BusinessMagazin

Tag: traditie

  • REPORTAJ: Ouă cu mărgele, fete stropite cu parfum şi haine noi, obiceiuri de Paşte în Bistriţa-Năsăud

     În Bistriţa-Năsăud, ouăle sunt vopsite în Vinerea Mare. La ţară, mai ales, ouăle crude sunt învelite într-o bucată de ciorap cu trifoi, talpa-gâştei, păpădii sau alte plante şi introduse într-o fiertură de coji de ceapă roşie. Odată fierte, ele au şi decoraţiuni rezultatele din urmele pe care le lasă plantele pe coajă.

    În satul Salva, de lângă Năsăud, în care locuiesc multe femei ce confecţionează costume populare cusute cu mărgele, există obiceiul ca, după ce au fost înroşite, ouăle să fie învelite într-o zale de mărgele care le oferă protecţie şi un farmec aparte.

    Procedura este una destul de complicată, întrucât se ia fiecare mărgea şi se coase pe un şir care împrejmuieşte oul ca o armură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi: Cui îi e frică de nerezidenţi?

    Parcurgând actul normativ anterior invocat, mi-a atras atenţia, printre altele, noul regim fiscal aplicabil veniturilor obţinute de nerezidenţi, ca urmare a serviciilor prestate către entităţi cu rezidenţa fiscală în România. Pentru început, este de remarcat că – prin reformularea conţinutului art.115 lit. k) Cod fiscal – se introduce extinderea impozitării la toate serviciile efectuate de un nerezident în favoarea unui rezident, indiferent de locul prestării acestora, atât în ţară, cât şi – spre deosebire de reglementările existente până la data de 31 ianuarie 2013 – în străinătate.

    În forma reglementată de ordonanţă, textul de lege ar fi fost greu sau chiar ilogic de aplicat în cazul unor servicii (cum ar fi cazarea în străinătate, transportul local sau serviciile de service auto efectuate în alte state etc.), tocmai de aceea apreciez clarificările aduse prin proiectul normelor metodologice de aplicare (publicat în prezent pe site, spre dezbatere publică) ca fiind de bun-simţ şi utile în raport de operaţionalizarea efectivă a textelor de lege în practica de zi cu zi.

    Marea noutate adusă însă de OG nr. 8/2013 este corelarea regimului fiscal (aplicat de rezident veniturilor plătite către nerezident) de existenţa unui instrument juridic care să permită schimbul de informaţii, încheiat între România şi statul în care veniturile sunt plătite efectiv nerezidentului – aşa cum rezultă din cuprinsul art. 116 alin. (2) lit. c1 Cod fiscal. Practic, începând cu data de 1 februarie 2013, nu mai avem cotă unică de 16%, deoarece se introduce o nouă cotă de impozitare de 50%, pentru veniturile (cu anumite excepţii) plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic, în baza căruia să se permită facilitarea schimbului de informaţii. Bine, între noi fie vorba, cota unică nu a fost de fapt niciodată atât de unică pe cât au lăsat autorităţile publice să se înţeleagă…

    Din economia textului de lege, rezultă că impozitarea se realizează, în primul rând, în funcţie de existenţa instrumentului juridic cu statul în care se află banca la care se efectuează plata şi doar în subsidiar în funcţie de jurisdicţia de rezidenţă fiscală a prestatorului – fapt confirmat, de altfel, şi de forma actuală a proiectului normelor metodologice publicate în prezent pe site. Practic, în opinia mea, raţionamentul ar fi următorul:
    – dacă plata serviciilor se realizează într-un cont bancar aflat într-o jurisdicţie cu care România nu are încheiat un instrument juridic care să permită schimbul de informaţii, atunci impozitul, reţinut de plătitorul de venit rezident în România, va fi de 50%, indiferent de rezidenţa fiscală a prestatorului nerezident;

    – dacă plata serviciilor se realizează într-un cont bancar aflat într-o jurisdicţie cu care România are încheiat un instrument juridic care să permită schimbul de informaţii, atunci se analizează rezidenţa fiscală a prestatorului şi pot apărea două situaţii:

    – dacă acesta este stabilit, din punct de vedere fiscal, într-o ţară cu care România nu are încheiată Convenţie de evitare a dublei impuneri sau, deşi este stabilit într-o ţară cu care România nu are încheiată Convenţie, dar nu prezintă un certificat de rezidenţă fiscală valabil la momentul plăţii venitului, atunci impozitul reţinut de rezidentul din România va fi de 16%;

