BusinessMagazin

Tag: Timiş

  • O poveste fascinantă de succes: Antreprenorul român care a pornit de la zero, a reuşit să se lupte cu multinaţionalele şi să câştige

    Antreprenorul spune că s-a născut cu „simţul banilor”, iar un exemplu este faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie.
     
    Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani.
     
    La începutul lui 1990, s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi în antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent. Primele încercări nu au fost inspirate, pentru că a pierdut tot ce investise; în 1991 a deschis un chioş cu bani împrumutaţi, iar ideea de a produce mezeluri i-a venit după ce a întâmpinat dificultăţi în aprovizionarea cu mărfuri.
     
    A început producţia de mezeluri şi acesta a fost primul pas din construcţia unei afaceri care are acum cele mai mari vânzări de preparate din carne de pe piaţă. Un punct de referinţă în istoria industriei a fost campania prin care a fost construită marca Salam Săsesc. Mica afacere începută în 1991 a prins proporţii şi s-a diversificat. În ultima perioadă, Timiş a ales noi direcţii, investind în piscicultură, construcţii, viticultură şi agricultură ecologică.
     

     

  • O poveste fascinantă de succes: Antreprenorul român care a pornit de la zero, a reuşit să se lupte cu multinaţionalele şi să câştige

    Antreprenorul spune că s-a născut cu „simţul banilor”, iar un exemplu este faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie.
     
    Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani.
     
    La începutul lui 1990, s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi în antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent. Primele încercări nu au fost inspirate, pentru că a pierdut tot ce investise; în 1991 a deschis un chioş cu bani împrumutaţi, iar ideea de a produce mezeluri i-a venit după ce a întâmpinat dificultăţi în aprovizionarea cu mărfuri.
     
    A început producţia de mezeluri şi acesta a fost primul pas din construcţia unei afaceri care are acum cele mai mari vânzări de preparate din carne de pe piaţă. Un punct de referinţă în istoria industriei a fost campania prin care a fost construită marca Salam Săsesc. Mica afacere începută în 1991 a prins proporţii şi s-a diversificat. În ultima perioadă, Timiş a ales noi direcţii, investind în piscicultură, construcţii, viticultură şi agricultură ecologică.
     

     

  • Prezenţa la vot la ora 13.00, mai mică cu peste 10 procente faţă de 2014

    Pe primele poziţii ca participare la vot se află Teleorman, cu 21, 05%, Olt- 20,65% , Dolj—19,36%, Constanţa- 19,07%, Dâmboviţa- 19,01%.

    Judeţele codaşe sunt Covasna 14,58, Sibiu 13,98%, Satu are- 13,51, Arad- 13,21%, Timiş- 13%, Bistriţţa Năsăud- 12,45, Maramureş- 12%.44.

    Procentul, la nivel naţional, la ora 13.00, a fost de 16,62%,, adică cu peste 10 procente sub prezenţa din noiembrie 2014, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale, în 2014, la ora 13.00, a fost de 27,22%.

    Comparativ cu alegerile parlamentare din 2012, prezenţa la vot pare a fi apropiată. Prezenţa la vot la alegerile din 2012, la ora 14.00, era de 20,56% la nivel naţional şi de 20,48% în Capitală.

    Peste 18,2 milioane de români sunt aşteptaţi la vot în ţară, în cadrul alegerilor parlamentare care se desfăşoară duminică.

    Citeşte aici toate informaţiile despre alegerile parlamentare 2016Biroul Electoral Central anunţă că la ora 13.00 prezenţa la vot este de 16,62%, pe primul loc fiind, la participare, judeţul Teleorman cu 21,05%. Prezenţa la nivel naţional este cu 10 procente sub cea înregistrată la al doilea tur de alegeri prezidenţiale în 2014, la aceeaşi oră.

