de pasageri de 9,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, avans mai mare decât al unor aerogări din regiune precum cele din Budapesta, Praga şi Varşovia, arată datele de la ACI Europe, care reprezintă peste 500 de aeroporturi din 45 de ţări din Europa. Astfel, terminalul din Capitală a avut 1,37 milioane de pasageri în această lună.

    În aceeaşi perioadă, aeroportul din Varşovia a raportat un avans de 2,7% al numărului de călători, iar cel din Budapesta de 9,1%. În iunie, numărul de pasageri de pe aeroporturile din  Europa a crescut în medie cu 4,7%.  Avan­sul din prima lună de vară vine în contextul în care, deşi sezonul va­can­ţelor începuse, pe­rioada de vârf a trafi­cului pe toate aero­por­turile este de departe august.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.
     

  • Scandalul autostrăzii terminate, care nu poate fi folosită. Ministrul Transporturilor: „Compania spaniolă şantajează”

    „Lotul se putea deschide, dar ambiţia acestui constructor de nu prelungi (perioada de garanţie) şi practic de a aplica un şantaj. Nu deschid în circulaţie decât dacă îmi accepţi ca garanţia să rămâna la 4 ani. Nu, ori acceptă condiţiile statului român care sunt de bun simţ şi nu exagerăm cu nimic. Ştiţi bine că termenul de implementare a proiectului a fost depăşit. Îl reziliem, îl punem noi în trafic şi facem noi lucrările care sunt”, a declarat Răzvan Cuc.

    Acesta a mai adăugat că „săptămâna trecută de 2 ori a cerut recepţia finală a lucrărilor, o dată miercuri, o dată vineri. Şi i s-a spus că nu sunt finalizate. Lucrările pot fi făcute şi sub trafic. Poate fi deschisă traficului autostrada, dar nici nu putem să nu admitem că sunt anumite probleme şi să închidem ochii. Mergem pe calea legală, şi facem lucrurile aşa cum trebuie”.

    Ministrul spune că firma spaniolă şantajează, şi este decis să îşi păstreze condiţiile. „Nu cedez la şantaje. Ori fac lucruri de calitate ori dacă nu pleci acasă cu certificat negativ constatator, cu penalităţi, aşa cum trebuiau aplicate de mult”, a spus Răzvan Cuc.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.