    – dacă prestatorul este stabilit într-o ţară cu care România are încheiată Convenţie de evitare a dublei impuneri şi, în mod corelativ, prezintă şi un certificat de rezidenţă fiscală valabil la momentul plăţii venitului, atunci regimul fiscal incident în cauză se determină prin raportare la prevederile Convenţiei încheiate în cauză, aplicându-se cota de impozitare menţionată în aceasta. În acest context, este de menţionat că – tot în baza actului normativ supus prezentei analize, în speţă OG nr. 8/2013 – se completează şi se reformulează prevederile art. 11 Cod fiscal, conform căruia autorităţile fiscale pot reîncadra conţinutul economic al unei tranzacţii, în sensul că se limitează posibilitatea aplicării regimului fiscal rezultat din Convenţiile de evitare a dublei impuneri în situaţiile în care tranzacţiile nu au substanţă economică şi scopul vădit al acestora constă doar în obţinerea unui avantaj fiscal.

    Ce am înţeles eu din cele prezentate mai sus? Că autorităţile publice îşi recunosc practic neputinţa în a instrumenta – prin mijloacele specifice de administrare şi de apreciere a probelor în materie fiscală, reglementate de Codul de procedură fiscală – situaţiile în care contribuabilii recurg la scheme de optimizare fiscală (să recunoaştem, mai mult sau mai puţin legale), în baza cărora realizează transferul unor sume de bani către jurisdicţii aflate în afara posibilităţilor de instrumentare, în baza unui schimb de informaţii (de regulă, paradisuri fiscale).

    Practic, nici nu se mai pune problema să se instrumenteze caracterul efectiv, real, al serviciilor facturate unui rezident din România de un rezident fiscal stabilit într-un paradis fiscal şi care încasează contravaloarea serviciilor respective într-un cont bancar din paradisul fiscal în care îşi are rezidenţa. Autorităţile publice române probabil au gândit situaţia „la rece„ astfel: decât să angajez o serie de resurse materiale, umane şi de timp, iar, în final, să existe riscul să nu pot proba nimic, mai bine merg pe principiul jumătate eu ca stat, jumătate contribuabilul. 

    Ce se va întâmpla însă în cazul serviciilor facturate de o firmă tip BV din Olanda către un rezident fiscal din România, a căror contravaloare se încasează într-un cont bancar din Olanda. Cine va împiedica firma din Olanda să-şi transfere ulterior banii astfel încasaţi într-un cont bancar dintr-un paradis fiscal? De unde, eventual, să se întoarcă – evident, sub o formă disimulată şi cu o aparenţă de legalitate – către adevăratul beneficiar din România? Care ar fi soluţia în acest caz? Probabil să fie chiar România însăşi un paradis fiscal, deoarece nu ar mai exista nici un fel de motivaţie pentru acest „circuit„…şi atunci, probabil, şi statul ar încasa ceva bănuţi (e adevărat, nu atât de mulţi pe cât şi-ar dori, dar facil şi sigur!).

    DRAGOŞ PĂTROI (MANAGING PARTNER AL FIRMEI DE CONSULTANŢĂFISCALĂ DRP TAX WIZARDS)

  • Mesajul Papei de Crăciun: Valorile religioase, libertatea, demnitatea umană, pacea trebuie să primeze

    “Dacă pacea nu reuşeşte să se instaureze definitiv, acest lucru se întâmplă doar din cauza lipsei solidarităţii, a înţelegerii reciproce şi a colaborării dintre popoare. Poate că ne cuprinde teama din cauza faptului că ne închidem inimile în relaţia cu Dumnezeu. Dar iată evenimentul care alungă acest gând întunecat, iată speranţa care învinge teama – adevărul a răsărit! Dumnezeu s-a întrupat!”, a reamintit Papa Benedict în mesajul de Crăciun “Urbi et Orbi” (adresat “Oraşului Roma şi lumii”), conform ziarului Corriere della Sera.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Postul Paştelui, cel mai aspru de peste an, începe astăzi şi durează 40 de zile

    Postul Paştelui este fără carne şi lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la peşte, faţă de postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peşte. De asemenea, în Postul Paştelui, în fiecare sâmbătă are loc pomenirea morţilor. ” Dacă postul nu este liber acceptat, el nu este de mare folos duhovnicesc, ci este perceput ca o înfometare forţată. De aceea, fiecare posteşte cât poate. Biserica a făcut din post o regulă generală pentru toţi, însă cei ce nu pot posti ca înfrânare de la hrană materială trebuie totuşi să postească cel puţin spiritual, ca înfrânare de la gânduri necurate, cuvinte urâte şi fapte rele. Bătrânii, bolnavii şi copiii sunt scutiţi de post, întrucât trupul lor este mai puţin rezistent. De pildă, Biserica ne învaţă că în primele trei zile din prima săptămână a Postului Sfintelor Paşti se mănâncă doar o singură dată în zi, după slujba de seară. Însă unii oameni nu pot posti până seara, pe când alţii mai rezistenţi mănâncă doar în a treia zi. Deci, intensitatea postului depinde de râvna şi de rezistenţa fiecăruia. Oricum, trebuie evitate excesele: atât delăsarea spirituală prin nepostire, cât şi epuizarea fizică prin nechibzuinţă”, a spus PF Daniel în slujba de la început a Postului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cu ce maşină de lux vor britanicii să cucerească lumea (GALERIE FOTO)

    Classic Factory este o companie elveţiană de design care a înregistrat un important succes reinterpretând Jaguarul E-Type, desenat acum de Robert Palm şi de Bo Zolland. Clienţii au reacţionat pozitiv, iar compania a decis să construiască o serie limitată de maşini.

    “Vrem să facem din “Made in England” un concept real. Fiecare piesă din Lyonheart este concepută şi fabricată de mână în Anglia. Iar designul Lyonheart K ia ce este mai bun în fenomenul britanic: cool, elegant, rafinat, discret, dar puternic şi rafinat”, spune Robert Palm, CEO la Classic Factory.

    Maşina are un motor de cinci litri, V8, caroserie din fibră de carbon şi şasiu din aluminiu, aşa că nu va cântări mai mult de 1.600 de kg. Va atinge 100 km/h în 4 secunde, iar viteza maximă va fi limitată electronic la 300 km/h.

    Lyonheart va fi construită în Coventry, iar noua companie a şi fost înfiinţată, numindu-se Lyonheart Cars Ltd (www.lyonheart.com). Comenzile pentru primele 50 de unităţi sunt aşteptate, la un preţ de pornire de 495.000 de euro fără taxe. Timpul de livrare este estimat la 18 luni.

    Alte GALERII FOTO din AUTO ->>>

  • Perioada dintre Paste si Rusalii: credinte religioase si traditii populare (VIDEO)

    Ouale rosii se ciocnesc din Duminica Pastelui pana in Duminica
    Mare. Duminica Pastelui innoieste lumea cum se innoieste lumina de
    echinoctiu – de aceea se mananca miei, purcei si vitei fragezi,
    cas, oua rosii si pasca, arata Vlad Manoliu Furnica, etnolog la
    Muzeul Taranului Roman.

    Se ofera pomana pentru morti, oricine intra pe usa e oaspete
    binevenit, iar daca se poate, cojile de oua rosii se dau pe apa
    curgatoare, sa ajunga in Tara Blajinilor, sub Apa Sambetei, cea cu
    care comunica toate apele curgatoare de pe pamant. De aici si
    Pastele Blajinilor, martea celei de-a treia saptamani de dupa
    Paste, cand se fac petreceri la iarba verde, iar firimiturile sunt
    menite poporului subpamantean al blajinilor.

    In unele zone, o ceata de tineri umbla prin sat de Paste, pe la
    fete mari mai ales. Il saluta pe gospodar cu “Hristos a inviat”,
    canta un cantec, doua, joaca o hora. Primesc diverse daruri. Modul
    de organizare este asemanator cu cel al cetelor de colindatori de
    la Craciun. Tinerii se numesc “valari”, iar obiceiul
    “valarit”.

    In zona Brasovului, ceata poarta numele de “Junii Brasovului”, iar
    conducatorul cetei se numeste vataf. Programul lor se intinde pe
    durata a zece zile: la Blagovestenie, in Duminica Floriilor si o
    saptamana intre Duminica Pastilor si Duminica Tomii. A doua zi de
    Paste se impart in cete si merg prin sat insotiti de lautari, unde
    sunt asteptati cu mesele pline de colaci, bautura si oua
    rosii.

    Joile oprite (Joile pomenite sau Joile verzi) sunt un ciclu cu
    numar variabil de joi (3, 7, 9) cuprinse intre Pasti si a doua
    saptamana dupa Rusalii. In aceste zile sunt interzise anumite
    activitati casnice, agrare si pastorale, in diferite zone ale
    tarii. Restrictiile au menirea de a apara oamenii, gospodariile si
    roadele de urmarile fenomenelor naturale potrivnice: ploi cu
    grindina si trasnete, bruma si ingheturi tarzii etc.