     

  • Premierul l-a demis pe subprefectul de Timiş după declaraţiile despre “statul naţional unitar”

    ”Potrivit Constituţiei, prefectul şi subprefectul sunt reprezentanţii Guvernului pe plan local. Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici, iar la numirea în funcţie depun un jurământ în care se angajează să respecte inclusiv Constituţia, nu să o interpreteze. Tuturor prefecţilor şi subprefecţilor li s-a cerut să-şi exercite funcţia respectând Constituţia şi legile ţării. În urma acestor declaraţii ale dlui subprefect, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Guvernul a decis să adopte hotărârea privind încetarea exercitării cu caracter temporar prin detaşare a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către dl. Zoltan Gheorghe Marossy”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, după şedinţa de joi a Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul l-a demis pe subprefectul de Timiş după declaraţiile despre “statul naţional unitar”

    ”Potrivit Constituţiei, prefectul şi subprefectul sunt reprezentanţii Guvernului pe plan local. Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici, iar la numirea în funcţie depun un jurământ în care se angajează să respecte inclusiv Constituţia, nu să o interpreteze. Tuturor prefecţilor şi subprefecţilor li s-a cerut să-şi exercite funcţia respectând Constituţia şi legile ţării. În urma acestor declaraţii ale dlui subprefect, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Guvernul a decis să adopte hotărârea privind încetarea exercitării cu caracter temporar prin detaşare a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către dl. Zoltan Gheorghe Marossy”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, după şedinţa de joi a Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În primele nouă luni s-au înregistrat 703.509 tranzacţii imobiliare, cu 56.000 în plus faţă de 2015

    În primele nouă luni ale anului 2016 au fost înregistrate, la nivel naţional, 703.509 de tranzacţii imobiliare, cu peste 56.000 mai multe faţă de perioada ianuarie-septembrie 2015, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

    În luna septembrie 2016 au fost tranzacţionate 85.838 de imobile în toată ţara, în creştere cu peste 1.200 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna septembrie 2015, numărul tranzacţiilor a crescut cu aproape 7.500.

    Cele mai multe tranzacţii imobiliare, în primele nouă luni ale anului 2016, au fost înregistrate în Bucureşti – 69.678, Ilfov – 40.158 şi Timiş – 32.836. Judeţele în care au fost înregistrate cele mai puţine imobile tranzacţionate în aceeaşi perioadă sunt: Gorj – 6.538, Covasna – 6415 şi Bistriţa-Năsăud – 6.161.

    În luna septembrie 2016 cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti – 8.024, Ilfov – 4.691 şi Cluj – 4.349.

    În primele nouă luni ale anului 2016, numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional a fost 148.267, în creştere cu aproape 15.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară efectuate la nivel naţional în primele nouă luni ale anului este de aproximativ 4,7 milioane, în scădere cu 167.155 comparativ cu perioada similară a anului 2015.

    În perioada ianuarie-septembrie 2016, cele mai multe operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş şi Ilfov, iar cele mai puţine operaţiuni au fost înregistrate în judeţele Covasna, Sălaj şi Mehedinţi.

  • Un român transformă paiele de orez în opere de artă – FOTO

    Răbdare, talent şi multă pasiune, iată ingredientele necesare pentru crearea unor tablouri inedite, din… paie de orez.

    Petru Ciuciulete, din oraşul Jimbolia, a început să creeze primele lucrări în urmă cu 42 de ani:

    „Era în perioada în care m-am căsătorit. În casa socrilor mei exista un tablou cu o pagodă, realizat din paie, pe care aceştia l-au adus din Rusia. În aceeaşi zi, din fânul strâns de pe marginea drumului, am făcut şi eu un tablou asemănător. Apoi, am început să lucrez numai cu paie de orez”.

     „Eu am lucrat în armată şi acum sunt pensionar, am colegi în toată ţara. Ei îmi trimit paiele”, explică artistul.

    Pregătirea lor presupune multă muncă şi migală. E un întreg proces tehnologic: „Paiele se taie cu foarfeca înainte de recoltare, apoi sunt tratate cu soluţii, ca mai apoi să fie călcate. Urmează alte etape, una în care firele se pun în lapte degresat şi alta în care se lasă în oţet, pentru îndepărtarea urmelor de caseină. Schiţa se face pe calc, iar paiele sunt tăiate pentru a putea fi aplicate, cu multă migală, pe desen”.

    Cea mai mare lucrare pe care a realizat-o se află în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, având laturile de 1,20 metri şi 90 de centimetri. Lucrarea reprezintă chiar catedrala, fiind dăruită de autor fostului mitropolit ÎPS Nicolae. Alte două tablouri se găsesc în biserica ortodoxă din Jimbolia.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Un român transformă paiele de orez în opere de artă – FOTO

    Răbdare, talent şi multă pasiune, iată ingredientele necesare pentru crearea unor tablouri inedite, din… paie de orez.

    Petru Ciuciulete, din oraşul Jimbolia, a început să creeze primele lucrări în urmă cu 42 de ani:

    „Era în perioada în care m-am căsătorit. În casa socrilor mei exista un tablou cu o pagodă, realizat din paie, pe care aceştia l-au adus din Rusia. În aceeaşi zi, din fânul strâns de pe marginea drumului, am făcut şi eu un tablou asemănător. Apoi, am început să lucrez numai cu paie de orez”.

     „Eu am lucrat în armată şi acum sunt pensionar, am colegi în toată ţara. Ei îmi trimit paiele”, explică artistul.

    Pregătirea lor presupune multă muncă şi migală. E un întreg proces tehnologic: „Paiele se taie cu foarfeca înainte de recoltare, apoi sunt tratate cu soluţii, ca mai apoi să fie călcate. Urmează alte etape, una în care firele se pun în lapte degresat şi alta în care se lasă în oţet, pentru îndepărtarea urmelor de caseină. Schiţa se face pe calc, iar paiele sunt tăiate pentru a putea fi aplicate, cu multă migală, pe desen”.

    Cea mai mare lucrare pe care a realizat-o se află în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, având laturile de 1,20 metri şi 90 de centimetri. Lucrarea reprezintă chiar catedrala, fiind dăruită de autor fostului mitropolit ÎPS Nicolae. Alte două tablouri se găsesc în biserica ortodoxă din Jimbolia.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Silozul Carani, un nou jucător în zona agrobusiness

    Deşi judeţul Timiş are cele mai multe unităţi de stocare a bunurilor agricole din întreaga ţară, a atras o nouă investiţie într-un siloz, la Carani. Depozitul a fost preluat de SIF1 în urmă cu doi ani şi redeschis acum, după investiţii în retehnologizare, iar miza este să ajungă într-un an la o cifră de afaceri anuală de 20 de milioane de lei.

    „170.000de tone“ este o exprimare care nu spune neapărat multe, dar vizitarea silozului de la Carani, în judeţul Timiş, inaugurat recent, aduce dimensiunea într-un plan concret: fiecare dintre cele nouă celule ale silozului este similară, ca mărime, cu un bloc de patru etaje. Silozul de la Carani este cel mai mare depozitar independent din România, fără a lua în calcul spaţiile existente în porturi. Termenul „independent“, explică reprezentanţii SIFI, divizia imobiliară a SIF1, se referă la faptul că la Carani nu se desfăşoară activităţi de producţie sau de trading – toată activitatea se rezumă la servicii. „Este mai uşor să lucrezi cu traderii atunci când nu tranzacţionezi“, explică, la inaugurarea depozitului, Dan Dolghin, director general al SIFI TM Agro.

    SIF Banat-Crişana (SIF1), cel mai mare SIF după active, controlează unul dintre cele mai importante portofolii în imobiliare şi agricultură. SIF1 a înfiinţat în vara lui 2013 SIF Imobiliare (SIFI), transferând în portofoliul noii companii participaţii în valoare de aproximativ 100 de milioane de lei. SIF Imobiliare a constituit apoi mai multe firme, printre care şi SIFI TM agro, societate prin care a cumpărat spaţii comerciale şi active agricole. Astfel, unitatea de stocare a aparţinut iniţial de compania Aton Transilvania, intrată în faliment după 2011, şi a fost achiziţionată de către SIFI TM Agro în 2014; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar potrivit informaţiilor din piaţă aceasta s-ar putea plasa între 9 şi 12 milioane de euro.

    Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, România are 4.691 de depozite autorizate pentru cereale, cu o capacitate totală de peste 22 milioane de tone; din aceste spaţii, 1.141 sunt silozuri, cu o capacitate de depozitare de aproape 11 milioane de tone, diferenţa fiind reprezentată de magazii. Cele mai multe unităţi de stocare se găsesc în Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa şi Teleorman. Cu alte cuvinte, sunt destule spaţii pentru a depozita producţia agricolă: în 2015, spre exemplu, producţia a fost de 19 milioane de tone, iar în 2014 de 21 de milioane de tone, sub capacitatea totală de stocare. Asta doar în teorie, pentru că împărţirea pe regiuni nu este conformă cu producţia locală, iar spaţiile de depozitare nu pot deservi decât o anumită suprafaţă, de regulă pe o rază de câteva zeci de kilometri.