    Inaltarea Domnului sau Ispasul este o sarbatoare care cade
    intotdeauna in joia saptamanii a sasea dupa Pasti (a patruzecea zi
    de la Inviere), cand Domnul Isus Hristos s-a inaltat la cer. In
    seara dinaintea Ispasului se taie leustean, se pune prin case, pe
    la porti si ferestre contra strigoilor; se impodobesc casele cu
    flori, se bat vitele cu leustean si li se da sa manance anumite
    flori ca sa nu le “strice” strigoii.

    De Ispas se pune floare de soc in casa. Altii duc frunze de nuc la
    biserica, apoi le poarta la brau (pentru ca si Hristos si-a pus
    cand s-a inaltat), sau le rasfira prin odai. Femeile dau de pomana
    lapte dulce, fac pasca si oua rosii. De la aceasta data nu se mai
    mananca oua rosii. Se spune ca Ispas a fost un om vesel si ca “in
    ziua lui s-a inaltat Hristos”. In aceasta zi nu se lucreaza; “cine
    lucreaza de Ispas capiaza”.

    Rusaliile sunt sarbatorite la 50 de zile dupa Paste, in Duminica
    Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si
    Duminica Mare. Este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh
    peste Sfintii Apostoli. Pentru popor insa, Rusaliile sunt niste
    fete ale campului, un fel de Iele, duhuri necurate, zane sau
    Vantoase, care plutesc in vazduh sau traiesc in locuri izolate,
    neumblate. Se zice ca ele coboara din cer si inseala in special
    oamenii care nu tin sarbatoarea lor cu cantece si jocuri – ii
    ridica in aer, ii invartesc si-i lasa sa cada; le stramba gura sau
    ii lovesc cu alt rau.

    In zilele de Rusalii se culeg in toata tara plantele de leac. Tot
    atunci sunt impletite din flori si grau cununile de nunta. Femeile
    aduc in ajunul Rusaliilor pelin si il pun sub cap pentru a fi
    protejate, de Rusalii, pentru ca de boala lor nu poti scapa, “decat
    prin descantece sau cetanie la manastire”. Este o sarbatoare
    dedicata in mare parte unor practici de pomenire a mortilor, dar si
    altor practici pastorale de ocrotire a animalelor (mai ales a
    cailor).

    In saptamana de Rusalii se joaca Calusul. Calusul este jucat de
    Mutul Calusului, un personaj tacut si ciudat cu barba de tap, fata
    acoperita cu o masca din piele de capra si cu caciula din blana de
    ied care poarta la brau un falus cioplit din lemn si tine pe umeri
    o traista cu leacuri pentru bolile animalelor si un fel de totem
    cioplit din lemn numit “Ciocul Calusului”. Ceata de flacai care
    insoteste Calusul sunt calusarii. Dansul Calusului are o mare
    vechime, raspandit la romanii din nordul Dunarii dar si la aromani
    si meglenoromani. Forma sa culta de astazi este o stilizare
    simplista a unui obicei cu radacini stravechi.

    Sursa: Muzeul Taranului Roman

  • Targul de oua incondeiate a strans mii de curiosi la Bistrita (VIDEO)

    In inima orasului Bistrita, artizani imbracati in costume
    populare au vandut oua incondeiate dupa traditia germana. Sute de
    oua au fost deja trimise catre galeriile de arta si magazinele
    specializate din intreaga tara, dar si din Italia, Franta,
    Germania, America si Canada.

    Mai mult pe stirileprotv.ro.

  • Dora Strezova a fost numita Director de Marketing al Danone Romania

    "Experienta mea anterioara intr-o piata unde iaurtul are o traditie foarte bogata, ma va ajuta sa-mi indeplinesc obiectivul de a contribui la cresterea companiei Danone Romania si la consolidarea pozitiei acesteia pe piata”, a adaugat Dora.

    Dora Strezova a ocupat pana in prezent functia de Director de Marketing al Danone Bulgaria si Macedonia, ocupandu-se de dezvoltarea si lansarea marcilor companiei pe piata din Bulgaria. Functia sa vacanta va fi ocupata de Kiril Hadzhidinev, care a optat pentru functia de Director de Marketing la Danone Bulgaria pentru a fi mai aproape de familia sa.