    Potrivit ZF, în Timiş s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie a anului care a primit avizul final al Ministerului Agriculturii: compania Agro Nevada Tim, controlată de antreprenorul român Mateiu Corvin Petru, a achiziţionat circa 260 de hectare de teren în localitatea Voiteg, judeţul Timiş, în perioada ianuarie-martie 2016, pentru 2,4 milioane de euro. Preţul de achiziţie a fost de 9.180 euro pe hectar, de două ori mai mare decât valoarea medie a tranzacţiilor realizate de la începutul anului, deoarece pe terenul respectiv există o baltă pentru irigaţii.

    Silozul Carani este situat strategic în una din cele mai importante zone agricole din ţară, la câţiva kilometri de Timişoara. Cifrele arată că este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată. Reprezentanţii spun că obiectivul este de a transforma silozul din Carani într-un hub agrobusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.

    „Avem capacitatea de a încărca o garnitură de tren completă în 24 de ore, indiferent de condiţiile atmosferice şi de a asigura manevra vagoanelor prin partida proprie“, explică Dan Dolghin. De asemenea, cele nouă celule din cadrul silozului sunt dotate cu un sistem de răcire care poate modifica temperatura în funcţie de materiile prime păstrate.
    Reprezentanţii silozului se aşteaptă să intre pe profit în doar câteva luni – ulterior, veniturile operaţionale vor susţine funcţionarea silozului, cred ei. Chiar dacă preferă depozitarea pe termen lung, aceasta eliminând într-o anumită măsură costurile legate de încărcare şi descărcare, cei de la Carani spun că vor să ajungă la un rulaj de peste 200.000 de tone pe an. „Vrem să ajungem la o cifră anuală de afaceri de 20 de milioane de lei“, a spus Marius Pantea, membru în consiliul de administraţie al SIFI TM Agro.

    Investiţiile făcute în îmbunătăţirea unităţii s-au rezumat momentan la sistemul informatic şi cel de automatizare a proceselor, dar există deja un plan de investiţii pentru 2017. Silozul Carani are în componenţă două zone de depozitare: silozul metalic, compus din nouă celule în care încap 17.000 de tone de cereale cum este grâul, şi silozul de beton cu o capacitate totală de 19.980 tone, ambele retehnologizate cu echipamente din Germania. Toate utilajele interne (elevatoare, şnecuri sau transportoare cu lanţ) sunt dimensionate pentru o capacitate de transport de 250 tone echivalent grâu, cu trei zone de recepţie cereale. Există de asemenea posibilitatea de a efectua toate operaţiile de condiţionare uzuale pentru industria depozitării de cereale: reducerea conţinutului de corpuri străine, uscarea pentru reducerea nivelului de umiditate sau dezinsecţia produselor ce vin din lan cu insecte dăunătoare. Monitorizarea calităţii cerealelor depozitate se face cu laboranţii gradatori angajaţi ai SIFI TM Agro folosind dotările laboratorului, în care pot fi făcute toate analizele uzuale în industrie.
     

  • Oraşele din România unde se dau cele mai mici salarii

    La nivel teritorial, numai în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu câştigurile salariale depăşeau, în iunie, media naţională de 2.078 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2.852 de lei lunar), Capitala fiind urmată de juteţele Ilfov (2.294 de lei), Cluj (2.284 de lei), Timiş (2.240 de lei) şi Sibiu (2.104 lei).

    Imediat sub media naţională se situează judeţele Braşov (2.303 lei), Iaşi (1.946 de lei) şi Prahova (1.906 lei).

    Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900 de lei sunt câştigate în judeţele Constanţa, Mureş, Galaţi, Gorj şi Alba.

    Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Harghita (1.480 de lei) şi Teleorman (1.494 de lei).

    Un grup de 15 judeţe consemnează câştiguri salariale de 1.500-1.600 de lei, între acestea numărîndu-se (în ordine descrescătoare) Vâlcea, Bihor, Caraş-severin, Vrancea, Ialomiţa, Satu Mare, Sălaj, Botoşani, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna, Maramureş, Vaslui şi Suceava.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro